Gheorghe Pogea: "Fara venituri, taiem din salarii"

Bogdan Glavan | 24.02.2009

Pe aceeași temă

In situatia in care veniturile bugetare nu vor fi cele preconizate, prima masura va fi reducerea cheltuielilor de personal, adica  taierea salariilor, spune Gheorghe Pogea. Ministrul de Finante recunoaste ca Guvernul s-a imprumutat de bani, inclusiv pentru cei de pensii, cu o dobinda cuprinsa intre 11 si 14%. Pina acum au fost achitate 300 de milioane euro din datoriile pe care statul le are la diferite firme, iar Gheorghe Pogea da asigurari ca platile nu s-au facut preferential. Guvernul este decis sa ajute companiile aflate in dificultate, motiv pentru care s-ar putea imprumuta de circa 10-11 miliarde. Cit priveste un acord cu FMI, acesta pare ca se impune, sustine ministrul. " Banii pentru biserici reprezinta doar 0,02% din buget", afirma Pogea. Cuvintul de ordine al Ministerului Finantelor este "controlul cheltuielilor" si "transparenta". Cum? Cititi interviul in exclusivitate cu Gheorghe Pogea.

Bugetul a fost criticat inainte chiar de a se naste nu doar de politicienii din opozitie, ci si de o serie de economisti. Deficitul este mult prea mic, incasarile sunt supraevaluate, se mizeaza mult prea mult pe bani europeni, cursul leu-euro este prea jos, spun analistii.
Sunt afirmatii, dar nu sunt acoperite de dovezi. De data aceasta este un buget intemeiat pe venituri reale, pe seriile de date istorice. Venituri din economie noi am trecut, spre exemplu, 30,5% din PIB, nu 35 sau 36%, cum au trecut ceilalti. Deficitul este un rezultat. Il poti depasi doar in doua situatii: cand nu calibrezi cheltuielile in raport cu veniturile. Daca, pe perioada urmatoare, vom constata - si noi nu dorim - ca veniturile scad, din cauza crizei financiare si economice, vom ajusta si cheltuielile in mod corespunzator. Asta nu s-a obisnuit in Romania.

Cheltuielile de personal, primele sacrificate

Daca nu vor fi veniturile pe care le preconizati, de unde veti taia, pana la urma?
De la cheltuieli de personal si cheltuieli materiale. In acelasi timp, vom urmari controlul cheltuirii banului public. Trebuie sa stim si noi de o maniera transparenta cat costa un metru patrat intr-o scoala noua, daca birourile clasa A costa 600 de euro mp., sa stim cat costa un m.p. de drum asfaltat sau drum pietruit. Am auzit ca unele drumuri pietruite prin satele Romaniei dragi costa 800-900 de milioane de lei vechi mp. In concluzie, daca se vor ajusta veniturile, din cauza unor factori independenti de vointa noastra, vom ajusta corespunzator si cheltuielile.
Ajustarile de care vorbiti inseamna sa taiati de fapt din lefuri.
Din lefuri, din excesele la lefuri, din sporuri, ceea ce am facut deja. Daca statul nu va avea bani, am facut o discutie prealabila cu partenerii sociali, pe care trebuie sa-i anunti de orice decizie care afecteaza contractele de munca sau intelegerile initiale, pentru ca sunt factori exogeni care te obliga la astfel de masuri, le pui in discutie, le prezinti de-o maniera transparenta si le ajustezi. Asta inseamna responsabilitate.
Dar acesta e singurul mecanism? Sa taiati din cheltuielile de personal?
Nu e singurul mecanism. Un alt mecanism este cresterea veniturilor publice. Si aici sunt doua componente de majorare: o mai buna colectare sau largirea bazei de impozitare. O sa va dezamagesc. Vom face si fiscalizare mai mare, de exemplu, vom introduce impozitul forfetar, dar vom impozita cu zero profitul unor companii daca acestea investesc in scopul cresterii productivitatii, in tehnologie, echipamente, cladiri industriale. In niciun caz in barci de lux si alte lucruri de acest gen.
Pana la urma, pe cine o sa strangeti mai rau cu usa?
Pe toti, in mod egal. Asa este regula, dar proportional cu capacitatea lui. Asta inseamna solidaritate financiara. Daca am bani sa rambursez, spre exemplu, 100 de milioane catre 100 de beneficiari, nu dau numai unuia, dau proportional tuturor. Degeaba dau numai unuia, care are suma mai mare de primit, si omor 50, pentru ca structura economica nu este asa. Din 680.000 de contribuabili persoane fizice, mari sau mici, cei mai multi sunt mici. Pe ei trebuie sa-i omoram? Nu! Ei sunt baza oricarei economii.

