Pe aceeași temă
Am respectat principiul transparentei si al interesului national
Cum a fost anul 2002 pentru turismul romanesc? Ce ati realizat si ce va pare rau ca nu ati realizat?
2002 a fost, din foarte multe puncte de vedere, probabil cel mai bun an pe care l-am avut in turism dupa revolutie. Bate chiar si cativa anisori buni inainte de revolutie. In primul rand, s-a realizat finalizarea privatizarii dupa 13 ani de pasi gresiti, dupa un debut absolut neconvingator in anii ‘90, cand cineva a incercat sa privatizeze managementul, uitand ca transferul de proprietate de la stat in zona privata este cheia prosperitatii intr-o societate moderna. Acestea sunt erori pe care le-am platit si le platim in continuare. Faptul ca bulgarii, principalii nostri concurenti pe zona de litoral, sunt inaintea noastra in dezvoltarea turismului se datoreaza, din punctul meu de vedere, acestei modalitati prin care ei au finalizat privatizarea cu patru ani inainte. Au prins si o conjunctura internationala favorabila. Au pus mana pe doi operatori: pe ITS si pe Thomas Cook-Neckermann. S-a investit foarte mult in zona Albena si Nisipurile de Aur, iar lucrul acesta inca se mai simte si astazi.
Am reusit, deci, anul trecut sa finalizam marea privatizare. 92% din turismul romanesc este astazi privat. Principala mea realizare o reprezinta faptul ca am reusit sa fac privatizarea in proportie de 46%, in conditiile in care privatizarea se facea prin intermediul FPS. In perioada ‘96-2000, din pacate, campionii democratiei si ai privatizarii au reusit in turismul romanesc o contraperformanta uluitoare: numai 6%. In 2002, am schimbat complet modalitatile de privatizare. Am venit, pentru prima data, cu o lege speciala pentru privatizare in turism. Ea s-a facut direct de catre minister si am stabilit doua principii pe care le-am respectat: principiul transparentei totale si al interesului national. Transparenta totala, pentru ca, in premiera absoluta in Romania, principalele licitatii publice cu strigare privind vanzarea hotelurilor s-au transmis in direct la televiziune. Asta inseamna ca milioane de romani au avut posibilitatea sa vada o lectie de capitalism si sa inteleaga care sunt mecanismele prin care statul se retrage din calitatea de administrator si proprietar, aranjand la linia de start in conditii egale pe toti cei interesati. Transparenta totala, pentru ca la toate procedurile de privatizare am invitat presa. De foarte multe ori, in salile noastre de licitatie, erau mai multi ziaristi romani si straini decat competitori.
Am servit interesul national, pentru ca folosind in peste 85% din cazuri licitatia publica cu strigare, preturile pe care le-am obtinut au fost de 6-7 ori mai mari decat daca am fi folosit oricare alta metoda de privatizare. Am adus bugetului de stat 1.400 de miliarde anul trecut din privatizarile din turism, iar in conformitate cu angajamentele internationale ale Romaniei, acesti bani au fost folositi pentru rambursarea unei parti din datoria interna a tarii.
Marea privatizare nu este singurul meu succes de anul trecut. Noi nu facem privatizare de dragul de a ne privatiza. Am facut privatizare pentru eu cred ca drumul spre prosperitate al Romaniei trece obligatoriu prin aceasta intersectie a zonei private. Iar acum urmeaza partea cea mai grea: partea post-privatizare.
Am readus marii tour-operatori
Or, din acest punct de vedere, un succes extraordinar al anului 2002 a fost pentru noi readucerea marilor tour-operatori internationali, care au plecat din Romania acum 17 ani, datorita conditiilor din perioada comunista. Era vorba de celebra dispozitie a lui Ceausescu de inchidere a restaurantelor la ora 10, de obligativitatea sa puna perdele la restaurante si de faptul ca foarte multi turisti straini erau supravegheati. Acest lucru a determinat ca tour-operatorii sa paraseasca Romania. Au revenit in 2002, pentru ca m-am intalnit cu consiliul de administratie de la TUI, de la Thomas Cook-Neckermann si de la ITS de 28 de ori, in acel an: la Bucuresti, la Constanta, la Mamaia, la Neptun, la Hanovra, la Düsseldorf, la Frankfurt, la Berlin, la Londra si la Paris.
