GABRIEL DE BROGLIE: "Cel mai important aspect pentru academiile secolului XXI este mediatizarea"

Alexandru Oprean | 08.10.2008

Pe aceeași temă

Cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, la Scoala Centrala din Bucuresti, a fost dezvelita vineri, 3 octombrie, o placa care atesta faptul ca institutia apartine retelei de 24 de licee din Romania care acorda diploma de bacalaureat cu mentiune: "bilingv francofon".

La ceremonie a participat Excelenta Sa Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul, dar si Gabriel de Broglie, Cancelarul Institutului Frantei, membru al Academiei Franceze si membru de onoare al Academiei Romane.

Gabriel de Broglie este Comandor al Legiunii de Onoare, Cavaler al Ordinului National de Merit, Comandor al Ordinului Artelor si Literelor si Comandor al Ordinului "Palmes Academiques". A facut parte din mai multe cabinete ministeriale si s-a dedicat timp de 18 ani audiovizualului, ocupand functii ca director general al Radio France sau presedinte al Institutului National al Audiovizualului.

In calitate de istoric, Gabriel de Broglie a publicat biografii si studii privind curentul public orleanist si secolul al XIX-lea. De asemenea, a participat la diferite instante consacrate limbii franceze: Inaltul Comitet, Consiliul Superior si Comisia generala de terminologie si neologie.

 

Care este semnificatia eveni­men­tu­lui de la Scoala Centrala din Bucu­resti?

Ei bine, pentru mine, au avut loc doua eve­­nimente. Unul traditional, clasic si unul inedit. Evenimentul clasic a fost vizi­ta la Academie, cel inedit a fost sa dez­ve­lesc si sa inaugurez o placa la Scoala Centrala pentru ba­ca­lau­reatul bilingv. Este un demers extrem de pretios. Di­plo­mele elevilor care vor promova acest exa­men vor fi recunoscute de catre uni­ver­sitatile franceze, precum si de toate uni­versitatile de limba franceza. Acest fapt le poate deschide drumul catre un par­curs profesional inte­re­sant. Este, intr-ade­var, o realizare foarte valoroasa.

Traim intr-o lume, sa zicem, do­mi­na­ta de limba en­gleza. Care este sta­tu­tul francezei?

Nu dominata. Nu exista suprematii, nu exista lupte din acest punct de vedere. Exis­ta limbi. Multilingvismul este ceva esen­­tial, care nu da semne ca ar putea fi eli­mi­nat prea curand. Cu alte cuvinte, lu­mea nu da semne ca ar trece prea curand printr-o unificare lingvistica. Nici macar in Statele Unite, unde limba spaniola este in­­tr-un proces foarte rapid de extindere. Lim­ba engleza este fo­lo­sita in anumite do­me­nii, nimeni nu poate sa nege, sa con­­tes­te sau sa regrete acest fapt. Dar nu este o su­pre­matie sau o dominatie, multi­ling­vismul exista si este o bogatie care nu trebuie sacrificata. Europa este consti­tui­ta dintr-o multitudine de limbi. Nu pu­tem - si nici nu tre­buie - sa modificam asta. Cum nu schimbam cursul rau­rilor, cum nu schim­­bam muntii sau orasele, nu tre­buie sa mo­di­ficam nici limbile si trebuie ca europenii sa tra­ias­ca intr-o diversitate lingvistica. Trebuie gasit, ceea ce e mai greu intr-o Eu­ropa extinsa, un mod de co­mu­nicare. Doua limbi nu sunt suficiente. Nici 3, zic eu, nu ar fi su­ficiente. Dar 4-5 limbi ar fi punc­tul pe baza caruia oa­me­nii s-ar pu­tea intelege. Multilingvismul nu este ame­nin­tat. Iar, in multe parti, in par­ti­cular in Ro­mania, limba fran­ceza re­pre­zin­ta o deschidere. Nu doar catre lite­ra­tu­ra, catre vechile amintiri. Cum ziceam, Scoala Cen­trala nu este o deschidere catre amin­tiri, este o des­chi­dere catre viitor pentru elevi, pentru carierele lor, pentru studiile lor superioare.