Guvernul s-a imprumutat cu o dobanda intre 12 si 14,2%

Este adevarat ca guvernul nu are bani de pensii, asa cum nu a avut nici guvernul Tariceanu, la final de mandat, si alergati din colt in colt sa va imprumutati?
Nu este adevarat, doamna Pora. Sa clarificam ce intelegeti prin bani de pensii. Pensiile se platesc de fiecare data intr-un interval de timp si, ca sa le platesti, ai nevoie de resursa. In orice tara a lumii, resursele se asigura din urmatoarele: banii pe care ii incasezi din economie si care vin dupa o anumita regula, spre exemplu, vin dupa 25 ale lunii, asa spune Codul Fiscal. Or, pensiile trebuie sa le platesti pana in 25. Si atunci, exista un management al Trezoreriei, in perioada in care nu ai incasari, pentru ca asa stabileste legea, te imprumuti de pe piata interna, platesti pensiile, iar in momentul in care iti vin banii ii pui la loc.
Cu dobanda cu tot.
Cu dobanda cu tot. Categoric.
Ideea e daca nu cumva si Cabinetul dvs. va fi fortat sa faca exact acelasi lucru ca si Cabinetul Tariceanu.
E un lucru normal. Orice tara din lume face acest mecanism al trezoreriei. Orice companie - eu vin din sistemul privat - se imprumuta la banca pentru a plati materiile prime, utilitatile, energia si, atunci cand realizeaza profit si are intrari din recuperare de creante, le repune. Orice sistem. Asa face si statul. Problema este ca trebuie sa existe un management adecvat al veniturilor, al incasarilor, al raporturilor care exista intre imprumuturile pe termen scurt si termen mediu si lung.
De la instalarea Cabinetului Boc si pana acum, statul s-a imprumutat, ca sa plateasca pensiile si alte ajutoare?
Punem o intrebare: a gresit sau nu? Asta e prima intrebare. Nu a gresit.
Nu va intreb daca a gresit sau nu, va intreb daca da sau ba.
Daca da, si chiar daca ar avea excedent, sunt tari care au excedent, chiar daca are excedent, in final, el se imprumuta.

Imprumuturile pe termen scurt cresc costurile finantarii

Cu ce dobanda v-ati imprumutat?
Depinde. Variaza de la luna la luna, de la saptamana la saptamana, pentru ca piata financiara este volatila. Ne-am imprumutat, spre exemplu, in ianuarie 2009, si cu 14,2, si cu 11,5, cu 12. Acesta este motivul pentru care vrem sa avem o restructurare a imprumuturilor, atat pe perioada de maturitati, sa inceapa sa creasca ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung si sa scurtam aceste imprumuturi pe termen scurt, care de fapt fac sa creasca costurile finantarii. Numai ca piata, fiind foarte volatila si incerta, nu-si permite la ora actuala, in situatie de incertitudine, sa-ti dea bani pe perioade lungi, nestiind cum evolueaza costurile dobanzilor. Acesta este mecanismul pe care trebuie sa-l tinem sub control.

