Dl. Victor Ciobea: Am castigat batalia pentru intinerirea radicala a PNTCD

Interviu Realizat De, Razvan Braileanu | 21.10.2002

Pe aceeași temă

De curand PNTCD a lansat un manifest intitulat Noua politica. Care sunt principalele teme prezente in acesta?
Manifestul Noua politica consacra plasarea PNTCD in mijlocul cetatii, alaturi de cetatean. De asemenea, pune un accent deosebit pe reforma clasei politice romanesti, care este clamata de aproape 13 ani, dar neinfaptuita, si pe necesitatea asezarii la temelia tuturor reformelor interne, din partid, si mai ales a solutiilor alternative pe care PNTCD le ofera la actuala putere, a principiilor si valorilor crestin-democratiei moderne. Dupa dezastrul electoral din 2000, partidul a cunoscut o perioada de framantari interne. Am reusit in ultimul an sa castigam batalia pentru existenta politica si juridica a partidului, consacrata printr-o hotarare definitiva si irevocabila, dar mai ales prin vointa celor peste 5.000 de participanti la congresul din 30 septembrie 2001 si prin semnatura a peste 93% din organizatiile partidului, care au luptat pentru pastrarea identitatii, apararea trecutului si a denumirii PNTCD. Este vorba de un PNTCD cu intreaga sa traditie, dar deplin ancorat in realitatile din 2002, un PNTCD in masura sa infaptuiasca reformele necesare Romaniei de la inceputul secolului XXI.

Am reusit sa castigam batalia pentru o intinerire profunda, radicala a partidului. Nici o alta formatiune politica din Romania nu a mai trecut printr-un astfel de proces de reintinerire. La noi a avut loc un adevarat salt peste generatii. Intreaga generatie a seniorilor fondatori s-a retras in functii onorifice si structurile de conducere in partid au fost preluate de cei care se situeaza intre 20 si 50 si ceva de ani. E cert ca acea imagine a unui PNTCD gerontocrat este totalmente depasita si nu mai corespunde deloc realitatii.

Pe de alta parte, procesul de refacere a structurilor, de revitalizare a lor pana la nivel de localitate este in plina derulare. Potentialul partidului si capacitatea lui organizatorica au fost demonstrate cu ocazia mitingului si a marsului din 21 septembrie a.c., impotriva saraciei si coruptiei, la care numai din provincie au participat 111 autocare si circa 5.500 de persoane, carora li s-au alaturat cateva mii de bucuresteni. A fost cea mai importanta actiune de protest organizata de PNTCD din 1996 pana in prezent si, credem noi, cea mai semnificativa miscare de protest organizata de o formatiune politica din opozitie sau sindicala in ultimii doi ani, de la instalarea actualei puteri.

Am avut probleme legate de luarea deciziilor in cadrul partidului si mai ales de punerea lor in inventar si, nu in ultimul rand, probleme de imagine. Toate acestea au determinat hotararea adoptata de Delegatia Permanenta Nationala din 27 iulie anul acesta, cand s-a constituit un Consiliu Permanent de Conducere, format din 7 membri si 5 supleanti, organism care a preluat pentru un an atributiile Biroului National de Conducere, Secretariatului General si departamentelor partidului. Prin aceasta decizie am reusit sa cream un organism mult mai restrans ca numar de membri, mult mai eficient si in ceea ce priveste adoptarea hotararilor, si in legatura cu punerea lor in executare. Acest organism este de natura sa desavarseasca procesul de descentralizare si democratizare profunda a actului de decizie in interiorul PNTCD. Niciodata partidul nostru sau vreo formatiune politica din Romania nu a avut in structura sa de conducere 10 din 12 membri (ii luam in calcul si pe supleanti) care sa fie lideri ai unor organizatii judetene si, in acelasi timp, sa fie persoane cu o activitate bine cunoscuta, cel putin in plan teritorial. Din acest organism fac parte, alaturi de mine, d-l Gheorghe Ciuhandru, primarul Timisoarei, d-l prof. Irinel Popescu, presedinte al organizatiei judetene Dolj, d-l Teodor Morariu, presedintele organizatiei judetene Buzau, d-l prof. Dorin Mihai, presedintele organizatiei judetene Iasi, d-l Cerchizan, presedintele organizatiei judetene Cluj, d-l Claudiu Cristea, vicepresedinte al consiliului judetean Arad. De asemenea, ca supleanti, il avem pe fostul ambasador Teodor Dunca, d-l Adrian Ghita, presedintele organziatiei sectorului 3 al Capitalei, d-l deputat Cornel Boiangiu, pe d-l Stefan Talamba, presedintele organizatiei judetene Bacau, si pe d-l Mircea Talos, vicepresedinte al consiliului judetean Bistrita-Nasaud. Pe de o parte, avem prevederea statutara potrivit careia nici o decizie politica importanta nu poate fi impusa de la centru, peste capul organizatiei judetene sau teritoriale, pe de alta parte, avem aceasta garantie deplina, conferita de structura acestui nou organism de conducere.

