Dan Barna: ”La alegerile parlamentare sper să obținem 20%”

Andreea Pora | 20.10.2020

Dan Barna explică în interviul pentru Revista 22 cauza nemulțumirilor din USR- PLUS față de listele pentru alegerile parlamentare și cum se va poziționa în situația amânării alegerilor.

Pe aceeași temă

Domnule Barna, față de alegerile europarlamentare, USR-PLUS a obținut, mă refer la votul politic, un scor semnificativ mai mic. Care este explicația?

Este un scor pe care îl anticipam, analizele și măsurătorile pe care noi le-am făcut în toată această perioadă ne spuneau acest lucru, că la locale vom avea un scor de 10-12%, și exact acolo suntem, adică avem 10% (9,63-9,67) doar USR-PLUS. Dacă adunăm și locurile unde am fost în diverse alianțe sau colaborări, se duce spre 13%.

Rezultatul acesta la locale are niște argumente foarte puternice. Pe de o parte, faptul că vechile partide au ținut cu dinții de păstrarea alegerilor într-un singur tur a generat această situație, pentru că dacă am fi avut alegeri în două tururi, cel puțin la nivelul primarilor, rezultatul ar fi fost semnificativ diferit, asta e clar. De exemplu, lui Stelian Ion la Constanța îi mai trebuiau 1.000 și ceva de voturi ca să fie primar. Iar celălalt argument ține de particularitatea alegerilor locale, USR-PLUS încă fiind un partid nou în spectrul politic, în sensul că, exceptând Bucureștiul, noi nu am avut nicăieri în țară nici primari, nici consilieri, nu am avut acea structură de guvernare locală care generează rezultate electorale. Suntem un partid nou, care abia s-a înființat și participă, și să nu uităm asta, prima dată la alegerile locale la nivel național. Acest rezultat este unul, îndrăznesc să spun, remarcabil și un rezultat care arată că am reușit să facem acea fractură în monolitul PSD-PNL cu care România s-a obișnuit 30 de ani. La viitoarele alegeri, vom fi într-o situație mult mai bună, avem peste 1.000 de consilieri, suntem deja prezenți semnificativ în consiliile locale și județene importante din întreaga țară, avem 50 de primari, toate acestea sunt premise pentru a îmbunătăți lupta locală.

Mai e un argument, care ține cumva de particularitatea celor care pot participa la alegerile locale, față de cele parlamentare sau prezidențiale, în sensul în care la locale, și știam lucrul acesta, n-a putut să voteze nici diaspora, care la europarlamentare a votat, nicio mare parte din studenți, nici populația activă care lucrează în centrele urbane mari, în municipiile de județ, dar care are buletine în orășelele și în comunele din jur. Deci cu tot acest electorat care este în mod natural electoratul USR-PLUS, neparticipând la locale din diverse motive, știam că vom avea acest rezultat. De altfel, și la europarlamentare, 30% dintre voturi au venit pe liste suplimentare, or, la locale neavând această posibilitate, era foarte clar că va fi această scădere comparativă.

Credeți că ar putea fi și argumente care s-ar datora partidului, unei anumite prestații?

Noi am obținut acum la locale exact cât am obținut în 2016 la parlamentare. Practic, am schimbat viața parlamentară în România, asta este o realitate neîndoielnică. Acum intrăm pe piața localelor, adică într-un alt domeniu electoral unde e total altă dinamică, intrăm din nou cu acest 10% care practic deschide ușa pentru acea schimbare și la nivelul administrației locale, nu doar la nivelul parlamentului. Din această perspectivă, este cumva o consecvență a acestei mișcări importante în societate pe care USR-PLUS o reprezintă, această mișcare de modernizare și de schimbare a paradigmei de funcționare în politica din România. Că într-un județ sau altul, într-o localitate sau alta, se putea face campanie mai bine, asta, fără îndoială, nimeni nu contestă. Facem diverse analize, ne uităm la performanțele pe care am reușit să le obținem în fiecare loc. În unele, am obținut un rezultat foarte bun, cum este surpriza de la Brașov – pentru că la Timișoara anticipam rezultatul și este rezultatul unei munci pe termen foarte lung a colegilor de acolo, a lui Cristi Moș, președintele de filială, și a lui Dominic Fritz, actualul primar – dar la Brașov a fost cumva o surpriză. A fost colegul nostru Allen Coliban, care a tras efectiv după el Brașovul, cum la fel sunt remarcabile și Alba Iulia, Câmpulungul și celelalte orașe mari unde am obținut un rezultat bun. Și, interesant, tot așa încercăm să privim macro acest spectacol, dacă ne uităm unde sunt primăriile câștigate de USR-PLUS – Timișoara, Alba Iulia, Brașov, Bacău –, este practic o axă transversală peste România, de la vest la est, ca o punte de stabilizare a schimbării pe care USR-PLUS o aduce în politică.