Daca in primul mandat, cu ocazia Targului International de Turism de la Berlin, cel mai mare din lume, ca amploare, stateam la coada alaturi de omologi ministri si din Asia, si din Africa pentru a intra la un vicepresedinte TUI si ne primea dupa o ora, la o discutie de principiu privind dezvoltarea turismului, anul trecut si anul acesta responsabilii, membri ai consiliului de administratie ai celor trei mari tour-operatori, la care s-a adaugat si al patrulea, De Tour, au venit la pavilionul national al Romaniei si am avut discutii de ore intregi cu ei.
La fel am procedat cu ITS, care a revenit in tara tot anul trecut. Si cu Thomas Cook-Neckermann, care a ramas in tara, dar am triplat numarul de turisti cu ei. Iar anul acesta am avut discutii in premiera cu cel de-al patrulea tour-operator international, De Tour, care va intra in Romania incepand cu anul viitor. Cei patru mari tour-operatori despre care vorbim au la un loc 68% din piata dinamica a Germaniei. Deja aproape 70% dintre turistii care pleaca intr-o vacanta in Europa sau in lume din Germania (care este prima piata pentru toate tarile cu vocatie si cu instinct turistic) pleaca prin intermediul acestor patru mari tour-operatori.
2002 - anul programelor sociale
Anul 2002 a fost anul in care am lansat programele sociale: “1 Mai la mare”, “Litoral pentru Toti”, “O saptamana de refacere”, programe prin care 75.000 de tineri, studenti si elevi, indiferent de forma de invatamant, de stat sau privat, dar si pensionari, au beneficiat de o saptamana la mare sau intr-o statiune balneara la niste preturi care desfid orice concurenta: 399.000 de lei sau 499.000 de lei o saptamana de cazare.
Am schimbat filosofia turismului romanesc, introducand in premiera 14 programe nationale de dezvoltare a turismului. Toata lumea vorbeste numai de “Dracula Park” sau de palmierii de la Mamaia, dar se uita celelalte 12 mari programe care se afla in derulare si care reprezinta de fapt prioritatile pe care le-am identificat in dezvoltarea turismului romanesc. Vremea cand banii, cati erau, veneau intr-o oala la Ministerul Turismului si, de aici, cineva - ministrul - incerca sa rezolve toate problemele turismului romanesc, a trecut de mult si nu va mai veni, cred eu, niciodata. Am pus o anumita ordine si am stabilit cele 14 programe pe care ne concentram resursele financiare, umane, de promovare, de tot ceea ce inseamna aceasta incercare a noastra de a misca lucrurile.
A fost un an cand am adus un milion de turisti din Uniunea Europeana, pe turism organizat, lasand la o parte vizitatorii, 5,5 milioane, si micul trafic, turisti pentru comert si aprovizionare din Moldova, din Ungaria, din Bulgaria sau Rusia. Deci un milion de turisti din Uniunea Europeana - o crestere de 18%, care in turism este considerata un “boom”, pentru ca o crestere normala in turismul unei tari dezvoltate este 1, 2, 3, 4% pe an.
A fost anul in care am depasit un prag psihologic la incasarile valutare din turismul romanesc. Pe studiile pe care le-am facut noi la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Turism, veniturile valutare ale Romaniei din turismul international au fost de 612 milioane de dolari, cu 24% mai mult decat in anul 2001 si cea mai mare suma incasata vreodata in istoria ei de catre Romania din turism, inclusiv din perioada anilor ‘80, cand Romania isi platea importurile de energie si de materii prime prin servicii turistice.
