DAN BARNA: „USR, o alternativă la sistemul clasic de vândut povești o dată la patru ani“

Cel mai mediatizat este cel despre justiție, din păcate pentru România. Cel mai important ar trebui să fie, dar nu e, lipsa unui proiect real de țară pentru România. Experiența mea din guvernarea Cioloș mi-a confirmat că există în ministere o nostalgie a perioadei 2007, când toată lumea trăgea pe bune într-o direcție. Aceea era integrarea europeană. Aveam un obiectiv ca stat şi societate. După asta parcă a dispărut orice idee de direcție, de orice fel. Mi se pare că miza reală ar trebui să fie definirea unui proiect de țară. El nu există.

În dezbaterea publică am fost ținuți captivi un an în tema imundă și limitată a atacurilor asupra justiției și a problemelor personale ale lui Dragnea. România a discutat numai despre asta, efectul fiind că și temele care erau de interes - autostrăzi, spitale regionale, infecții nosocomiale în spitale, educație - au devenit teme aproape secundare. Toate astea pentru că România a fost târâtă în această idee a atacului pe justiție și a apărării ei. O polarizare înfiorătoare în societate.

USR s-a poziționat clar, ce urmăriți prin campania „Fără penali în funcții publice“ și ce șanse are?

Ideea e că, dacă nu clarificăm problema justiției, nu mergem nicăieri, adică ne destructurăm, ne topim ca o dună de nisip sub vânt. Pe 31 martie va începe strângerea de semnături la nivel național pentru cele 500.000 de semnături necesare pentru ca inițiativa cetățenească pe care USR o susține să poată intra în procedura legislativă de modificare a Constituției. Noi considerăm că, în societatea din România, nivelul de cultură politică și de moralitate este atât de coborât, din păcate, încât face dezirabilă secvența ca persoane condamnate penal - nu vorbesc de persoane urmărite penal - să ne conducă. Primul consilier economic al primului ministru, d-l Vâlcov, este condamnat la 8 ani pentru furt de bani publici, nu pentru că a trecut noaptea pe roșu, și în continuare conduce România. D-l Dragnea însuși e o persoană condamnată penal și este al treilea om în stat, de fapt premierul de facto al României. Ștacheta minimei moralității a fost coborâtă foarte jos în regimul Dragnea.

Deci prin penali înțelegeți condamnați penal?

În textul de modificare a Constituției pe care noi l-am propus se vorbește despre persoane condamnate definitiv și irevocabil prin hotărâre judecătorească și doar pe perioada până la care intervine o clauză de încetare a răspunderii și a efectelor condamnării, adică până la reabilitare, în sens larg. Deci, e vorba de perioada în care o persoană poartă stigma socială pe care o instanță o pune legitim pe un infractor.

Credeți că populația mai are încredere în justiție? Nu s-a erodat ea după această campanie cu „abuzurile“ procurorilor, „conspirațiile“ împotriva unor nevinovați?

Tehnica de manipulare care este servită în România prin televiziunile de casă ale acestor persoane condamnate penal, a mogulilor penali, e foarte simplă, e pilda clară a căruței cu fructe în care trei-patru mere sunt stricate. 99% dintre exemplele de abuz al justiției care sunt servite în mod repetat cetățenilor pentru a se acredita ideea că justiția nu funcționează se referă la persoane care deja au fost eliminate din sistem tocmai pentru nereguli sau nerespectarea procedurilor sau a legislației. Toți acești procurori cu nume de fructe și legume, acuzați de televiziuni, nu mai sunt în sistem, au fost eliminați. Deci, am încredere în justiție, justiția are mecanismul de autocurățire funcțional.

Cât de grav va fi afectat sistemul de aceste legi ale justiției?

Sistemul legislativ este acum în plin proces de distrugere și de sabotare. Ceea ce s-a inclus acum în Legea 303 de organizare a sistemului este că, până acum, erau 3 ani până la data intrării efective în profesie, iar acum sunt 6. Practic, tinerii vor intra mai greu în profesie, vor intra mai puțini oameni în sistem. Iar în capătul celălalt s-au deschis larg baierele pungii. Până acum, puteai să ieși la pensie cu 25 de ani vechime și la 60 de ani, acum poți să ieși și înainte de 60 de ani oricând și cu 20 de ani vechime, nu cu 25. Ceea ce aduce în zona potențială de pensionare oameni de 45-50 de ani, exact judecători la maturitatea profesională deplină, cu experiență. Ei vor fi acum încurajați prin sistemul de pensii să iasă din sistem. Ce se va întâmpla? Va fi un număr mult mai mare de dosare pe fiecare judecător. Vin mai puțini tineri, pleacă mai mulți la pensie, sistemul funcționează mai greoi, exact ce-și dorește actuala clasă politică coruptă. E atât de evident și de transparent, încât nu e niciun dubiu aici că se dorește griparea sistemului.

