Dan Nicusor: Salvati Bucurestiul lupta pentru Capitala

Alexandru Oprean | 06.01.2009

Pe aceeași temă

Salvati Bucurestiul este o organizatie nonguvernamentala care are ca scop implicarea "in problemele dezvoltarii urbanistice a Bucurestiului si a localitatilor din Romania, urmarind, in special, pastrarea patrimoniului arhitectural-urbanistic si istoric si protectia parcurilor si a mediului inconjurator".
In martie, asociatia a lansat raportul Bucuresti - un dezastru urbanistic, in care sintetiza problemele cu care se  confrunta Capitala, precum traficul, spatiile verzi, poluarea si sanatatea populatiei, densificarea exagerata, autorizatiile de constructii, demolarile si situatia monumentelor. ONG-ul sublinia ca "societatea civila si mass-media pot si trebuie se concentreze pe (...) doua directii extrem de importante": limitarea derogarii prin PUZ si aprobarea ordonantei de urgenta pentru interzicerea constructiilor pe spatiile verzi (vezi suplimentul 22 plus, numarul 245 din 15 aprilie 2008).
In aprilie,  Salvati Bucurestiul, alaturi de alte asociatii nonguvernamentale si profesionale, au intocmit asa-numitul Pact pentru Bucuresti "o platforma de masuri minimale pentru o dezvoltare urbana fireasca a Capitalei". Documentul a fost semnat  si asumat de catre actualul primar general, precum si de actualii primari de sector, consilieri generali si consilieri locali de sector (vezi
http://bucuresti-dezastru-urbanistic.xhost.ro/).
La sfarsitul lunii octombrie, organizatiile initiatoare ale Pactului i-au dat acestuia forma unui proiect de lege pe care l-au propus conducerilor partidelor politice. Angajamentul legislativ se concentreaza pe sase directii: chestiuni specifice Bucurestiului, urbanism si arhitectura, protectia mediului si spatii verzi, patrimoniu istoric, domeniu public si transparenta decizionala.
O alta problema care-i preocupa in mod special pe cei de la Salvati Bucurestiul este cea  legata de derogarile de la Planul Urbanistic General (PUG) prin Planuri Urbansitice Zonale (PUZ) si Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD). In octombrie, ONG-ul a facut publica o lista cu zeci de PUD-uri emise ilegal.