Nu v-ati gandit, ca strategie de imagine, totusi, sa puneti in fata si niste persoane mai cunoscute publicului?
Ne aflam mereu in fata aceste dileme. Daca dintr-o structura de conducere fac parte persoane care reprezinta noul val si care aduc un aer proaspat pe scena noastra politica, se pune problema ca sunt mai putin cunoscute sau mai putin vizibile etc. Daca vii cu persoane "consacrate", se imputa faptul ca partidul nu are personalitati noi, ca nu se face nimic in legatura cu promovarea acelor personalitati care s-au impus in ultimul timp sau ca se mentine o imagine de partid "statut", care se bazeaza cam pe aceleasi personalitati pe care le-a avut si in perioada de guvernare. Or, noi am inteles sa facem o "diviziune a muncii". La solicitarea d-lor vicepresedinti Nicolae Noica si Ion Caramitru, toti fostii ministri se ocupa pe o perioada de timp mai ales de apararea actului de guvernare si de elaborarea de politici si de programe alternative la cele oferite de actuala putere. Acest suflu nou si binevenit pentru relansarea partidului in prim-planul scenei politice romanesti s-a resimtit in intregul program de actiuni si de evenimente pe care le-am derulat imediat dupa constituirea Consiliului Permanent de Conducere.

Vrem sa se aleaga graul de neghina in politica romaneasca

Care au fost cele mai importante actiuni pe care le-ati intreprins in ultima perioada?
La 11 august a.c., am avut acele declaratii de avere facute de catre toti membrii Biroului National de Conducere, urmate de declaratiile de avere ale birourilor judetene ale tuturor organizatiilor noastre din tara. Suntem singurul partid politic care a facut un astfel de gest de transparenta deplina, pe calea reformei clasei politice romanesti, reforma pe care intelegem sa o incepem cu noi insine. Vrem sa punem odata capat tuturor speculatiilor legate de faptul ca toti oamenii politici sunt o apa si un pamant, ca sunt implicati cu totii in afaceri necurate, ca toti fac politica exclusiv pentru interese proprii etc. Vrem, prin aceste demersuri, sa permitem sa se aleaga odata graul de neghina, sa se limpezeasca lucrurile definitiv pe scena noastra politica.

De aceea, n-am ramas numai la gestul declararii averilor, ci a urmat mitingul impotriva coruptiei institutionalizate si saraciei, cand am prezentat cauzele acestui flagel si efectele sale dezastruoase pentru societatea romaneasca. Tocmai pentru a face pasi concreti in acest razboi de lunga durata impotriva coruptiei institutionalizate, am elaborat si un proiect de lege care vizeaza obligativitatea declararii averilor de catre demnitari si functionarii publici, a publicarii acestor averi in Monitorul Oficial. Se precizeaza si necesitatea controlului corectitudinii acestor declaratii de catre o comisie nationala de control al averilor, formata din reprezentanti ai Curtii Supreme de Justitie, ai Parchetului General, ai Curtii de Conturi, ai Avocatului Poporului si, foarte important, reprezentanti ai societatii civile. Astfel de organisme ar urma sa functioneze si la nivel judetean, pentru demnitarii sau functionarii din judetele respective.

Proiectul de lege mai prevede si sanctiuni clare si severe, penale, daca sunt savarsite fapte de natura penala, pe de alta parte, confiscarea bunurilor dobandite ilicit de acesti demnitari sau functionari in toata perioada de la 1 ianuarie 1990 pana la zi si, nu in ultimul rand, stabilirea unor incompatibilitati cu functiile sau demnitatile publice.