„Este nevoie ca a treia forță politică din România să fie un partid ca USR, un partid al cetățenilor.“

Asaltul mediatic, politic, penal mai poate fi oprit și de către cine?

Beneficiul pe care eu îl văd pentru societatea românească după tot ce s-a întâmplat anul trecut vine din faptul că o componentă importantă a societății, care până acum n-avea nicio preocupare civică sau politică, s-a activat. Am auzit foarte mulți oameni spunând: în sfârșit am înțeles că nu e suficient să dau like pe Facebook sau să scriu o pancartă haioasă într-o duminică seara, trebuie să ne implicăm mai mult, pentru că, dacă nu ne implicăm, nimeni altcineva nu o va face. Speranța mea e în implicarea socială a cetățenilor.

Și cum se traduce concret această implicare?

Mai mulți oameni care se implică în politică, care intră în partide. Noi am încurajat mereu oamenii să vină în USR pentru că suntem partidul care duce în mod real mesajul cetățenilor în parlament și avem nevoie de mai mulți oameni în toată țara.

Și au venit? S-au înscris mai mulți în USR?

În decembrie, în zilele protestului nostru eroic și creativ în parlament, când am fost foarte vizibili, când am stat până în miez de noapte și am reușit prin tehnici parlamentare să întârziem cu o săptămână legile, în acele două zile s-au înscris 350 de persoane, ceea ce e foarte mult. Pentru noi a fost 10% din partid în două zile. E un partid de peste 3.000 de oameni în prezent. Faptul că oamenii vin și rezonează și înțeleg lucrurile acestea e un element care mă încurajează. Faptul că în sondaje Liviu Dragnea e acum la 10-12% arată că, totuși, oricât prezumăm că românii nu sunt implicați, că nu le pasă, există un ritm al reacției, poate nu atât de alert cum ne-am dori, dar există.

Cum va reuși USR să-și crească numărul de membri, să se poziționeze mai clar pe scena politică? Ce strategie aveți?

Extinderea partidului este prioritatea numărul unu în acest moment. Noi am pornit ca un partid al urbanului mare și dezvoltat. Principalii noștri votanți la alegerile anterioare au fost persoane educate, cu studii medii și superioare, cu venituri medii și superioare. Avem filialele cele mai puternice în orașele cele mai dezvoltate din România. Miza acum pentru noi este să mergem și în urbanul mai mic și în rural, deși acolo e mai dificil, e pe zona PSD, e o zonă a electoratului primarilor, care primari sunt, majoritatea, ai PSD. Am adoptat acum două săptămâni noul regulament de primire a membrilor, prin care am redus semnificativ birocrația anterioară. În USR se intra aproape ca la Harvard, dura luni în șir, era un efort în sine. Am simplificat major acest proces.

Verificările și criteriile de integritate rămân?

Evident. Am păstrat criteriile de integritate, dar am redus timpii noștri de reacție. De la contactarea partidului, în două zile trebuie să fii sunat și să fii invitat la interviu. Cultura implicării oamenilor într-un partid politic în România nu e una spectaculoasă și atunci e nevoie de reacție promptă când ea există.

Spuneați că ceea ce lipsește e un proiect de țară, dar, iată, discutăm tot despre justiție. De fapt acesta a devenit, din păcate, proiectul de țară: să salvăm justiția de asaltul PSD...

La începutul anului trecut, am văzut niște sondaje unde justiția era undeva pe poziția 6 sau 7 la preocupările românilor. Pe primele locuri erau pensii, salarii, educație, sănătate - lucrurile firești. Acum, discutam cu un sociolog care mi-a spus că justiția a revenit pe primul loc. Pentru că, fiind livrat încontinuu, pe toate canalele, pe toate televiziunile, doar mesajul despre justiție, Dragnea, Kövesi, DNA, infractori, oamenii l-au internalizat și acum din nou tema României pare justiția. Ceea ce e foarte trist.