10-11 miliarde de euro pentru a ajuta firmele private

Spunea guvernatorul Mugur Isarescu, acum ceva vreme, ca statul va fi obligat totusi sa se imprumute din cauza capitalului privat care are datorii foarte mari si pe care nu le poate onora, datorii care ajung pana la 34 miliarde de euro.
Din punct de vedere al deficitului public, Romania nu are o problema. Daca companii din Romania care inregistreaza risc sistemic si au o influenta mare pe orizontala economiei, adica in jurul lor sunt o gramada de intreprinderi mici si mijlocii care lucreaza pentru ele, spre exemplu, industria auto, chiar daca este o componenta privata, priveste si guvernul. Ne priveste, pentru ca mie nu-mi e indiferent daca o firma ramane in viata sau nu. Or, daca este o situatie dificila in intreaga Europa, in intreaga lume, eu sunt interesat, ca stat, sa-i dau o mana de ajutor, in conditii de legalitate, in conditii foarte bine stabilite, ca sa ma asigur ca aceasta firma ramane in picioare. De exemplu, uzina Ford, unde discutam de investitii de sute de milioane, multe locuri de munca, bani care vin la buget din impozite pe salarii, impozitul pe profitul companiilor. Sigur ca, daca ne cere ajutor de stat sau ne cere garantia suverana a statului, li-l dam. Este o implicare. Vizavi de ce spunea Mugur Isarescu, exista datorii pe termen scurt la scadenta datoriilor la companiile private si, din cauza dificultatilor economice, unele dintre ele ar putea sa ajunga in dificultate, este corect. Acesta este motivul pentru care planul de masuri contra crizei, atat pe componenta sociala, cat si pe componenta economica, este de natura sa sprijine relansarea economica. Mai corect spus, sa nu permita scaderea economiei sub o anumita limita, in zona negativa.
Bun, daca aceste companii ajung in dificultate, se va imprumuta statul ca sa le sprijine?
Sa clarificam. Statul este constient de impactul pe care il are asupra lor si nu se imprumuta. Pentru asta probabil va fi nevoie de o finantare pentru acoperirea deficitului de cont extern al balantei de plati, care este apanajul, atributia si de competenta Bancii Nationale, ca sa poata mentine sub control cursul, care este foarte important, ca sa poata mentine la un nivel sustenabil rezerva internationala si sa poata face fata la orice soc extern despre care dvs. vorbiti. In paralel, noi, printr-o politica fiscal-bugetara, sa putem sustine, cel putin prin investitie publica, economia in picioare. Pentru ca daca noi o mentinem in picioare, multe corporatii care se afla in dificultate s-ar putea sa intre intr-o relatie de parteneriat cu statul, adica sa participe la investitia publica. Dau un exemplu: constructorii, diferite industrii din Romania, industria materialelor de constructii, ciment, otel, oferindu-le aceasta posibilitate, ei, la randul lor, se pot imprumuta si au certitudinea ca cifra lor de afaceri se afla la un nivel minimal care le-ar putea permite rambursarea, deci vor avea capacitatea de rambursare. Deci poate sa fie o implicare indirecta a statului in sprijinirea sectorului privat.

Cele 10 miliarde de euro pentru infrastructura se pot duce in buzunare private

Dar aveti o estimare, d-le ministru, cam cu cat ar putea sa contribuie statul, ca vad ca termenul imprumut nu va place?
Ar putea sa fie, spre exemplu, intre 10-11 miliarde. Nu statul, impreuna cu Banca Nationala, ar fi nevoie de o umbrela care, in situatii, pe scenarii de genul celor pe care le spuneti, sa poata sa sustina sectorul privat. Dar trebuie sa fie in primul rand preocuparea simultana a sectorului privat de a nu ajunge in aceasta situatie si invit pe aceasta cale si sectorul bancar si pe cel privat, daca au obiect de activitate, au capacitatea tehnica, tehnologica, au resurse corespunzatoare, sa vina sa se angajeze la cele 10 miliarde de euro pe care statul le pune in joc pentru infrastructura, pentru dezvoltare regionala, pentru locuinte, pentru reabilitare termica, pentru infrastructura rurala. Acesta este un efort pe care il face statul. Si sunt bani. 10 miliarde se pot duce in buzunarele lor. 10 miliarde care provin din bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile, imprumuturi externe pe care noi le avem deja, avem imprumuturi externe, sa participe si sa vina cu preturi competitive, cu lucrari de calitate, cu termene si sa ne angajam cu toti in solidar in acest joc.