Prin strategia de atragere a electoratului ce urmariti in primul rand: recastigarea electoratului pierdut sau atragerea de noi simpatizanti?
Noi credem ca este mai usor sa recuperam pe cei care, practic, nu ne-au parasit niciodata. Cel mult, au fost deceptionati de prestatia noastra in perioada guvernarii si ne-au sanctionat prin neparticiparea la vot. Deci, dorim, in mod firesc, sa recastigam electoratul pierdut, electoratul traditional, dar si electoratul care a fost alaturi de noi, mai ales in momentul de varf din 1996. Este pentru prima oara in acesti 12 ani cand particula "taranesc" din denumirea partidului credem ca incepe sa conteze. Taranii, cu acel conservatorism binecunoscut al lor, au votat aproape tot timpul in favoarea actualei puteri. Au fost manipulati, indusi in eroare, pacaliti.

Acum, printr-o comparatie elementara cu tratamentul care le-a fost aplicat pana in 1996, apoi intre 1996-2000 in timpul guvernarilor noastre si respectiv cel de care beneficiaza astazi, pot usor constata ca au fost pur si simplu ignorati, batjocoriti, mintiti, abandonati. Iata ca anul trecut nici 30% dintre tarani nu au beneficiat de acel milion la hectar, iar anul acesta puterea a optat foarte clar pentru subventionarea exclusiva a clientelei sale politice sau a latifundiarilor, arendasilor si mosierilor care fac parte din sanul structurilor locale sau centrale ale PSD. In timp ce gospodariile taranesti, fermele familiale nu mai beneficiaza de nici un fel de ajutor. Se invoca astfel o pretinsa indeplinire a unor cerinte ale Uniunii Europene. Realitatea este cu totul alta. Se stie ca in urma cu circa doua luni, Comisia Europeana a precizat noua orientare a UE in materie - nu mai sunt subventionate marile exploatatii agricole, ci subventiile se indreapta spre fermele de dimensiuni mici si medii. In 2000 se alocau in medie la hectar circa 3 milioane si jumatate de lei. Acum taranii nu mai beneficiaza de nimic. Dorim sa prezentam la sfarsitul lui octombrie, cand vom avea un forum al taranimii, un program concret pentru sustinerea dezvoltarii mediului rural. De asemenea, avem o oferta completa pentru intreprinzatorii mici si mijlocii si, in general, pentru sectorul privat din Romania.

Se elaboreaza in prezent un program de reducere a fiscalitatii, de reforma fiscala in ansamblu si de sustinere a unei adevarate concurente si a sectorului privat in mod special. Nu putem continua la infinit cu aceste monopoluri, mai ales in domeniul energetic, care reprezinta aproape 70% din patrimoniul national ce a ramas in continuare in mainile statului, si care isi permit sa majoreze tarifele si preturile de nenumarate ori, de cateva ori chiar pe luna, fara sa dea socoteala cuiva, si sa aduca intreaga populatie a tarii in pragul disperarii. Avem un program alternativ pentru milioanele de pensionari care s-au incolonat si s-au dus la vot sa puna stampila pe cei trei tranfadiri, pentru ca li s-a promis in mod populist si demagogic ca vor beneficia de dublari de pensii peste noapte, de recorelari imediate. Or, nici unele, nici altele nu s-au produs. Din contra, pana si amaratele de indexari au fost departe de nivelul real al inflatiei. A mai fost desfiintat si sistemul privat de pensii, ale carui premise legislative le-am creat noi.

Dorim sa elaboram proiecte si programe de protectie si asistenta sociala cat se poate de serioase si care sa constituie o adevarata alternatriva la economate si la "operatiunea cornul cu lapte", care sunt o expresie clara a esecului politicii sociale a actualilor guvernanti. Avem oferta si proiecte alternative pentru aproape toate domeniile de activitate. In decursul lunilor urmatoare vom prezenta si un nou program politic al partidului, dar mai ales aceste oferte concrete adresate unor categorii sociale extrem de importante.

Prezenta in teritoriu - o necesitate

In manifest se spune: "Stim unde, ce si cum am gresit". Ce aveti sa va reprosati referitor la perioada in care ati fost prim-ministru si ce aveti sa reprosati partidului, in perioada in care a fost la guvernare?
Intre altele, in ce ma priveste, am recunoscut in repetate randuri ca am facut o mare greseala parasind functia de primar general al Capitalei si acceptand functia de prim-ministru, fara sa fiu liderul unui partid politic important din coalitie. Mi-am castigat ulterior pozitia de prim-ministru prin munca asidua, de 16-20 de ore chiar, zi si noapte, inclusiv in week-end-uri. Cu ocazia remanierii din 4 decembrie 1997, am precizat care sunt regulile jocului - faptul ca nu mai acceptam nici unui membru al Cabinetului "sa iasa in decor" sau sa faca declaratii contrare pozitiilor adoptate de Executiv.