Care ar trebui să fie direcția principală a unui proiect de țară?

Din punctul meu de vedere, considerând justiția o temă mereu activă, proiectul de țară trebuie să fie centrat pe educație. Dacă nu facem lucrul acesta, vom fi peste 10-20 de ani fix în același loc în care suntem azi și unde suntem de 20 de ani. Am citit un studiu fascinant despre Reprofesionalizarea României, în care se făcea o analiză foarte bună a sistemului de educație din România de la Cuza până în 2012-2013. Se vedea că evoluția României, economică, socială și culturală, a depins întotdeauna de cum fusese sistemul de educație cu 20 de ani înainte. Performanța aia incredibilă dintre cele două războaie mondiale s-a datorat faptului că brusc în societate au fost foarte mulți economiști, scriitori, ingineri, arhitecți, toți performanți. Și asta s-a întâmplat pentru că în jurul anului 1900 Spiru Haret a făcut reformele învățământului în România și copiii care în acea perioadă aveau 10-12 ani erau exact clasa de mijloc interbelică care ne-a dezvoltat ca țară.

Deci proiectul de țară în România trebuie să fie pe educație. Dacă nu alocăm 10-15% pe educație, pe bune, cum au făcut și finlandezii și toate țările care s-au ridicat, vom fi mereu în aceeași secvență: cum dăm celor defavorizați mai multe resurse, cum mărim salarii fără să fim competitivi, aceeași problemă socială fără perspectivă. De fapt, ce este frustrant acum în România este lipsa unei perspective.

Asta propune USR, o alternativă la sistemul clasic de vândut povești o dată la patru ani. Sunt realist, n-o să transformăm România într-o altă țară peste noapte, dar dacă va crește încrederea societății în faptul că poate exista o alternativă, pentru că despre asta e vorba, totdeauna e vorba de speranță. Toate schimbările din România s-au întâmplat pe un fond de emoție. Dacă reușim să generăm emoția de a avea încredere într-o alternativă, asta s-ar putea să fie o direcție.

Și cum faceți asta, cum creați alternativa și încrederea în ea? Credeți că USR de unul singur are vreo șansă?

De unul singur în următorul ciclu electoral e puțin probabil, vorbind de pragmatism și de realism. Ar putea să fie o coaliție, care să fie un prim pas pe direcția aceasta pe care ne-o propunem și în care am putea să ne susținem aceste proiecte.

Sunteți deci de acord cu teoria că PSD nu poate fi înfrânt decât de opoziția unită?

Experiența ne arată că această predicție e una destul de corectă în momentul actual, când nu există un vehicul electoral spectaculos care să poată lua locul PSD, din motive foarte pragmatice, legate de această „pesedizare“ din toate instituțiile publice și de care nu se poate face abstracție și care înseamnă câteva milioane de voturi stabile și constante orice s-ar întâmpla.

Și atunci, dacă agreați teoria și admiteți și că USR nu are șanse singur, nu ar trebui ca direcția să fie spre o alianță preelectorală? Aceasta a fost unica formulă câștigătoare până acum.

Până la parlamentare este un drum destul de lung, sunt ultimele în acest ciclu electoral de un an și jumătate cu patru ture de alegeri. E clar că, pentru a se crea o alternativă de guvernare non-PSD, trebuie să existe o alianță postelectorală. Una preelectorală mi-e greu să mă exprim la momentul acesta dacă va fi fezabilă, din foarte multe motive. Dar, la momentul acesta, acum, nu ni se pare că există încă condițiile pentru o largă coaliție preelectorală; postelectoral, fără îndoială, nu se poate altfel. Va trebui ca cifrele PNL, USR, România 100 să ducă undeva peste 50%, sper eu.

Primul e testul europarlamentarelor, spre ce familie europeană se va orienta USR?

USR, după valori, este în zona ALDE european, Alianța Liberalilor și Democraților. Avem însă problema majoră a etichetei pe care d-l Tăriceanu a confiscat-o în România, aceea de ALDE, și, din perspectiva asta, cel mai probabil nu vom opta pentru o familie europeană înainte de europarlamentare, ci după. De altfel, și în discuțiile avute la Bruxelles a fost exact această abordare pe care o au toate noile partide europene. Și din Spania, și din țările central-europene, noile partide sunt pe aceeași logică, pentru că depinde foarte mult de ce va face Macron și En Marche, noi fiind cam același tip de partid ca ei. Dacă ei vor face un grup europarlamentar distinct, în zona aceea ar fi o opțiune destul de logică pentru USR. Dar există și perspectiva ca ALDE european și En Marche să formeze un nou grup, care să se numească altfel decât ALDE.

