Pe aceeași temă
Ce a presupus deținerea președinției Consiliului UE?
În primul rând, abilitatea de a crea majorități calificate și, în același timp, asumarea deciziei politice de a împinge un dosar în față sau de a adopta un anumit tip de atitudine într-o anumită speță. Este foarte important ca o președinție să nu se reprezinte național, ci să reprezinte dorința de succes a UE. Faptul că au încredere în tine, că tu poți să livrezi rezultate și că, în același timp, ai calitatea și capacitatea de a reprezenta și o tabără, și cealaltă. Când vezi că există o majoritate calificată, e foarte important să ai decizia politică să o sprijini. Până la urmă, nu discutăm doar la nivel teoretic despre misiunea de honest broker.
Care a fost cel mai dificil moment pentru România în aceste 6 luni de președinție a Consiliului UE?
Momentul de început, când, într-un interval foarte scurt, a trebuit să facem foarte multe lucruri. Pofta a venit mâncând. Am observat că le putem face și am dorit să facem din ce în ce mai multe. De exemplu, am avut o negociere foarte complicată legată de pachetul migrației sau al directivei pe gaz. Alegerile europene au ajutat, dar, în același timp, au adus și o încărcătură politică în toate discuțiile pe care le aveam cu statele membre. Au existat și câteva momente de negociere foarte interesante – un număr mare de trialoguri pe o legislație esențială, care punea accentul pe a nu cere vize pentru cetățenii britanici care vor să intre în spațiul UE, în cazul în care Marea Britanie ieșea fără acord din UE - și care a fost blocată de un stat membru. Cel mai surprinzător moment a fost atunci când am observat ceva ce părea imposibil, și anume că toată lumea este mulțumită. Altfel, am avut și momente în care un stat membru s-a răzgândit în ultimul moment, luând o poziție diferită de cea pe care o știam noi și, de aceea, nu am putut închide un anumit capitol legislativ.
A existat un pic de dezamăgire în problematica bugetului multianual, dar chestiunea este legată de faptul că este ca la Ministerul Finanțelor din România, nu poți mulțumi pe toată lumea. Desigur, semnalul de la alegerile europarlamentare ar trebui luat mai în serios. După europarlamentare rămâne o majoritate foarte clară în favoarea proiectului european. Momentul a fost de bun augur și pentru președinție, pentru că am reușit adoptarea unei Agende Strategice a UE mai ambițioase decât am anticipat la începutul anului, când a trebuit să ne dozăm așteptările și în funcție de situația reală din Uniune la acel moment. Când am preluat președinția ne aflam într-o Uniune care aștepta concretizarea Brexit-ului într-un interval de câteva săptămâni. Aveam o discuție legată de dinamica Parlamentului European, despre un anumit tip de forțe care dominau și despre care se anticipa că vor schimba configurațiile și chiar vor întoarce înapoi proiectul european. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat, astfel că a trebuit ca așteptările noastre să fie calibrate mai corect. Un exemplu este o Agendă Strategică mult mai ambițioasă decât ne așteptam și care a continuat ceea ce s-a obținut la Sibiu.
Care este secretul acestui succes?
Mai întâi faptul că am demonstrat capacitatea administrativă și faptul că nu exportăm la Bruxelles niciun fel de discuții politice. Acestea din urmă nu se limitează doar la România, ci și la alte state membre. Sunt state care au avut alegeri în aceste șase luni (Spania, Finlanda, urmează Danemarca și Grecia). Trebuie sa fim sinceri. Așteptarea era, poate, să derulăm o președinție rezonabilă, iar rezultatul a fost chiar o președinție de succes, care a depășit ideea unei simple supraviețuiri. Efortul organizatoric și de decizie al guvernului a cântărit, de asemenea, foarte mult. Ne putem uita pe grupuri geografice, pe familii politice, am livrat pentru toți, am urmărit interesul comun. Am livrat mult pe social, am realizat o chestiune foarte importantă privind apărarea frontierei externe, prin creșterea personalului destinat pazei de coastă (parte a exercițiului Frontex).
O președinție de succes înseamnă un număr mare de dosare închise?
Dacă spunem că suntem un honest broker, atunci contează foarte mult numărul dosarelor. În cele din urmă, tot ceea ce legiferăm în Europa este important, pentru că de aceea am decis să transferăm competențe de legiferare instituțiilor europene. A contat și faptul că Parlamentul European era grăbit să-și termine mandatul și exista presiunea alegerilor. Pe acest fond, am reușit să avem probabil cea mai bună perioadă de legiferare din ultimii 10 ani.