Credeti ca Internetul dauneaza pu­ri­ta­tii limbilor?

Internetul nu este o amenintare pentru limbi. In­for­ma­ti­ca da, este. Pentru ca in­for­ma­­tica ocupa locul limbii. Dar trebuie spus ca Internetul este o limba. Si prin efi­ca­ci­tatea sa, este un nou spatiu deschis limbii. Acum, pe acest nou loc de joaca, pe acest nou teren de sport, lim­bile se afla in competitie. Ele disputa un meci si, dupa cum veti vedea, franceza are locul sau pe Internet. Pu­tem spune ca o buna parte din Internet sta sub semnul limbii en­­gleze. Dar o portiune considerabila e ocupata de date bancare, asigurari. Adica nu sunt texte, nu e lite­ra­tura, ci sunt cifre. Sunt spatii ocupate de intreprinderi an­glo-saxone sau americane. Dar asta nu sca­de din locul pe care franceza il ocupa pe Internet. Si companiile frantuzesti, si ban­cile, si firmele de asigurari publica date pe Internet. Limba franceza ocupa un rol din ce in ce mai important in lumea vir­tuala. Nu este singura, mai sunt vreo doua limbi, cum ar fi spaniola, a caror im­por­tanta pe Internet creste. Internetul nu este o amenintare.

Vorbiti-ne putin despre misiunea In­sti­tutului Frantei.

Institutul Frantei este format din cinci aca­demii, care grupeaza diferitele cam­puri de cunoastere. Este Aca­de­mia Fran­ceza, cea mai veche si cea mai celebra, care se ocupa de literatura si de limba. Este apoi Academia de Stiinte. Este Aca­de­mia de Arte Frumoase, care se ocu­­pa de picturi, gravuri, sculptura, mu­zi­ca, arhitectura si asa mai departe. Este asa-numita Academie de In­scriptii si Litere Frumoase care se ocupa de istoria an­ti­chi­­tatii. A nu se confunda cu Aca­de­mia Franceza, Aca­de­mia de Inscriptii si Litere Frumoase se ocupa de is­to­ria an­ti­ca. Ultima infiintata este Academia de Stiinte Mo­rale si Politice. Este o aca­de­mie de actualitate, de re­flectii politice, filo­so­fice, morale. Se ocupa de ase­me­nea de economie, statistica si drept. Acum, care este ro­lul acestor academii? Con­ser­va­rea si transmiterea cu­noas­terii, cerce­ta­rea in toate domeniile, chiar si Aca­de­mia Franceza face cercetari in domeniul ling­vis­tic, filo­lo­gic, etimologic etc. Alt rol al aca­demiilor este creatia.

Aceste roluri sunt foarte moderne, ac­tive, cerute de public. De asemenea, aca­demiile au rol de sfatuitori, pen­tru ca sunt alcatuite din oameni intelepti, experi­men­tati si chiar excelenti in domeniile lor. Im­­preuna, nu in­di­vi­dual, pentru ca sunt o co­lec­tivitate, sunt in stare sa for­mu­leze ras­punsuri pentru probleme foarte im­por­tante, legate de reforme, legislatie sau pro­bleme sociale.

Parafrazand titlul propriului dum­nea­voastra dis­curs, tinut la Academia Romana, care este rolul Aca­de­miei in secolul XXI?

In Franta, Academiile sunt dinamice si active. Tre­bu­ie sa se adapteze unui nou uni­vers, noii situatii sociale. Cel mai im­por­tant aspect nu sunt activitatile propriu-zise, care se desfasoara si care sunt foar­te interesante, nici independenta, care este asigurata, Academiile tre­bu­ie sa ra­ma­na independente, ci mediatizarea. Adi­­ca sa se faca cunoscute rolurile si ac­tivi­tatile academiilor. Aces­tea trebuie sa ras­pun­da asteptarilor societatii. Si, ras­pun­zand intrebarilor dumneavoastra, fac ceea ce stiu sa fac.

 

Interviu realizat de Ana Soviany

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22