Plecând de la acest scor, cât anticipați să luați la parlamentare?

Aceleași măsurători despre care vorbeam plasează în momentul de față proiectul USR-PLUS în zona 17-18%. Evident, eu sper ca prin campania electorală care urmează și prin ceea ce se întâmplă în perioada următoare să îmbunătățim acest scor și să îl ducem cât mai sus. Eu mi-aș dori să trecem de 20%, vom vedea care va fi rezultatul.

Alcătuirea listelor pentru alegerile parlamentare este presărată cu nemulțumiri, scandaluri, sunt neînțelegeri în filiale, unii parlamentari sunt nemulțumiți că au pierdut locurile eligibile etc. Credeți că toate aceste frământări vor afecta imaginea partidului, în perspectiva parlamentarelor?

Este un lucru firesc și anticipam această ultimă săptămână foarte complicată, în care peste tot în țară colegii noștri au stabilit listele de candidați, pentru că noi avem un sistem de reguli din 2016, din momentul în care a fost creat statutul USR, care era cunoscut de toată lumea, acceptat de toată lumea, dar care nu a fost niciodată testat, pentru că în 2016 erau mai multe locuri de parlamentari decât colegi dispuși sau disponibili pentru aceste posturi și a fost ușor pentru managementul partidului de la acel moment să constituie listele, era o altă dinamică în partid. După care, partidul a intrat în parlament, a început tot ceea ce știm, Ordonanța 13, lupta pentru legile justiției, fără penali în funcții publice, europarlamentarele, oameni noi în politică, prezidențialele, localele și e prima dată când efectiv partidul crescând – l-am preluat de la 1.500 de oameni, acum suntem peste 30.000, iar împreună cu PLUS suntem undeva la 60.000 –, acest sistem, care a fost gândit democratic și cu forța cât mai mare la nivelul filialelor, e pus în practică. Din această perspectivă, era firesc și e normal ca acei colegi care nu reușesc să obțină pozițiile pe care și le doreau sau pe care le aveau în vedere să fie nemulțumiți. Știu că lumea spune că este un scandal, în realitate este larma legitimă a unei democrații reale într-o organizație, pentru că în niciun alt partid, și accentuez în niciun alt partid din România nu vedem situații în care membrii să spună: consider că sunt nedreptățit de conducere, de partid, de organizație, fapt pentru care organizez conferință de presă, mă duc pe la toate televiziunile, protestez vehement la o decizie care nu îmi convine. Faptul că USR-PLUS își asumă acest mecanism prin care membrii votează – avem aceste două filtre, comisia de arbitraj, Biroul Național care ia decizii, și apoi avem o listă finală. Faptul că se generează nemulțumiri e un lucru uman pe care îl înțeleg și este firesc. Dincolo de asta, e costul asumării principiului că suntem transparenți, pentru că altfel gândiți-vă cât de ușor mi-ar fi fost mie să apar cu Dacian Cioloș în fața unui banner frumos cu USR-PLUS, să spunem „dragi jurnaliști, aceasta este lista USR-PLUS, poftiți, aceștia sunt candidații noștri din întreaga țară”, cum se întâmplă la celelalte partide: liniște, pace, prietenie. Suntem în acest limbaj dublu în care se cere transparență, vocea membrilor, dar când ele există, cum este în aceste zile, mi se reproșează de ce nu încalc regula și nu pun oamenii cu mâna pe alte locuri decât au rezultat din votul membrilor. Opțiunea mea este să rămânem în cadrul de reguli pe care le avem, să acceptăm faptul că unii colegi sunt nemulțumiți în acest proces. Eu sunt convins că odată stabilite listele și intrat într-o logică de campanie, toată lumea se va alinia obiectivului de a duce cât mai mulți parlamentari USR-PLUS în parlament.