Care este cea mai importantă realizare?
Nu cred că pot să fac o ierarhie. Am avut majorități calificate unde unii au câștigat și alții au pierdut. Am reușit o președinție care a avut și o dimensiune strategică (pe energie, pe dezinformare). În ceea ce privește directiva pe gaz, a contat voința politică de a genera acest tip de majoritate calificată. Toată lumea a realizat că nu putem avea o Uniune Energetică unde se aplică norme diferite. Până la urmă, a fost o discuție despre piața unică, pentru că nu poți avea actori cu comportamente diferite. La fel de mult contează și ce s-a realizat pe dezinformare, una dintre prioritățile noastre, aspect care exprimă și o anumită sensibilitate a noastră, de natură geostrategică. Am agreat concluzii de Consiliu care sprijină adoptarea unei astfel de legislații naționale. În sfera fake news, am reușit ceva foarte important, care pornește de la Cambridge Analytica, în privința regulilor legate de ceea ce pot face partidele sau fundațiile politice cu datele cu caracter personal obținute în scop comercial. Sigur că dezinformarea ține de o agendă comună, dar promovarea temei s-a datorat mult României.
Ce s-a materializat din agenda Bucureștiului, extinderea, de pildă, Balcanii de Vest, Parteneriatul Estic?
Foarte importante mi se par concluziile Consiliului Afaceri Externe (CAE) pe Marea Neagră. Este vorba despre standarde de creștere economică. Pentru prima dată, Marea Neagră e tratată la același nivel cu celelalte mări care se învecinează cu UE. Este vorba despre a pune ce avem la Marea Mediterană și la Marea Neagră. Pe Balcanii de Vest cred că am reușit să păstram momentul de la Prespa. Era un pericol destul de mare ca acesta să se piardă. Rapoartele au venit târziu, am avut rezerva parlamentară a Germaniei. Dacă ne uităm în textul de concluzii pe extindere, am reușit să valorificăm momentul: dacă pasul următor se va întâmpla în octombrie, va fi tot cu o mână românească. Pe zona de securitate comună am reușit să închidem destul de repede reglementarea legată de fondul european de apărare, care face parte din viitorul buget al UE. Direcția dată de Agenda Strategică trebuie să se regăsească în buget. Faptul că am reușit să o închidem a fost important. Acest fond european reflectă o mare dorință de înzestrare. Desigur, noi avem totuși o dimensiune transatlantică și am încercat să păstrăm acest lucru, în sensul în care trebuie să existe o complementaritate cu NATO. Nu am de ce să dublez NATO, dar sunt multe obiective pe care pot să le realizez, pe apărare și securitate, unde nu dublez NATO.
S-au simțit pe perioada președinției tensiunile transatlantice?
Unul dintre mesajele pe care le-am transmis la Washington a fost acela că nu trebuie să existe evoluții care să perturbe procesul. Am avut și șansa amânării introducerii tarifelor suplimentare pentru mașini, care ar fi trebuit să explodeze chiar în timpul alegerilor europarlamentare. A fost o aniversare foarte bună în Normandia, cred că una dintre cele mai bune reuniuni ale liderilor de pe cele două maluri ale Atlanticului. Nu aș putea spune că a existat în aceste șase luni un moment deosebit de tensionat.
Au avut loc alegeri europene la sfârșitul lunii mai și totuși negocierile care urmează pentru Comisie, comisari... se prelungesc. De ce?
Și acest lucru face parte din coregrafia tipică necesară pentru a arăta că fiecare stat vrea să-și maximizeze interesele. În plus, sunt mai multe funcții care în perioada următoare sunt vacante și vor trebui ocupate. Va depinde și de Parlamentul European. Evident, contează și Brexit-ul, pentru că, în cele din urmă, configurația din Parlament va fi cu totul alta după ieșirea Marii Britanii din UE.
Din punct de vedere al interesului României, care ar fi cea mai bună variantă?
Este important să avem un proiect care să rămână pe liniile proiectului european de până acum: coeziune internă (fără aceasta nu putem avea nici acțiune externă, nici o Europă ca actor global relevant; cu alte cuvinte, o Uniune fără diferențieri interne și fără mai multe viteze), conservarea celor patru libertăți fundamentale (libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor și a lucrătorilor) și convergență (cheia proiectului european). Nu există un alt proiect de integrare care să reușească să miște economic țările dintr-o zonă de insecuritate într-o zonă de maximă securitate, păstrând, în același timp, caracteristicile fiecărui stat membru. Toate lucrurile de aici pleacă. //
Interviu realizat de ARMAND GOȘU