Avem nevoie de un acord cu FMI

Aveti nevoie, in orice scenariu, de un acord cu FMI sau cu Banca Mondiala?
Categoric, avem nevoie, dar ne vom adresa mai intai Comisiei. Daca nu se intampla nimic, nu avem nevoie. Deficitul public poate fi acoperit.
Spunea premierul ca in doua saptamani se va lua o decizie.
Noi in doua saptamani vom calcula nevoia de finantare. Daca va trebui sa lucram cu Fondul, mai intai ne vom adresa Comisiei, ca stat membru, si in orice caz, daca va fi nevoie de un pachet - si cred ca va fi nevoie de un pachet -, il vom face in comun si il vom anunta in timp util.
Sindicatele si politicienii din opozitie, si nu numai ei, stiti foarte bine ca s-au declarat pe fata impotriva unui acord cu FMI.
Exista si o explicatie. Pentru ca atunci cand primesti un ajutor, cel care ti-l da vrea sa se asigure ca-l poti rambursa. Si atunci el se uita foarte bine in bugetul tau, in executia bugetara, vede daca ai un buget echilibrat, daca ai capacitatea sa rambursezi sau nu. Si, daca nu, spune: ca sa fiu sigur ca mi-l rambursezi, trebuie sa faci urmatoarele reforme structurale. In orice tara unde merge Fondul Monetar, guvernantilor nu le place.

S-au platit 300 de milioane de euro din datoriile catre firme

D-le ministru, s-a spus si inainte de inceperea dezbaterii bugetului si in timpul ei, in contextul acuzelor aduse vechiului cabinet, capitolul "trista mostenire", ca guvernul trebuie sa plateasca obligatiile restante pe care le are la anumite firme private. Cat s-a platit pana acum si catre ce firme?
Fiind o suma mare, spre exemplu, facturile emise si neplatite la 31 decembrie 2008 depasesc 3 miliarde. Toate facturile care urmeaza sa vina, din primele analize, se cifreaza in jurul valorii de 7,7 miliarde, aproximativ 8 miliarde, dar pentru primele am facut un program de plata pana la finele lui martie si tot acest grafic de plata esalonat a fost respectat. Am platit in intervalul 26 ianuarie–6 februarie peste 1,2 miliarde lei, aproape 300 de milioane de euro si vom continua sa platim, respectand graficul de scadenta, dar, de regula, dupa 25 ale lunii, cand intrarile sunt mai mari, ca sa nu ma imprumut. Trebuie facut acest compromis, ca sa optimizam costul, ca nu are rost sa platesc dobanzi.
Pe ce criterii au fost selectate societatile pentru a intra in acest grafic? Exista deja informatii ca si aici functioneaza sistemul clientelismului politic, adica unii primesc mai repede decat altii.
Eu sunt convins ca la interfata de jos, la ordonatorul principal tertiar, cel care este in relatie directa cu firmele, mai exista clientelism. La nivelul Ministerului Finantelor Publice, graficul este foarte transparent. Cat am de rambursat? 3 miliarde. Ce ordonatori? Ministerul Transporturilor - 1,6 miliarde, Ministerul Educatiei - 680 milioane, Ministerul Agriculturii - atat. Am hotarat sa rambursez in februarie o parte, o mie, le dau proportional cu cota detinuta de fiecare. Iar ele, la randu-le, le dau catre ordonatori si le transfera la fiecare.

