DMITRI AVALIANI* : Viitorul Georgiei depinde de Occident

Care a fost reactia elitei politice geor­­giene la recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Ose­tiei de Sud?

Presedintele Georgiei a numit decizia Ru­siei "o faradelege fara precedent si o nerusinare fara precedent", obser­vand totodata ca "aceasta decizie nu va avea niciun fel de consecinte juridice nici pentru Georgia, nici pentru restul lumii". Pe langa asta, Saakasvili a calificat acest fapt "o mare greseala strategica a Rusiei", care se va intoarce chiar impo­tri­va ei.

In Georgia se considera ca Rusia, prin recunoasterea independentei Abhaziei si Osetiei de Sud, incearca sa definitiveze si sa legalizeze ocuparea teritoriului Geor­giei in urma invaziei militare. Mai mult, luand aceasta decizie, Rusia a renuntat de­finitiv sa-si mai indeplineasca angaja­men­tul de a mentine pacea in zonele de con­flict, pe care pana acum ea il inde­pli­nea doar nominal, transformandu-se deja ofi­cial in parte a conflictului.

Unii politicieni de la Tbilisi afirma ca tocmai anexarea Abhaziei si Osetiei de Sud a fost tinta principala a Rusiei in ulti­mii 15 ani, in cursul carora Moscova, de una singura, desfasura misiuni de "menti­ne­re a pacii" in zonele de conflict, in ace­lasi timp impartindu-le separatistilor pasa­poar­te rusesti si dotandu-i cu armament.

Autoritatile georgiene nu intentioneaza sa recunoasca independenta Abhaziei si Osetiei de Sud si vor sa continue lupta pen­­­tru reintegrarea acestor teritorii, cu spri­­jinul diplomatic al comunitatii interna­tio­nale.

Care este stadiul retragerii de pe te­ri­toriul georgian a trupelor rusesti?

Din Georgia, pana la 29 august a fost retrasa cea mai mare parte a trupelor invadatoare. Totodata, Rusia, incalcand pla­nul de pace Medvedev-Sarkozy, con­ti­nua sa mentina importante contingente militare in Abhazia si Osetia de Sud si posturi de control pe teritoriul Georgiei, cum ar fi cele din portul Poti si din apro­pie­rea orasului Senaki care se afla la 30-40 km de granita administrativa a Abha­ziei si nu pot intra in niciun fel de asa-nu­mi­te "zone de securitate". Trebuie men­tio­nat ca in Poti si Senaki trupele de ocupa­tie amenajeaza baze pentru o lunga pe­ri­oa­da de timp si efectueaza lucrari de for­ti­fi­care.

In aceste orase trupele au venit din­spre Abhazia, unde nu s-au purtat niciun fel de actiuni de lupta. Drept urmare, pas­tra­rea la granita cu Abhazia macar a unui "contingent de mentinere a pacii" nu este prevazuta in acordul Medvedev-Sar­kozy.

Posturile de control rusesti blocheaza inca localitatile de la nord de orasul Gori, in apropierea granitei cu Osetia de Sud. Ocupantii permit trecerea intr-acolo a lo­cui­torilor din zona, dar nu lasa politia, struc­turile organelor de stat si nici pe jur­nalisti. Ca urmare, locuitorii din zona au de suferit de pe urma elementelor crimi­nale patrunse dinspre teritoriul Osetiei de Sud.

De asemenea, trebuie remarcat ca tru­pe­le rusesti care au invadat partea cen­tra­la a Georgiei, au ocupat orasul Ahal­gori, care in timpul Uniunii Sovietice intra in componenta regiunii autonome Osetia de Sud, dar care dupa 1991 a fost con­tro­lat de guvernul georgian. Cu ajutorul tru­pe­lor rusesti in Ahalgori au fost introduse detasamentele militare ale "Republicii Ose­­­tia de Sud", care si-au numit acolo prin forta propria administratie. Majori­ta­tea populatiei din Ahalgori si imprejurimi este compusa din etnici georgieni, care ma­nifesta impotriva ocupatiei rusesti si a anexarii lor la "Republica Osetia de Sud".