Minuni peste noapte nu se pot face. Vestea buna este ca se inregistreaza un trend pozitiv, ca lucrurile au inceput sa se miste, si trebuie sa ai orbul gainilor ca sa nu vezi asta. Vestea proasta este ca mai avem foarte multe lucruri de facut si sunt constient de acest lucru: in calitatea serviciilor, in pregatirea personalului, in modernizarea infrastructurii turistice, in dezvoltarea infrastructurii generale, in elaborarea unor strategii pe termen mediu si lung, lucruri care sper ca vor fi realizate in timp.
In acelasi timp, toate proiectele, programele, pe care le-am conceput in perioada in care am fost in opozitie si am condus departamentul de comert-turism al PDSR, sunt concepute pentru 4 ani de zile. Suntem la 2/3 din mandat. Sper ca anul viitor sa concretizam cat mai multe puncte din cele pe care ni le-am propus.
Foarte important pentru noi a fost anul trecut raspunsul pe care economia reala l-a dat programelor guvernamentale de dezvoltare a turismului si iata ca, de cand am preluat mandatul si pana acum, au aparut 46 de hoteluri noi de 3, de 4 si de 5 stele si au fost modernizate 18 hoteluri, modernizari de substanta, care la un loc au reprezentat investitii din zona privata de aproape 200 milioane de euro. Atunci cand cineva baga mana adanc in buzunarul propriu sau al bancii si finanteaza constructii hoteliere, inseamna ca are incredere in turismul romanesc, pentru ca altfel ar fi putut sa investeasca in alte ramuri, in alte domenii, in IT, in agricultura.
A mai fost anul in care am introdus o premiera, a parteneriatului intre stat, administratie publica locala si sectorul privat. Un concept nou pentru Romania, vechi pentru Uniunea Europeana, in care fiecare dintre cei trei actori trebuie sa puna pe masa comuna ce are mai bun: statul, reprezentat de Ministerul Turismului si celelalte ministere care au legatura cu turismul (Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sanatatii, Ministerul de Interne, Ministerul de Externe s.a.), vine in acest parteneriat cu proiecte, cu programe, cu infrastructura generala; administratia publica locala este chemata sa vina cu dotarea pe care o are in proprietate si cu logistica locala; sectorul privat este chemat sa finanteze, sa construiasca, sa aiba managementul si sa obtina profitul din dezvoltarea unor produse turistice, pentru ca toate cele 14 programe de dezvoltare a turismului romanesc sunt concepute din start ca programe 100% private.
Programe pentru 2003
In ce stadiu se mai afla proiectul “Dracula Park”?
Suntem in termenii contractuali, atat ca timp, cat si ca pregatire. Avem deja o companie din Marea Britanie, care lucreaza la conceptul parcului si care il vor termina foarte curand. Studiul de fezabilitate va fi predat probabil in 10 zile pe noua locatie de la Snagov, iar apoi, in conformitate cu obligatiile contractuale, Pricewaterhouse Coopers se obliga sa aduca investitiile sub forma unor fonduri de investitii directe pentru a incepe parcul. Locatia de la Snagov este irevocabila. A fost analizata din toate punctele de vedere. Consiliul Sighisoara s-a retras din proiect. Suntem in formalitatile prin care terenul pe care l-au pus la dispozitie se intoarce in administrarea Consiliului local.
Schimbam sediul societatii de la Sighisoara la Bucuresti. Pregatim listarea pe Rasdaq a actiunilor de la “Dracula”, dupa ce vom consulta actionarii daca doresc sa ramana cu noi in noua locatie sau doresc sa se retraga. In afara de valva periodica care se face datorita unor interese politice sau economice pe care le inteleg, dar nu le pot aprecia sub nici o forma, lucrurile merg normal. In contract este prevazuta deschiderea parcului in trimestrul IV 2004.
Ce alte noutati turistice vor mai fi in 2003 in Romania?
Anul acesta, sigur ca e mai special, datorita conjuncturii internationale si a faptului ca am deschis sezonul pe litoral pentru prima data in istoria Romaniei la 1 martie. Lasand asta la o parte, anul acesta va fi anul agrementului, pentru ca vom continua programul “Mamaia - Riviera Estului”, din care lumea a vazut numai celebrii palmieri - o sa vedem daca vor muri 20 sau nu.