Transparenta va elimina clientelismul

Bun, dar aveti vreun control asupra "clientelismului" de la ordoantorii de credite, pe banii pe care deja i-ati dat, de exemplu? Nu s-au dat si acestia tot pe ochi frumosi?
Bineinteles ca am, pentru ca le-am cerut si am si schimbat pe cine nu-si facea treaba. Nu ne jucam. Sunt bani publici si trebuie sa fie transparenti.
Ati primit o raportare de la aceste ministere?
In urma cu o saptamana le-am cerut ca in doua ore sa spuna cine n-a platit. Si erau judete care n-au platit. Clientelismul despre care vorbiti a fost incetatenit si intentia mea este sa-l descetatenesc. Si o s-o fac incet-incet. Si veti vedea ca si rambursarile de TVA cat de curand vor fi transparente si le veti gasi pe site-ul ANAF. Adica, de o maniera transparenta, obligatiile statului fata de contribuabil, graficul de rambursare si catre cine se plateste. Sigur ca-mi voi lua masuri sa nu fie rambursari ilegale. Voi face un control prealabil.
Adica, dvs. spuneti ca in momentul de fata firma afaceristului X nu a primit preferential banii pe care guvernul ii datora?
Nu ma intereseaza. E cel mai mare pacat pentru un ministru sa intre in asemenea detalii.
Eu va cred, dar cum controlati, ca principiile intotdeauna dau frumos din coada. Aceasta a fost problema tuturor guvernelor.
Eu vin dintr-un sistem in care am aplicat astfel de lucruri si, chiar daca la inceput a fost opozitie, am pus-o la punct. Stiti cand reusesti? Cand o faci transparent. Spre exemplu, am spus acum la TVA: care este soldul rambursarilor de TVA? 800 de unitati monetare. Care sunt firmele legal indreptatite sa primeasca? Atat. Nu avem sa le dam toata suma. Le dam proportional cu obligatiile de plata. Transparent. Nu ma intereseaza a cui este firma. Si, daca face cineva presiuni, spune: eu as fi vrut, dar nu pot, imi cere sa pun pe site. Si sunt si altii care se uita cu ochi atent, pentru ca au fost vaduviti de a primi la timp. Umele firme primesc imediat, altele nu primesc de 6 luni. Nu mi se pare corect si atunci aratam. Lucrurile le vom indrepta, pas cu pas.

Tichetele de vacanta elimina evaziunea fiscala

In buget este alocata o suma foarte mare pentru investitii. Opozitia spune, de exemplu, ca investitiile in infrastructura merg mai degraba spre drumuri judetene, deci catre clientela politica locala, spre baroni.
Eu nu-mi permit sa spun ca opozitia, pot sa spun ca persoane, una-doua, trei, nu stiu ce vorbesc. Ca sa va dovedesc ca nu stiu ce vorbesc, va fac proba imediat. Ne uitam cum sunt repartizate la ora actuala sumele pentru investitii. De exemplu, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata, de circa 17 miliarde, pentru drumuri judetene date direct de la buget sunt in jur de 531 de milioane doar, restul sunt pentru fonduri de reechilibrare, protectia copilului. Deci nu opozitia, ci unele persoane nedocumentate, carora le place sa vorbeasca toata ziua. Sa vedem dragii nostri comentatori daca ei cunosc problema. Se presupunem ca in realitate nu va fi asa. Viata va demonstra, dar deocamdata trebuie sa acuze. Sa ne uitam. Din 10,24 miliarde, cat merg la infrastructura de transport? 1,9, 19%. Pentru lucrari publice si locuinte - 1,5 miliarde, 14,7%. Pentru infrastructura agricola - 1,29 miliarde, 12,7%. Pentru educatie - 745 milioane, 7,2%. Pentru turism - 156 de milioane euro, apropo de comentariile ca e mult. Eu va spun ca e putin. Romania de ani discuta de potential turistic, numai ca niciodata cei care in campanie spuneau ca sprijina turismul, cand a trebuit sa si bugeteze, au uitat. Eu nu uit. Romania are domenii schiabile si romanii pot sa stea aici, nu in Austria, daca facem infrastructura turistica, daca facem drumuri, partii de schi. Nu numai la Brasov, facem si in Maramures, la Straja si in Apuseni si eu pun bani acolo. E rau?
Nu e rau. Dar credeti ca ajuta tichetele de vacanta la partiile de schi si la infrastructura?
Ajuta, pentru ca elimina evaziunea fiscala.
Sau favorizeaza anumite firme.
Nu poate sa favorizeze, pentru ca sa nu-mi spuneti mie ca pe cele 200.000 de persoane care le primesc cineva le poate orienta unde sa-si petreaca vacanta. Acesta este un vaucher care poate fi folosit in statiunile de turism. Cand te-ai dus este obligat sa-l primeasca si sa-l inregistreze in contabilitate, iar veniturile pe care le-a primit, parte din ele se intorc la stat sub forma de impozit pe venit. Iar daca eu fac efort ca stat, vreau sa ma asigur ca banii se duc si sprijin si capitalul autohton. Daca vom ajunge la o intelegere cu Austria sa le decontam, mergem in Austria. Deocamdata nu se intampla lucrul asta.