Dar, din punctul de vedere al electoratului român, nu ar fi fair play să știe dinainte, când pune ștampila, și spre ce familie politică europeană se duce cu partidul pe care l-a votat?

Eu cred că e vorba mai degrabă de ce valori susții decât de ce etichetă va purta umbrela europeană sub care ești. E foarte clar că n-o să mergem la socialiști.

Cum vedeți mandatul președintelui Iohannis? Credeți că până acum, când trageți linie, e unul de succes?

Trăgând linie, oricum te uiți la acest mandat, din punctul meu de vedere, este un mandat care dă cu un plus evident. A reușit, într-o perioadă în care PSD a avut o majoritate zdrobitoare, în care presiunea pe justiție și abuzul pe statul de drept au fost fără precedent, să devină și să rămână o contrapondere efectivă la acest atac al PSD. Adunând ceea ce a făcut real și reacțiile pe care președintele le-a avut, toate situațiile tensionate și delicate prin care România a fost târâtă de păr de către Liviu Dragnea, mi se pare că e un merit pe care n-avem cum să nu-l constatăm.

Asta deși USR și dvs. personal i-ați reproșat public destul de dur că a numit Guvernul Dăncilă? V-ați revizuit opinia?

Guvernul Dăncilă este, din păcate pentru istoria socio-politică a României din acești ani, momentul de maximă coborâre a capacității statului. Președintele și-a asumat decizia. Știa că este o decizie nepopulară, ne-a spus și în discuțiile pe care le-am avut direct. Dar opțiunile reale pe care le avea erau cvasi-inexistente, la modul pragmatic. La modul teoretic, putem discuta. Că n-am fost mulțumiți de ea, da, n-am fost mulțumiți. Poți fi mulțumit când ți se fură, ca țară, a treia oară, căciula? Nu.

Cum vă explicați majoritatea zdrobitoare obținută de PSD exact după guvernul tehnocrat?

Răspunsul este cultura politică. E cumva capacitatea PSD de a fi vândut destul de convingător cartea aceea de colorat căreia i-au spus program de guvernare. Dacă ar fi respectat-o și implementat-o pe aceea, românii ar fi avut, posibil, niște beneficii. În realitate, s-a văzut că era o minciună și că n-avea nicio legătură cu ce au urmărit. Deja după o lună au pus pe masă justiția și ăla a rămas felul principal. Programul de guvernare pare acum la mișto. Hai să încercăm split TVA. E bine? Nu e bine. Hai să adoptăm Legea salarizării fără studii de impact. Unor zeci de mii de oameni le-a micșorat salariile de fapt. Toate efectele, toată degringolada care a urmat a fost pentru că ei nu și-au concentrat eforturile pe problemele de guvernare, ci pe justiție. E foarte păgubos pentru România, practic am pierdut deja doi ani.

Spuneați, tot în contextul numirii Guvernului Dăncilă, că USR va avea un candidat propriu la prezidențiale și că poate veți candida chiar dvs.

N-am spus că voi candida eu, am spus că USR va avea candidat la prezidențiale. E o decizie pe care o s-o luăm în interiorul partidului. Dacă există un partid democratic, ăla USR este, fără niciun dubiu.

Dar vă mențineți pe poziția că USR trebuie să aibă un candidat la prezidențiale?

Eu am spus chiar mai mult. USR este un partid care trebuie să rămână în politica din România. Este nevoie ca a treia forță politică din România să fie un partid ca USR, un partid al cetățenilor. Din perspectiva asta, nevrând să ne pierdem într-o absorbție sau să dispărem ca o aripă tânără, cum au tot existat în politica din România, ca să putem rămâne și să contăm, vom avea candidați la toate ciclurile electorale care urmează. E lucrul firesc pe care un partid în creștere, cum suntem noi, trebuie să îl facă. Aici nu e niciun dubiu.

În situația asta nu-l veți susține pe Iohannis la prezidențiale, cum a declarat că va face PNL?

În momentul de față, PNL îl susține pe președintele Iohannis pentru că este președintele pe care PNL l-a propus și l-a impus ca președinte. În funcție de ce se va întâmpla în primul tur, evident că în turul doi, dacă va fi de ales între Iohannis și Dragnea, ceea ce este o secvență aproape de neimaginat, dar n-o putem exclude, președintele Iohannis va avea tot sprijinul nostru.