Dar, daca vor muri, o sa-i inlocuiti?
Sigur ca o sa-i inlocuim. Mureau panselutele in fiecare an in Mamaia... Mureau iarna, daca mi-aduc eu bine aminte, si se inlocuiau primavara. Au murit anul acesta, intr-o iarna care a durat aproape 5 luni - parca a fost o iarna polara -, si visini, si corcodusi, si pruni, si peri, si caisi in Romania. Asa ca nu inteleg daca o sa fie chiar o drama nationala cand 20 de palmieri dintr-o anumita specie se simt mai putin bine. Deocamdata o sa vina un expert grec, un profesor universitar de la Atena care sa ne faca un diagnostic exact al acestor palmieri.
De pe 12 aprilie am sa fiu acolo si am sa discut cu fiecare palmier in parte sa vad cum se simte. Cei 40.000 de euro cat a costat aducerea acestor palmieri reprezinta 0,1% fata de publicitatea care s-a facut litoralului romanesc prin aducerea palmierilor. Si chiar campaniile negative se transforma incetul cu incetul, atunci cand lucrurile sunt clare in campanii pozitive. Acelasi lucru s-a incercat cu tunurile de zapada. Tot pe un anumit tip de campanie: Ce fac tunurile pe partia Cocosului sau pe partia de la Azuga. Au venit foarte multi romani si straini sa vada tunurile. Tunurile sunt bine-mersi, au functionat toata iarna. Au creat posibilitatea prelungirii sezonului. Si acum mai avem 60 cm de zapada pe cele doua partii care sunt primele deschise in Romania dupa 37 de ani, dotate la nivel mediu international. Acelasi lucru si cu palmierii. Au murit, ii inlocuim.
Probabil ca se va crea o scoala pentru acest lucru. Aproape nu exista zona turistica si hotel in Romania pe care sa-l fi vazut eu in care sa nu apara si cate un palmier. Nu stiu daca e un semn de simpatie pentru mine, pentru ca tot mi se spune “ministrul palmierilor”. Si acasa am un palmier, caruia ii merge mai bine - e adevarat - decat cel care a fost in aer liber.
In alta ordine de idei, lansam foarte curand “Vacanta la tara”, un program la care lucram impreuna cu Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), prin care incercam sa promovam mult mai agresiv posibilitatea petrecerii unei vacante, weekend, concediu in zona rurala si vreau neaparat sa lucram cu un produs nou in turismul rural - produsele ecologice.
In ce zone va fi aplicat acest program?
ANTREC-ul are filiale in 40 de judete. Programul nu va fi localizat neaparat in Rucar-Bran sau in zona Sibiului. Vom cauta sa identificam in fiecare zona turistica importanta si in general in apropierea statiunilor turistice de interes national zone alternative pentru turismul rural, incercand sa incurajam - poate pentru prima data - turismul cu produse ecologice. Am stat mult sa ma gandesc daca sa-i spunem acestui program “Vacanta fara E-uri”, pornind de la psihoza asta care a durat in Romania foarte putin (si care a aparut ca intotdeauna cu sapte ani mai tarziu decat cea din Europa) privind celebrele E-uri, dar am spus ca totusi mi se pare mai serios un program “Vacanta la tara” decat “Vacanta fara E-uri”.
Un alt program este “Super-ski in Carpati”. Guvernul a aprobat legea privind acest program si a fost trimisa la Parlament. Este un program extrem de ambitios, care prevede pana in 2007 investitii de peste 300 milioane de euro si e menit sa transforme intreaga zona a Vaii Prahovei, de la Azuga pana la Poiana Brasov, intr-o zona de turism international axata pe sporturile de iarna. Principala hiba pe care o are turismul din statiunile montane in Romania este faptul ca instalatiile de transport pe cablu sunt invechite. 90% din ele au o vechime mai mare de 30 de ani. Nu poti sa faci turism de ski pe zona internationala si pentru romani, daca nu modernizezi transportul pe cablu. Acest lucru incercam sa-l facem sub forma unor pachete cofinantate de minister si de catre primarii prin emiterea unor bonduri.