De fapt, se reproșează tocmai o lipsă de democrație în alegerea delegațiilor care au votat în filiale și în acele conferințe județene, pe de o parte, și pe de altă parte, excluderea meritocrației în partid. De ce nu s-au făcut acum alegeri primare ca în 2016 și s-a mers pe acest sistem care seamănă foarte mult cu sistemul de la celelalte partide?

N-aș spune deloc că seamănă cu sistemul de la celelalte partide. Deci este exact sistemul pe care îl avem din 2016 și tocmai asta este partea cea mai bizară, pentru că aceste reguli nu au fost stabilite nici de mine, nici de colegii mei în ultimele două luni sau trei săptămâni. Întotdeauna partidul a funcționat pe această logică a reprezentării prin delegați și pe această logică a majorităților, câștiga o „tabără” sau alta, ca să spun așa. Adică, se reproșează că majoritatea a obținut rezultatul din niște alegeri. Noi nu am avut niciodată un alt mecanism pe care acum să îl fi încălcat sau să-l fi modificat, sau perturbat. E activitatea firească de promovare a susținătorilor, s-a votat, majoritatea a votat o anumită direcție, care s-a reflectat și în delegații care și-au exprimat votul. Adică, e foarte greu să argumentez că „dom’le, democrația trebuie să existe, dar dacă nu câștigăm noi înseamnă că nu e democrație”. Discursurile pe care le-am văzut în aceste zile de la colegii nemulțumiți, și, repet, uman îi înțeleg, țin de această absurditate: dacă nu a ieșit cum am vrut eu înseamnă că nu a fost democrație. Nu putem intra în logica asta.

Ați primit o scrisoare deschisă, dumneavoastră și domnul Cioloș, în ideea susținerii meritocrației, plecând de la ideea că parlamentarii care au muncit, care au avut o activitate remarcabilă în parlament, cum sunt domnul Goțiu, doamna Presadă, domnul Alexandrescu, nu se mai regăsesc pe locuri eligibile. Cum răspundeți acestui reproș că, de fapt, meritocrația este dată la o parte?

Asta este o discuție de mai mult timp și ține de care sunt limitele sau pârghiile între meritocrație și democrație, și dacă una implică sau n-o implică pe cealaltă, pentru că, așa cum este statutul USR acum, mecanismul a fost gândit în logica în care forța să fie la firul ierbii, la nivelul membrilor. Or, din această perspectivă, într-o organizație ca a noastră, meritocrația înseamnă în egală măsură și activitatea individuală, pe cont propriu, pe persoană fizică, a reprezentanților noștri. Dar în egală măsură este și capacitatea de a avea susținerea colegilor și de a-i convinge că faci parte din aceeași echipă și că tragi pentru acea echipă. Noi nu avem, și acesta e un element pe care vreau să-l accentuez, eu nu am posibilitatea să pun cu mâna un om pe listă mai sus sau mai jos, să îl ridic sau să îl cobor, spunând că eu consider că un anumit coleg a muncit mai mult și atunci îl pun pe listă pe poziția 1 sau 2. Nu am această pârghie. Că ar trebui s-o avem, că poate ar trebui să modificăm statutul astfel încât votul membrilor să aibă o pondere de 60-70% și să fie și o decizie executivă, de organe de conducere, de leadership, de președinte sau de biroul național prin care să mai muți rezultatul membrilor, e o discuție pe care o s-o avem. De altfel, e programată modificarea statutului la începutul anului, pentru că avem fuziunea cu PLUS, și vom actualiza statutul. Dar în momentul de față, meritocrația în USR înseamnă susținerea membrilor și capacitatea de a-ți convinge colegii să te susțină. Acesta este mecanismul pe care îl avem din 2016, pe care l-au gândit Nicușor Dan și colegii care conduceau la acel moment partidul. Faptul că acum cei nemulțumiți mimează surpriza ține de modalitatea de exprimare a nemulțumirii de a nu fi pe listă. Dar în realitate acesta e terenul de joc pe care îl avem în organizație și acestea sunt regulile, deși nu îmi fac nicio plăcere, pentru că, într-adevăr, au fost cele mai grele săptămâni din punctul de vedere al reproșurilor care mi-au fost adresate, într-o largă majoritate total neîndreptățite, dar înțeleg că e în fișa postului de președinte al organizației să aduni toată nemulțumirea.