Aceasta a fost una din greselile pe care le-am savarsit, dupa cum, in ce priveste partidul, greseala cea mai importanta consta in acea politica a cedarilor permanente fata de partenerii de coalitie, care au abuzat de aceasta atitudine a PNTCD, mai ales in timpul guvernului Radu Vasile, si, rand pe rand, toate obiectivele programatice importante ale PNTCD au fost fie uitate, fie abandonate, fie amanate. Cazul bine cunoscut al legilor privitoare la retrocedarea terenurilor si a padurilor, care a fost amanata pana la inceputul lui 2000, incat n-a mai putut fi pusa in aplicare; cazul legii retrocedarii imobilelor nationalizate, care nici macar nu a putut fi adoptata in timpul celor patru ani de guvernare reprezinta doar niste exemple, dar cred ca sunt definitorii pentru aceasta politica a cedarilor permanente.

PNTCD are o imagine destul de buna in afara tarii, mai ales din perspectiva sprijinului acordat de Internationala Crestin-Democrata, si o imagine destul de proasta in interior, din cauza greselilor de care ati pomenit. Cum v-ati gandit sa echilibrati acest lucru, in sensul ca PNTCD sa aiba si in interior o imagine buna?
O alta greseala a noastra, inclusiv din perioada de guvernare, a constat in insuficienta unei comunicarii cu cetatenii si cu mass-media. Noi nu numai ca nu am avut un Minister al Propagandei de tipul celui condus azi de d-l Dancu, cu diverse strategii de manipulare a opiniei publice - asta nici nu ne-am propus si nici nu ne-o propunem -, dar n-am avut nici macar un minister care sa informeze corect populatia despre reformele intreprinse, despre importanta si necesitatea unora dintre ele, despre intregul complex de determinari, despre cauzele care au generat o anumita solutie. Iata de ce o strategie menita sa lanseze partidul in prim-planul scenei politice, sa-l revitalizeze, sa-l readuca nu numai in Parlament, dar sa se constituie intr-o alternativa credibila la actuala putere, printr-o perspectiva crestin-democrata, populara si conservatoare presupune, printre altele, si o strategie de comunicare si de imagine adecvata. Dupa cum sunt necesare acele demersuri menite sa transfere centrul de greutate al actiunii noastre politice de la Bucuresti in teritoriu, in organizatiile locale, judetene.

Fiind partid extraparlamentar, mai mult ca oricand avem obligatia sa fim alaturi de cetateni, sa le cunoastem nevoile, sa venim cu solutii concrete la problemele cu care se confrunta in viata de zi cu zi, sa actionam prin intermediul primarilor, viceprimarilor, consilierilor judeteni, municipali, locali pe care ii avem. Au mai ramas inca 2.300 la nivel de tara (ne-am pastrat cel mai bine in raport cu toate partidele, am rezistat la toate presiunile politice facute asupra oamenilor nostri) si cu ajutorul lor trebuie sa reusim sa fim cu adevarat la dispozitia celor multi, a celor care ne-au ales. De aceea, prin forumul alesilor locali, forumul intelectualitatii s.a.m.d., cand vom lansa de fiecare data cate un program alternativ, pe sectoare, pe domenii de activitate de utilitate bine stabilita, vom cauta sa fim in permanenta in teritoriu.

In perspectiva alegerilor din 2004, PNTCD va candida singur sau va merge intr-o alianta?
Noi vom avea in permanenta un dialog deschis cu toate formatiunile politice din opozitia democratica, parlamentara si extraparlamentara. Am avut si avem intalniri cu liderii acestor formatiuni. Totodata, pornim de la premisa ca numai niste partide puternice pot sa constituie o alternativa la actuala putere. Daca vom avea partide puternice in opozitia parlamentara si extraparlamentara, am convingerea ca in 2004 vom gasi solutiile cele mai potrivite pentru a oferi o alternativa credibila la actuala putere.

PNTCD este singurul reprezentant al Internationalei Crestin-Democrate in Romania

De curand a fost in tara d-l Van Weltzen, care a declarat, in numele Internationalei Crestin-Democrate ca va sprijini PNTCD. Cum se va concretiza acest sprijin?
D-l Van Weltzen este vicepresedinte al Partidului Popular European si al grupului parlamentar al PPE, organism care reuneste toate partidele crestin-democrate, populare si conservatoare din Europa. Acestea domina in prezent viata politica din Europa Occidentala, au reusit sa vina la putere in majoritatea tarilor din UE si NATO. Iar daca tinem seama ca Partidul Republican din Statele Unite face parte din aceasta familie, ne putem mandri cu faptul ca apartinem celei mai puternice si mai influente familii politice din lume.