In acelasi timp, satele georgiene de pe teritoriul Osetiei de Sud, din apropiere de orasul Tinvali, sunt practic cu totul dis­tru­se. Detasamentele inarmate osetine je­fu­iesc si incendiaza case, locuitorii ra­masi sunt, la inceput, trimisi in lagare spe­ciale, apoi evacuati in afara Osetiei de Sud.

Misiune internationala de mentinere a pacii in zonele de conflict, fara participarea Rusiei

Cum se vede de la Tbilisi evolutia vii­toare a Georgiei, in primul rand cea pe termen scurt?

Evolutia evenimentelor din Georgia de­pinde direct de pozitia comunitatii interna­tio­nale, a democratiilor occidentale. In pri­mul rand, de cat sunt de capabile tarile membre NATO si UE sa ramana pe po­zitii ferme de condamnare a Rusiei. Si nu doar prin cuvinte, pentru ca niciun fel de cu­vinte si declaratii nu vor putea sa in­fluen­teze politica Moscovei. Doar daca se vor intreprinde actiuni concrete - intro­duse sanctiuni care sa reduca mijloacele eco­nomice si politice ale Rusiei, ale per­soa­nelor sus-puse din aceasta tara -, pe care sa le resimta Kremlinul, doar atunci poate vom reusi sa obtinem schimbari in politica ei, in primul rand respectarea arti­co­lului din planul de pace care prevede in­­fiintarea unui mecanism international de rezolvare a conflictelor din Abhazia si Ose­tia de Sud. Stabilitatea in zonele de conflict din Georgia va putea fi asigurata doar in cazul in care va fi realizata de o misiune internationala de mentinere a pa­cii, care sa excluda participarea Rusiei.

Pe de alta parte, situatia din Georgia de­pinde foarte mult de cat este de pre­ga­tit NATO sa lungeasca sau sa grabeasca integrarea Georgiei in randurile sale. De­pin­de, de asemenea, de ajutorul pe care-l va primi Georgia de la SUA si Europa, pen­tru refacerea economiei ei si a infra­struc­­turii de securitate. Doar astfel Geor­gia va putea depasi criza cu pierderi mini­me, pastrandu-si statutul de partener al SUA si NATO si de tara cheie in tranzitul resurselor energetice. Perspectiva insta­bi­li­tatii Georgiei ameninta, in primul rand, toc­mai posibilitatile de tranzit ale resur­se­lor energetice.

Totusi, evolutia Georgiei va de­pin­de mai mult de relatia cu Rusia decat de cea cu Occidentul? Care sunt per­spec­tivele de evolutie a relatiilor dintre Tbilisi si Moscova?

In ce priveste relatiile dintre Georgia si Rusia, intr-o perspectiva previzibila nu se intrevad niciun fel de sperante pentru restabilirea lor. In acest moment, Georgia a redus la minimum relatiile diplomatice cu Rusia, lasand in ambasada de la Mos­co­va doar cativa functionari pentru apara­rea intereselor cetatenilor georgieni din Federatia Rusa. Parlamentul Georgiei a pre­gatit un document, potrivit caruia Abha­zia si Osetia de Sud sunt declarate teri­to­rii ocupate de Rusia. In aceasta situatie, orice colaborare cu Moscova  in orice fel de problema, este practic exclusa. Cel pu­tin pana va inceta ocupatia. Trebuie re­mar­cat ca aproape toate legaturile econo­mice intre cele doua tari au fost practic rupte cu mult timp inainte de izbucnirea con­flictului militar - inca din 2006, la ini­tia­tiva Rusiei. Moscova a initiat atunci un em­bargo comercial impotriva Georgiei si a inchis granita terestra.

* ziarist, Tbilisi

Interviu realizat de Armand Gosu

29 august 2008