În modificarea de statut pe care urmează să o facem în această primăvară, eu voi susține să introducem un mecanism în care să avem niște pârghii de recunoaștere sau de valorizare a meritocrației și experienței care există în organizație. E clar că, după această primă testare a regulilor, mi‑am dat seama ce funcționează și ce nu și că ar trebui să ai un mecanism și la nivelul conducerii organizației, prin care să poți să valorizezi experiența acumulată, meritocrația în sensul larg al termenului. Deci voi susține lucrul acesta și este un subiect asupra căruia trebuie să găsim o soluție.

Credeți că lipsa acestor oameni cu activitate meritorie și notorietate de pe locurile cu șanse la parlamentare va afecta scorul partidului sau nu?

În USR-ul din 2016, toți eram niște oameni la început de drum și rezultatul a fost foarte bun. De atunci, proiectul a devenit mult mai robust, mai consistent. Toate rezultatele și reușitele din acești patru ani sunt cunoscute de electorat și forța în USR stă în foarte mare parte exact în această putere a brandului și a mesajului. E foarte clar că fiecare picătură de notorietate poate să conteze, dar ceea ce e cel mai puternic în momentul de față cred că este exact mesajul USR-PLUS cu poziționarea acestui nou proiect politic, relativ nou din politica românească, cu greșeli, cu sincope, cu lucruri care, fără îndoială, puteau fi făcute mai bine, un partid care duce mai departe ideea că putem face o revoluție a bunei guvernări în România.

Unul dintre subiectele acestor zile este amânarea alegerilor generale, pe care vedem că PSD și aliații săi și-o doresc cu fervoare. Credeți că este un demers sortit succesului sau eșecului? Cu alte cuvinte, cum s-ar putea împiedica amânarea alegerilor și dacă ar fi bun acest lucru?

Aici poziția noastră a fost una foarte consecventă, în sensul în care prioritară este sănătatea populației. În egală măsură, această hârjoană politică în care avem un parlament care blochează, prin inițiative iresponsabil populiste, orice încercare a guvernului de a stabiliza niște lucruri și o direcție în contextul acesta foarte complicat al pandemiei e clar că această hârjoană trebuie să înceteze, trebuie să avem alegeri și să intrăm într-o logică de stabilitate de care avem nevoie disperată. Poziția noastră este că alegerile trebuie ținute pe 6 decembrie, așa cum este programat, cu singurul asterisc de a menține sub control situația sanitară. Această menținere sub control se referă pur și simplu la capacitatea sistemului medical de a administra numărul de persoane care necesită internare sau, cel mai grav, terapie intensivă. Deci atâta vreme cât sistemul medical face față acestei situații, eu cred că ar trebui să continuăm să funcționăm ca societate. Oamenii au înțeles că va trebui să trăim cu acest virus o perioadă lungă, că nu va dispărea în două, trei, cinci săptămâni, că e o chestiune probabil de luni și de ani și din această perspectivă măsurile de apărare personală – mască permanentă, spălat pe mâini, distanțare, evitare aglomerări – cu cât sunt înțelese mai bine și le respectă cât mai mulți, cu atât șansa de a ține lucrurile sub control crește.

Care este pragul la care se poate spune că situația e sub control sau nu? Din ce îmi spuneți, înțeleg că dacă se depășește un anumit prag, aveți rezerve în a ține alegerile pe 6 decembrie.

Nu am o cifră. Sunt două elemente: o dată, capacitatea sistemului medical de a se adapta la evoluția situației – și aici este o fugă contra cronometru: se deschide un spital pentru Covid, se creează niște paturi la ATI –, și, pe de altă parte, poziționarea populației față de această situație. Pentru că în momentul în care se intră într-o stare de panică și într-o zonă de temere generalizată, atunci e foarte greu să mai pui problema de organizat alegeri.