NICUSOR DAN, presedintele asociatiei Salvati Bucurestiul

Oamenii nu mai au incredere ca ei pot sa schimbe sistemul

De ce era nevoie de un asemenea proiect de lege pentru Bucuresti?
El era deja prevazut in Pactul pentru Bucuresti. Acesta se adresa reprezentantilor partidelor la nivel local, de aceea chestiunile juridice nu au fost luate foarte serios in discutie in momentul alegerilor locale. Dar, ca sa raspund clar la intrebare, sunt trei legi: Legea patrimoniului, care tine de monumente si patrimoniu, Legea mediului si Legea constructiilor si urbanismului (luate impreuna), care permit mari abuzuri. Si trebuie ca ele sa fie corectate. Si, daca vreti, va dau un exemplu din fiecare. Daca vorbim de patrimoniu, exista notiunea de zona protejata. Bucurestiul are 93 de zone protejate, cum e Lipscani, toata lumea o stie, dar cum e Bulevardul Dacia, sau Polona, sau Doamnei, sau Dorobanti si asa mai departe. Zona este protejata, dar nu si imobilele din cadrul ei. Deci printr-un simplu aviz de la Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, care se obtine, din nefericire, foarte usor, oricine poate sa demoleze o casa din interiorul unei zone protejate care nu e monument istoric. Si astea sunt cele mai multe. Romania are o scapare legislativa, in toate tarile europene civilizate exista notiunea de  imobil cu valoare arhitecturala nedemolabil. In Romania exista doar imobile ordinare si monumente istorice, care sunt foarte putine.
Si doar monumentele istorice sunt protejate.
Da, da, da. Iar celelalte sunt practic neprotejate, adica sunt la mana unui functionar al Ministerului Culturii.
Practic arata ca nu exista o protectie serioasa.
Daca vorbim de spatiile verzi, o sa va dau urmatorul exemplu. Fiecare localitate trebuie, conform unei legi aprobate in urma cu patru sau cinci ani, sa-si faca un inventar al spatiului verde. Dar legea nu prevede nicio sanctiune pentru cazul in care o localitate nu il face si de aceea noi consideram foarte important sa existe o sanctiune chiar penala. De exemplu, Bucurestiul nu are, iar un locuitor al unui bloc de patru etaje, in momentul in care vede ca cineva construieste 10 etaje la trei metri de blocul lui, nu are cum sa dovedeasca faptul ca acolo este spatiu verde si nu poate fi construit. Asta este pe spatii verzi, un singur exemplu. Iar in ceea ce priveste zona urbanismului si a constructiilor, din nou, fiecare dintre ele sunt legi fara sanctiuni. Noi am facut o conferinta de presa acum trei saptamani, in care am aratat ca sunt aproape 200 de Planuri Urbanistice de Detaliu ilegale la nivelul primariilor de sector. Nu exista sanctiune penala pentru cei care le-au intocmit. Si ele, daca in termen de un an nu sunt atacate de prefect sau de o asociatie, au devenit legi si nu mai pot fi atacate. Sau, daca vorbim de zona constructiilor, din ‘89 nu s-a demolat practic nicio constructie ilegala. De ce? Pentru ca legea nu precizeaza clar cine are aceasta responsabilitate. E o responsabilitate impartita intre primaria de sector, care ea insasi a dat autorizatia, deci e greu sa credem ca o sa se mobilizeze sa dea jos, si Inspectoratul de Stat in Constructii si din cauza asta nimeni nu... Si mai flagrant, exista cazuri in care Inspectoratul de Stat in Constructii a constatat ca atat un Plan Urbanistic de Detaliu, cat si autorizatia de constructie care decurge din el sunt ilegale, dar nu a putut sa faca nimic pana cand instanta nu si-a desfasurat tot procesul. Asta a durat un an, timp in care s-au construit opt etaje.
Explicati-ne in ce consta ilegalitatea acestor PUD-uri?
E foarte simplu. Legea urbanismului spune ca un PUD nu are voie sa modifice inaltimea maxima si densitatea construita, adica raportul dintre suprafata construita si suprafata terenului.  Deci un Plan Urbanistic de Detaliu nu are voie sa modifice acesti doi indicatori, iar consiliile locale adopta PUD-uri care le modifica. Si tocmai aici e problema, e greu sa pedepsesti 21 de consilieri locali. Dar ei, inainte sa voteze, au o expunere de motive semnata de primarul de sector si au un raport de specialitate intocmit de arhitectul sef. In primul rand ei, si mai ales arhitectul sef sunt vinovati si eu as dori ca aceasta vinovatie sa fie de ordin penal.
Si ati primit vreun raspuns in acest sens, poate fi cineva tras la raspundere?
Este una dintre schimbarile din Legea urbanismului care noi vrem sa fie trecute explicit. Este posibil ca Parchetul sa faca o investigatie si sa stabileasca faptul ca aceste persoane au comis abuzuri in serviciu. Dar este un proces anevoios si indirect, pe cand noi am vrea sa fie trecut clar si explicit in Legea urbanismului.
Puteti sa-mi dati exemple de cladiri construite pe baza unor PUD-uri ilegale?