Continua programul “Croaziere pe Dunare”. Am avut anul trecut 15.000 de turisti straini, anul acesta avem contracte pentru 30.000 turisti straini.
Am lansat programul “Info-Turism”. In Bucuresti l-am lansat cu cele 10 city-guides-uri, panouri din acelea cu informatii turistice. Bucuresti este singura capitala europeana care n-are un sistem informativ privind turismul: unde esti? unde-i primul muzeu, primul hotel, primul restaurant cu specific romanesc? Si acum pregatim o hotarare de guvern prin care introducem sistemul Info-turism in toate statiunile turistice din Romania sub forma unor centre de informare si documentare in turism care vor fi cofinantate de Consiliile judetene si de catre minister si care vor permite accesul la informatiile de baza pentru orice turist roman sau strain care doreste sa afle un program: cost, perspective, posibilitati de excursie, ce poate sa faca cand ajunge intr-o statiune turistica.
Avem programul “Blue Flag”. Anul acesta vom avea primele patru plaje din istoria Romaniei omologate sub forma steagului albastru care certifica indeplinirea a 34 de conditii de mediu pentru plaja, pentru apa si pentru dotari turistice si care demonstreaza ca avem un turism de litoral de nivel international.
Ca noutate pentru 2003, la Mamaia, in continuarea programului “Mamaia - Riviera Estului” o sa deschidem 8 puncte de agrement nautic: 4 pe malul Marii Negre, 4 pe malul Ghiolului, dotate ca-n Spania, Grecia, Italia, Turcia cu tot ce dorim: de la cataramane, yole pana la celebrele parasute (parasute efective, nu parasute peiorative). Ba mai mult, aceste 8 zone cofinantate de Primaria Constanta, impreuna cu ministerul, le deschidem pe 1 Mai. Am inceput lucrarile la primul “Aqua-Park” din istoria Romaniei la Mamaia. La deschiderea sezonului pe care o fac pe 1 Mai voi vizita santierul si sper ca la 1 iulie acest “Aqua-Park”, construit pe 4 hectare, sa fie gata. Daca n-am reusit sa aduc “Dracula Park” la Constanta, facem in cooperare cu primarul Radu Mazare primul “Aqua-Park” la Constanta. Si incepem lucrarile pentru celebra tele-gondola. Ce s-a scris despre palmieri si despre Dracula va nimic fata de ce se va scrie despre proiectul tele-gondola.
Mamaia nu este o statiune intrata in razboi
Cum va fi afectata activitatea turistica de pe litoral de prezenta soldatilor americani?
Nu prezenta soldatilor americani reprezinta o problema. Problema o reprezinta razboiul. Iar discutiile pe care le-am avut si cu Francesco Frangialli, secretarul general al Organizatiei Mondiale a Turismului, vechi si statornic prieten al nostru, dar si cu presedintii si vicepresedintii pentru Europa de la cei patru mari tour-operatori, demonstrau ca impactul pe care razboiul din Irak il are asupra turismului depindea atunci cand am discutat, in 3-4 martie: daca va fi razboi sau nu, si iata ca este si ce razboi; durata razboiului, si iata ca primele prognoze ca va fi un razboi foarte scurt sunt depasite; si a treia intrebare daca se vor folosi sau nu arme neconventionale. In functie de raspunsul la cele trei intrebari se putea calcula impactul asupra turismului international.
Daca razboiul mai dureaza o luna, daca - Doamne fereste! - se folosesc arme chimice, biologice, sa nu mai vorbim de arme nucleare, atunci intregul turism international va cunoaste un recul puternic si atunci nu se va pune problema ce face Romania. Romania va face exact acelasi lucru ce-l va face Spania, Italia, Grecia, Turcia, Franta si alte mari puteri in turismul international.