Deocamdată, vedem că lucrurile sunt într-o zonă a rezonabilului. Suntem în acest scenariu în care oamenii au înțeles că toate poveștile acelea cu viruși care nu există, cu extratereștri, cu cipuri, cu vaccinuri care ne pun fire prin corp sunt niște dezinformări, niște minciuni, niște gogorițe. Oamenii au înțeles că există acest virus, că este o problemă reală. Se adaptează și mă bucur să văd că sunt din ce în ce mai mulți oameni pe stradă care poartă mască, fac un pas lateral stânga-dreapta să evite o interacțiune prea apropiată, asta arată capacitatea de adaptare care încă e funcțională și e activă.

Credeți că președintele Iohannis trebuie să utilizeze toate pârghiile pe care le are la dispoziție pentru a amâna intrarea în vigoare a acestei legi care dă dreptul parlamentului să stabilească data alegerilor?

Mingea este la președinte, în momentul de față. Legea fiind la el, la promulgare, e clar că următoarea mișcare pe care o așteptăm cu toții este a domniei sale. Cum va decide să se poziționeze, că o va trimite spre parlament spre reexaminare, că vor fi amendamente, că se intră într-o nouă logică de analiză constituțională sau că va promulga pur și simplu, este decizia sa.

Dar dvs., personal, ce credeți că ar trebui să facă?

Evit să mă pun în poziția președintelui, pentru că domnia sa are, fără îndoială, mult mai multe date pentru a decide o direcție sau alta decât avem fiecare dintre noi din spațiul public, și atunci e bine, cred, să așteptăm poziționarea pe care o va avea.

Veți sesiza Curtea Constituțională, împreună cu PNL, pe această lege?

Dacă vor fi temeiurile necesare, pentru că, fără îndoială, trebuie să avem legi constituționale, nu este nicio discuție aici. Nu vreau să privim decizia legată de alegeri din perspectiva tehnicalistă a existenței unei legi. Adică, mi se pare că decizia pe care o luăm prin intermediul acestei legi, care nu este decât un instrument, ține exact de ceea ce am spus mai înainte: în ce stadiu ne vom afla cu această epidemie. Adică, dacă lucrurile sunt în palierul în care se află în aceste zile și se pot organiza alegeri, eu cred că e o oportunitate foarte bună să ieșim din criza politică permanentă în care ne zbatem de mult și să pornim spre o stabilitate care să poată să înceapă să facă și reformele, și schimbările care sunt necesare în România. Dacă lucrurile vor fi la momentul acela într-o situație mult mai gravă și dificil de controlat, evident că scenariul modificării datei poate deveni unul de luat în calcul.

Adică, ați putea vota o astfel de lege care să schimbe data alegerilor?

Decizia, evident, va fi luată în funcție de situația reală de la momentul respectiv. Adică, acum vorbim despre scenarii teoretice, orice e posibil, fără îndoială.

Vedem că PSD scapă de nume controversate din partid, Iordache, Nicolicea, Carmen Dan, în sfârșit, o listă lungă, aducând persoane cu o imagine bună, ca profesorul Rafila, Adrian Streinu-Cercel. Credeți că e vorba de o încercare de schimbare de imagine, de paradigmă mai profundă sau nu? E vorba de o reformă sau nu?

Eu cred că PSD-ul a ajuns la fundul sacului și cei de acolo își dau seama că nu mai pot continua, și acesta este, îndrăznesc să spun, un alt beneficiu al prezenței USR în parlament și al USR-PLUS în spațiul public, pentru că a pus presiune pe vechii mastodonți ai politicii, să se reformeze. Iar dacă ne uităm de deasupra, vedem că foarte multe dintre temele pe care USR-PLUS le-a adus în dezbaterea publică au fost preluate și sunt preluate și de PNL, mare parte, și pe alocuri și de PSD, pentru că arată, de fapt, mesajul real dinspre societate pe care noi îl reprezentăm. PSD a înțeles că nu mai poate să defileze cu personaje absolut ridicole sau cu personaje evident corupte. Vorbind de domnul Iordache sau de Șerban Nicolae sau de Nicolicea, n-ai ce alt epitet să le alături. Decizia de a face acest minim de reformă este una firească pentru orice partid, cu atât mai mult pentru PSD, care e în situația de a fi perceput în România ca partidul celor care apără corupția, al celor care apără risipa banului public și toate celelalte lucruri care au scos oamenii în stradă timp de patru ani.