Da. Un PUD ilegal este pe strada Invingatori. Este vorba de un bloc cu 8 etaje pe o straduta care are P+1. Planul Urbanistic General da voie la P+4, iar Consiliul General al Sectorului 3  a spus P+8. Inspectoratul de Stat in Constructii a constatat ilegalitatea inca din ianuarie 2008, cand constructiile erau la subsol, si de atunci nu au putut face legal nimic. Vecinii, revoltati, au inceput un proces. Procesul inca nu s-a terminat, dar blocul s-a terminat, a  ajuns la 8 etaje.
Se mai poate face ceva dupa ce constructia e finalizata?
In mod normal, trebuie castigat un alt proces pentru demolare si instanta ar trebui sa decida demolarea, dupa care aceeasi instanta care a dat autorizatia de constructie ar trebui sa vina ea sa demoleze. Din nou, nu exista sanctiune daca nu o face. Si legea spune ca, daca in doi ani nu se intampla nimic, constructia nu e contestata, ea e legala. Termenul de prescriptie este de doi ani. Ceea ce este infim.
Revenind putin la acest proiect de lege, care credeti ca va fi raspunsul partidelor politice?
Parerea mea este ca in aceste trei segmente, urbanism, spatii verzi si patrimoniu, problemele sunt reale, societatea le constientizeaza de o buna bucata de vreme si cred ca partidele nu au cum sa ignore aceste semnale.
Dar nu va temeti ca politicienii se vor declara in favoarea tuturor acestor propuneri doar pentru a castiga capital electoral?
Ce s-a intamplat la Bucuresti, in mai? Consilierii au semnat nominal acest Pact pentru Bucuresti, in care se angajau ca lucrurile care sunt de competenta juridica a Consiliului General sa devina hotararea Consiliului General pana la 1 octombrie, lucru care nu s-a intamplat. In aceste conditii, noi acum redactam aceste hotarari de Consiliu General si am amenintat Consiliul General ca, daca hotararile nu trec pana la sfarsitul anului 2008, vom actiona nominal in instanta pe acei consilieri care au semnat Pactul si care fie au votat impotriva, fie s-au impotrivit acestui proiect de hotarare. Si cu partidele politice vom face la fel. Daca un partid isi asuma acest angajament legislativ si prin votul din parlament sau prin ministrii de resort nu vor sa-l puna in aplicare, vom face acelasi lucru.
Si cum apreciati modul in care au fost abordate pana acum aceste probleme legate de mediu, urbanism, patrimoniu de catre autoritati?
Cu mult sub importanta pe care ele si-ar merita-o. As zice ca ordinea este cam asta: cel mai bine, desi total insuficient, s-a vorbit de spatiile verzi, dupa aceea vine MDLPL, cel care administreaza problematica urbanismului si constructiile, iar in ceea ce priveste patrimoniul, reactia mi se pare catastrofica. Exista un set de masuri pe care Ordinul Arhitectilor, Uniunea Arhitectilor si doua asociatii le-au trimis ministerului inca din 2006. Nu a existat nicio reactie. Acum, in 2008, Comisia Prezidentiala pentru Patrimoniu a venit cu un raport devastator, care spune, de exemplu, ca distrugerile asupra patrimoniului dupa ‘89 sunt mai puternice decat in intreaga epoca Ceausescu. In raportul asta sunt prevazute niste masuri de urgenta pe care noi practic le-am copiat in acest angajament. Au trecut doua luni de cand raportul Comisiei Prezidentiale a aparut si, practic, ministerul n-a avut nicio reactie.
Ca sa raspund la intrebare, cam asta ar fi: nu se vorbeste cu importanta cuvenita, in general se vorbeste de bani, de subzistenta.
Dar care ar trebui sa fie pozitia bucuresteanului de rand in fata problemelor cu care se confrunta orasul?
Sunt mai multe niveluri. In primul rand, ar fi fost de asteptat ca mai multe grupuri de vecini agresati sa actioneze. Sunt oameni carora li se ia soarele si lumina pentru tot restul vietii. La ei in casa. Sunt doar doua sau trei cazuri in care ei au actionat in instanta, din probabil o suta de cazuri.  Deci e mult prea putin. Au fost mai multe mitinguri, marsuri, in care mai multe asociatii protestau impotriva modului in care este tratat patrimoniul orasului si mi s-a parut ca participarea oamenilor a fost mult prea redusa fata de gravitatea problemelor.
Si cum va explicati?
Prima intrebare pe care ti-o pui cand actionezi in societatea civila e: ce-am face daca am fi de 10 ori mai multi? Ce bine ar fi daca am fi de 10 ori mai multi! In sensul ca fiecare dintre noi ar munci de 10 ori mai putin si ar avea timp de viata lui privata.  Raspunsul e: oamenii nu mai au incredere ca ei pot sa schimbe sistemul. Ei nu mai au incredere nici macar ca votul lor poate sa schimbe sistemul. E un proces de lunga durata, o sa vedeti ca daca va uitati atent la asociatiile care sunt active o sa gasiti multi tineri care au studiat in Occident, deci este o chestiune de mentalitate care la un moment dat o sa se schimbe, dar, dupa parerea mea, in destul de mult timp.