Important este sa depasim statura de "ruda saraca" a acestei familii si sa ne ridicam la nivelul asteptarilor ei. Sigur ca aceasta sustinere este in primul rand de ordin politic si moral. In momentele cele mai importante ale bataliei pentru existenta, supravietuirea politica si juridica a partidului, familia noastra politica, Partidul Popular European, Internationala Crestin-Democrata au fost alaturi de noi, s-au manifestat intr-o maniera foarte concreta si au dat dovada de o solidaritate cu totul exceptionala.

Sprijinul acesta inseamna ca vom avea o multitudine de seminarii, cursuri de pregatire ca lideri politici pentru tineri, pregatire pentru derularea campaniilor electorale, de pregatire a viitorilor nostri candidati pentru alegerile locale, astfel incat acestia sa fie in masura sa prezinte un dosar cat mai consistent al localitatii unde candideaza, sa cunoasca realitatile locale, sa vina cu solutii concrete si sa stie cum sa duca o batalie electorala, folosind tehnicile si metodele cele mai moderne si adaptate la realitatile Romaniei de azi, dar si ale localitatii unde urmeaza sa candideze fiecare dintre ei.

Legat de vizita d-lui Van Weltzen, exista o informatie neoficiala despre o initiativa a Internationalei Crestin-Democrate de a sprijini in Romania formarea unui partid popular, la care sa nu aiba acces fosti lideri perimati din punctul de vedere al electoratului. Cum comentati acest lucru?
Am vazut si eu in cateva publicatii niste afirmatii de acest fel. La toate intalnirile - din mai, din 31 august -, la reuniunile biroului politic al Partidului Popular European, ultima reuniune avand loc in urma cu cateva zile la Bruxelles si la care am luat, ca de fiecare data, parte, s-a pus cu acuitate accentul pe faptul ca PNTCD este singurul partid politic din Romania care este reprezentantul acestei familii politice, crestin nationale, crestin-democrate si el este sustinut pe deplin de aceasta familie politica in actiunea sa consecventa, clara, hotarata, de reformare si de relansare in prim-planul scenei politice romanesti. Toate aceste reforme interne despre care am vorbit sunt pe deplin apreciate de familia politica din care facem parte. In plus, demersurile de deschidere a partidului spre tanara generatie, spre oameni care nu au mai facut politica, spre toti cei care impartasesc principiile si valorile noastre sunt sustinute fara nici un fel de reticente. Nu s-a pus nici o clipa problema topirii PNTCD sau disparitiei noastre politice, spre a se naste vreo alta constructie politica, cum am vazut ca se speculeaza in asa-zise analize pe care unii sau altii le fac.

Nici o clipa nu s-a facut vreo trimitere la ideea de a da vrabia din mana pe o eventuala cioara de pe gard. Dupa cum, ca sa ne exprimam mai elegant, cum spunea recent un politolog, nu s-a pus problema vreunui partid popular care sa reprezinte un fel de Iisus kitsch, care sa determine invierea unui Lazar. Ceea ce s-a subliniat in permanenta a fost necesitatea ca partidul sa continuie pe drumul reformelor interne. S-a insistat si la Bucuresti, si la Bruxelles asupra faptului ca suntem, indiscutabil, pe drumul cel bun, ca am reusit sa depasim acele blocaje legate de adoptarea deciziilor si de punerea lor in aplicare, ca am reusit sa facem pasi foarte consistenti pe calea depasirii deficitului de imagine cu care s-a confruntat la un moment dat PNTCD si ca partidul are - a demonstrat-o si la 21 septembrie - capacitatea politica si organizatorica de a reveni in prim-planul scenei politice romanesti.

De ce nu au demisionat reprezentantii PNTCD din Consiliul General al Municipiului Bucuresti, odata cu cei ai PD si PNL?
PNTCD a hotarât sa nu se amestece în razboiul dictat de interese clientelare, dintre PD si PSD, dus în detrimentul bucuresteanului. Noi solicitam rezolvarea cât mai urgenta a acestui caz de catre organele în drept, si alegeri anticipate pentru CGMB. Pana atunci, consilierii PNTCD înteleg sa-si faca datoria fata de cei care I-au votat.

 

Interviu realizat de Razvan Braileanu

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22