Deci, credeți că e o mișcare bună care îi va aduce voturi?

Nu știu dacă va aduce voturi de dincolo de electoratul acela captiv pe care îl au, dar este o mișcare bună, în primul rând, pentru igiena morală a politicii din România.

Ambele elemente, pentru că ei calculează că orice amânare a alegerilor ar putea să mai aducă o erodare a guvernării și atunci este evident că încearcă să pluseze cât de mult ține această direcție. Adică, e un calcul politicianist evident.

Ar trebui președintele Iohannis să organizeze consultări cu partidele pe această chestiune?

Fără îndoială că orice dialog, orice consultare pe care președintele ar organiza-o sunt bine-venite și sunt mai ales necesare într-un context ca acesta destul de complicat, în care avem variabila pandemiei care poate oricând să schimbe lucrurile.

Ce calificativ ați acorda guvernării PNL din această perioadă?

E o guvernare de adaptare și supraviețuire la contextul acesta pandemic pe care generațiile în viață nu l-au experimentat niciodată. Suntem într-o secvență permanentă de adaptare și de învățare de noi circumstanțe pe care pandemia le creează în fiecare loc din România.

A gestionat bine pandemia sau nu?

Răspunsul este mult prea complex ca să-l pot pune în câteva cuvinte, pentru că sunt locuri unde regăsim exemple de bune practici, sunt locuri unde situația a fost gestionată catastrofal, există o problemă de comunicare și de eficiență a relației de informare a cetățenilor și a mediului de afaceri legat de măsuri. Am văzut acum câteva zile protestul celor din industria HoReCa, cumva legitim, nu atât prin protestul la măsurile în sine de reînchidere a spațiilor, cât la adresa faptului că măsurile au fost luate de azi pe azi. Foarte mulți dintre ei au fost loviți suplimentar de către autorități, pentru că dacă li s-ar fi spus cu trei zile, cu cinci zile înainte, mulți dintre ei nu ar mai fi achiziționat stocuri de marfă, nu ar mai fi blocat sau pierdut încă niște milioane sau sute de milioane în achiziții pentru activitatea curentă. Adică, pe acest plan al comunicării și al informării celor afectați de măsuri, nu putem vorbi de o bună practică, or, asta nu ajută pe nimeni și contribuie la acea frustrare și la acea nemulțumire despre care am mai vorbit.

Credeți că ar fi trebuit luate măsuri restrictive mai dure din timp? Că autoritățile ar fi trebuit să fie mai puțin reactive, așa cum spun destui medici?

Scenariile contrafactuale sunt numeroase și rămân toate în zona teoreticului, pentru că e greu de spus la ce moment ar trebui să reacționezi, tocmai pentru faptul că nu există, exceptând ultimele luni, o experiență generalizată. Pandemia aceasta creează permanent circumstanțe noi în care trebuie să te adaptezi și reușești mai bine sau mai prost, într-un loc sau altul, dar nu există un tipar de bune practici. E ușor acum să critici, să spui că totul s-a greșit, că totul e praf și pulbere, trebuia făcut altfel, dar încerc să fiu onest față de această situație și realitatea e că suntem într-un scenariu la care ne adaptăm în fiecare zi.

Gestionarea pandemiei are o componentă electorală? Adică, să iau sau să nu iau măsuri, din perspectiva alegerilor?

Fără îndoială că într-un an și într-o perioadă cu alegeri, toate măsurile sunt privite și prin prisma impactului electoral, aici nu e niciun fel de echivoc. E foarte clar că orice măsură este gândită și din punctul de vedere al percepției populației în perspectiva unui vot care urmează să aibă loc într-o lună și jumătate.

Și este normal?

Este un guvern în funcție, ca să fiu onest. Este normal să își analizeze foarte atent felul în care împachetează informația, dar e important, și acesta este lucrul pe care îl susțin și îl voi susține totdeauna, ca toate cifrele care sunt date să fie corecte și să fie comunicate într-o modalitate în care oricine e preocupat sau vrea să le analizeze să poată s-o facă. Ce anume din ele comunici? Asta să spunem că poate fi element de strategie de marketing comunicațional, corectitudinea cifrelor. Și aici e foarte important: dacă sunt măsluite cifrele, atunci intrăm într-o zonă de fraudă și legală, și morală.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22