Acest proiect legislativ poate sa schimbe sistemul?
Nu. Acest sistem legislativ e o incercare  de a  pune disciplina, este faza zero de a pune disciplina in trei domenii vitale. Dupa care sunt multe chestiuni de detaliu care trebuie reglate si care trebuie sa ocupe un intreg program de guvernare. Daca va uitati la masurile noastre, ele se intind, in marea lor majoritate, pana la jumatatea lui 2009.
Puteti sa ne dati niste exemple de propuneri?
Sigur. De exemplu, cerem ca parlamentul sa adopte Ordonanta Guvernului 27/2008 care limiteaza derogarile prin PUZ. Este un gest foarte bun al  MDLPL (Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor), care a dat ordonanta asta in vara. Ordonanta are deja foarte multi dusmani, pentru ca deranjeaza tot felul de retele imobiliare, si este un punct explicit in cererea noastra ca ea sa fie adoptata in forma pe care guvernul a propus-o.
Dupa aceea, cerem sa fie emise procedurile de informare si consultare a populatiei in elaborarea documentatiilor pe urbanism. Vorbim de introducerea sanctiunilor in legile urbanismului si constructiilor de care am vorbit.
Din nou, un lucru extrem de important: inca din 1999, prin lege, se stabileste obligativitatea localitatilor din Romania sa faca inventarul domeniului public.
Asta ce inseamna?
Inseamna ca pe intreaga suprafata a unui oras sa se stie exact ce este domeniu public, adica proprietatea publica  a statului, si ce nu. Pentru ca, spre exemplu, daca un teren este domeniu public, el nu poate fi instrainat de autoritatea locala, poate fi numai concesionat. Bucurestiul nu are nici in ziua de azi inventarul domeniului public. Bucurestiul nu are nici azi cadastru. Adica nu exista o concordanta intre cadastru, care inseamna desenarea geografica a teritoriului si impartirea lui pe parcele si cu regimul juridic al fiecaruia, documentatiile de urbanism si registrul spatiilor verzi. Deci, pentru toate aceste lucruri pe care legea le prevede uneori de acum 10 ani si care nu au fost puse in practica in multe localitati, noi cerem o responsabilitate penala a autoritatilor.
Am vazut ca aveti termene pentru fiecare cerinta. Cam cat timp le acordati?
Pentru chestiunile care sunt deja propuse sub forma de ordonante, pentru care parlamentul nu trebuie decat sa ceara oficial, sa verifice si sa adopte, termenul este aproximativ 15 februarie. Pentru chestiunile punctuale, dar care tin de modificarea unor legi, pentru care sunt niste proceduri mai complicate, cerem 1 mai-1 iunie 2009 si pentru chestiunile mai complicate, care tin chiar de elaborarea unor legi, punerea impreuna a mai multor informatii, sfarsitul lui 2009.
Ce urmeaza pentru Salvati Bucurestiul?
Am trecut de epoca romantica si acum cautam legi. Practic, lupta noastra este pe doua directii: una e cea legislativa si de care am vorbit pana acum si a doua direct in instanta. Pentru ca, oricat de bune ar fi legile, daca investitorul nu stie ca risca sa piarda bani si uneori sa fie sanctionat penal, n-am facut nimic. Acum asteptam ca o mare casa de avocatura sau niste tineri avocati inimosi sau o entitate care poate sa ne acorde asistenta juridica sa ne-o acorde si sa incepem ceva de genul a 10 procese. Doua le-am pornit deja, unul este impotriva Consiliului Local al Sectorului 3 pentru un PUD ilegal la baza sportiva Spartac, al doilea impotriva Ministerului Culturii pentru normele metodologice in care se introduce declasarea de urgenta si se ingreuneaza teribil clasarea de urgenta; e aberant ca un Minister al Culturii sa ingreuneze declasarea si sa usureze clasarea.
Astea sunt doua procese. Urmeaza sa intentam un proces Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru hotararea prin care a numit comisia tehnica. In opinia noastra, numirea este ilegala pentru ca nu s-a bazat pe recomandarile asociatiilor profesionale si sunt multe alte cazuri, fie de agresiune asupra patrimoniului, fie de abuz in functie al unor functionari publici. Vrem sa tragem semnalul acesta pe piata ca s-a terminat cu debandada si cine incalca legea plateste si, repet, daca o sa vina o casa mare de avocatura langa noi ar fi exceptional.
Oricine o sa fie ministrul Culturii n-o sa aiba viata usoara cu societatea civila in mandatul care urmeaza. Pentru ca ce s-a intamplat cu patrimoniul in ultimii ani nu este normal, faptul ca chiar institutiile Ministerului Culturii au dat avize pentru demolarea a nenumarate case...
Din pacate, nu am avut timp pana acum sa facem o sinteza si sa iesim cu ea, o sinteza serioasa asupra activitatii acestor directii ale Ministerului Culturii. Dar este foarte posibil ca primul miting de dupa instalarea noului guvern sa fie in curte la Ministerul Culturii.

Interviu realizat de Ana Soviany

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22