Există posibilitatea unei alianțe preelectorale cu partidul lui Cioloș? Eventual să aveți un candidat comun la prezidențiale?

USR și România 100 au același ADN, suntem persoane cu aceleași valori, cu aceleași viziuni despre ce ar trebui să fie România și în ce direcție ar trebui să meargă România: proeuropeană, care sprijină inițiativa privată, o Românie antreprenorială. Din perspectiva aceasta, există o apropiere naturală și de actuala România 100, și de partidul care va fi condus de Dacian Cioloș. Colaborarea cu dânșii e foarte posibilă.

Insist, poate fi mai mult de o colaborare, o alianță preelectorală, de exemplu? Se va discuta chestiunea într-un for mai larg, eventual într-un congres?

Această discuție are deja loc. Am avut comitetul politic acum două săptămâni și am dezbătut subiectul cu colegii noștri, vom continua discuția. Avem o delegație care are un mandat să discute cu România 100 modalitățile cele mai eficiente politic și electoral de colaborare și apropiere eventuală.

Ultimul episod, scrisoarea lui Dăncilă către Juncker pe tema așa-zisei „liste negre“ a lui Gâdea, cum îl vedeți? Ce urmărește PSD în relația cu UE?

Sunt două aspecte. O dată, întrebările foarte specifice pe anumite cazuri venite dinspre Comisia Europeană arată că UE a fost mereu foarte bine informată asupra situației reale din România și înțelege foarte bine ce înseamnă corupția și care sunt dosarele relevante pentru ceea ce înseamnă corupția din România. În al doilea rând, aceste reacții nu sunt întâmplătoare. Meleșcanu a dat în ultima perioadă mesaje de apropiere către țările din Grupul Vișegrad, care sunt egocentric europene; vedem naționalismul din Polonia, autocratismul lui Orbán din Ungaria. Toate acestea sunt evoluții sau, mă rog, involuții care îi plac foarte mult d-lui Dragnea. „Ce atâta UE?“ a devenit discursul său preferat. Modelul autocratic este modelul pe care îl implementează zi de zi în PSD. Să ne amintim ce congres grotesc a avut, la limita Coreei de Nord, a comunismului ceaușist. Vine „barosanul“, își așază ritualic iubita în primul rând, apoi „n-avem nevoie să mai discutăm, eu sunt șeful, e toată lumea de acord, e cineva de altă părere? Mulțumesc“. Pare un film de Federico Fellini. Și din perspectiva asta, PSD trage România afară din Europa, aici nu e dubiu, nu e o percepție. Astea nu sunt stângăcii diplomatice, sunt lucruri asumate.

În registrul acesta vedeți scrisoarea lui Dăncilă.

Da, nu e o întâmplare, nu este o scăpare și nu este o neglijență. E o asumare a unui mesaj antieuropean, scrisă neprofesionist și fără minime cunoștințe de politică internațională. PSD își asumă fracturarea semnificativă a relației România-UE, în speranța unei cărți naționalist-aberante unde ei speră să mai găsească sprijin.

Pentru că povestea că ajută românii, în condițiile în care zeci de mii de oameni s-au trezit cu salariile tăiate sau s-au trezit cu fel de fel de probleme de predictibilitate fiscală fără precedent, toate astea i-au afectat. Și atunci se întorc la singura carte pe care o au, România aceea de la stadion, „Mândri că suntem români“, „Nu ne învață pe noi străinii“, „Nu ne fură nimeni țara“.

Şi asta cu atât mai mult, cu cât vedem că MCV va rămâne încă mult şi bine alături de noi din cauza asalturilor asupra justiţiei pe care se centrează guvernarea. Iar semnalele sunt congruente din mai multe părţi, CCR tocmai a declarat că refuză să se mai întâlnească cu delegaţiile oficiale ale UE.

Se vinde bine în toată zona asta a Europei. Poate fi o carte câștigătoare pentru PSD?

Categoric nu. Naționalismul izolaționist nu poate fi o carte câștigătoare, dar eu sunt în continuare cumva optimist că nu e niciodată prea târziu pentru PSD să mai găsească încă un mod de a se face de râs.

Interviu realizat de ANDREEA PORA

Interviu cu DAN BARNA, președintele Uniunii Salvați România (USR)