Simpla prezenta a militarilor americani nu impieteaza cu nimic sezonul. Am declarat ca toate contractele externe pe care le avem la Mamaia vor fi respectate. Primele intrari de turisti sunt prevazute pe 5 mai. Vom analiza la “Comandamentul Litoral 2003” pe care-l conduc incepand cu 12-13 aprilie care este situatia militarilor americani. Acum 60 si ceva de ani multi dintre noi i-am asteptat pe americani. Au venit, iar prima noastra grija acum este sa vedem daca ii musca sau nu cainii comunitari, daca isi platesc cazarea, ce mananca si daca nu cumva prezenta lor acolo ar speria pe turistii straini si pe turistii romani. Nu mi se pare fireasca aceasta stare de lucruri. Asa cum nu mi se pare fireasca initiativa unor primari care se apuca sa cumpere masti de gaze si sa conduca orase din bunkere, isterizand pur si simplu populatia. Romania nu se afla in stare de razboi cu nimeni. Romania participa intr-o alianta ca membru de facto, iar faptul ca intrarea noastra in NATO ne scoate definitiv din zona gri, din zona cenusie in care stam bine-mersi de cateva zeci de ani, la intersectia unor interese politice enorme, are si costuri, iar aceste costuri pot fi platite si le vom plati.
S-a tot spus ca Mamaia este o statiune intrata in razboi. Ei, eu am fost in Mamaia, am vizitat toate hotelurile in care au stat si stau soldatii americani, am vorbit cu ei ore intregi. Nu sunt nici garduri de sarma ghimpata, nu se plimba nici tancuri si nici submarine in Mamaia, sunt masuri de siguranta si de securitate absolut necesare si normale la Aeroportul Kogalniceanu si in zona hotelurilor in care locuiesc soldatii americani, dar asta-i tot. Eu sper ca in aceasta vara, americanii vor veni ca turisti la Mamaia, cu familiile, asa cum au promis. Deocamdata sunt in misiune de lupta.
Turism rural si programe sociale
Ce pondere are turismul rural in intreaga activitate turistica din Romania?
Nimeni nu poate sa calculeze o pondere. Noi avem 4.000 de gospodarii taranesti omologate, clasificate de catre Ministerul Turismului, promovate de catre Ministerul Turismului, recunoscute de catre ANTREC si mai avem probabil un numar dublu de pensiuni care functioneaza la negru, ilegal, si pentru care pregatim surprize privind intrarea lor in normalitate. Turismul rural nu este o alternativa la dezvoltarea turismului intern. Este o nisa de piata, cu fani, foarte multi straini care se reintorc la natura, foarte multi oameni dornici sa cunoasca ceea ce inseamna o ferma, tara noastra cu oameni, obiceiuri, traditii. Am intalnit o familie de austrieci ai carei copii erau extrem de fericiti ca o vaca nu are culoarea mov ca din celebra reclama, ci era o splendida baltata de Transilvania cu adevarat frumoasa, iar laptele pe care ei il beau in fiecare dimineata se scotea de acolo de unde se scoate laptele si nu din cutiutele de lapte condensat. In acelasi timp, turismul rural are si o zona de protectie sociala, pentru ca intotdeauna preturile practicate in pensiuni sunt mai mici decat cele din marile hoteluri.
Anul acesta am organizat in premiera la Mamaia o bursa a turismului rural in care asociatiile ANTREC au avut ocazia sa-si puna pe masa ofertele si pregatim lansarea programului “Vacanta la tara”, cred ca dupa sfintele sarbatori de Pasti.
O sa mai fie programe turistice sociale in 2003?
Pe 10 aprilie se deschide Targul National de Turism al Romaniei, iar pe 11 aprilie, a doua zi de targ, lansam aici cele doua programe sociale pentru anul acesta. Primul e la mare, “Litoralul pentru Toti”, editia a IV-a. Semnam protocolul de cooperare cu Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT), cu Federatia Patronatelor din Turism si cu ministerul si dam drumul programului, care va avea pachete de 4 nopti pentru 1 Mai si apoi imediat cu 5 mai intram in programul “Litoral pentru Toti” pana pe 15 iunie, cu pachete cu preturi care sa reprezinte pe zi cat costa o cafea si un corn la Paris.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