Cuvantul de ordine: controlul cheltuielilor

Problema e insa ce faceti dupa buget? Cum verificati ca miliardele alea pentru autostrazi sa ajunga la autostrazi si sa nu se mai intample cum s-a intamplat pana acum? Pentru ca si pana acum din buget au fost alocate miliarde si la dezvoltarea regionala, si pentru locuinte, sali de sport, si nu le vedem. Deci asta este problema.
Controlul trebuie sa fie pe mai multe paliere. In primul rand trebuie sa fie responsabilitatea ordonatorului de credite care angajeaza lucrarea, ca s-o luam sistematic, a Ministerului Educatiei, a Transporturilor, a Companiei Nationale de Autostrazi, a dezvoltarii rurale, a primariei care face lucrarea, a primarului. Dar peste toate astea trebuie sa fie si o responsabilitate a MFP care, in calitate de minister strategic care aloca resursele natiunii, se asigura ca ele sunt controlate. Romania a fost printre putinele tari din regiune, poate din Europa, care si-a permis luxul sa elimine sau sa renunte la structuri si proceduri de control al cheltuirii banului public. Acesta este si motivul pentru care observam ca fondurile europene se absorb mai greu, pentru ca acolo este rigoare si toti vor sa primeasca bani de la bugetul de stat. In timp ce de la Uniunea Europeana nu trebuia sa faci decat un singur lucru. Cum spuneam eu: ti-a dat bani intr-un acvariu in care sunt pesti si-ti da voie sa iei pestii de acolo, cu conditia ca mana sa fie curata.
Si la ce duce controlul? Aratati-mi mie in 19 ani, ca au mai fi fost si altii cu bune intentii, aratati-mi un demnitar care a raspuns pentru proasta gestiune a banului public sau pentru hotomania din banul public. Ii bagati dvs. la puscarie pe astia?
Nu e preocuparea mea. Preocuparea mea e sa ma gandesc la solutii si sa le pun in aplicare. Am constituit un grup de lucru cu cei de la audit, cu cei de la control sa-mi pregateasca o nota si o propunere de act normativ care sa instituie controlul asupra banului public si proceduri foarte clare si transparente. Am cerut cu ocazia intalnirii cu Banca Mondiala sa-mi dea o mana de ajutor, avand in vedere ca au expertiza pe zona de control a cheltuirii banului public in managementul proiectelor, pentru ca au lucrat in diferite tari. I-am rugat sa vada cum se intampla in Austria, in Germania, peste tot si sa faca un proiect de act normativ care sa-mi dea certitudinea ca lucrurile se petrec in parametrii stabiliti.
Adica o lege.
Nu numai o lege, si structuri adecvate, pentru ca acum de regula se face ex post, adica, vorba comisarului general, dam drumul la iepuri in padure, dupa care ne apucam sa-i cautam.
La ce structuri anume va ganditi?
O parte ar putea sa fie din partea noastra, a MFP, sa fie corp de control, pe baza unor proceduri exacte, impreuna cu autoritatile locale. Trebuie sa stabilim o structura care valideaza platile care se fac catre beneficiar. Sunt si acum, dar se pare ca nu functioneaza corect.

Banii pentru biserici reprezinta 0,02% din PIB

Senzatia cu care a ramas, probabil, cetateanul obisnuit dupa ce a asistat la saptamana bugetara este ca, intr-un fel sau altul, si bugetul acesta, ca si altele, este un buget politizat. Toti au cerut, dar unii au fost serviti, altii nu. Vi se pare normal ca Vanghelie sa primeasca nu stiu cate milioane pentru doua scoli si altul de la liberali sa nu primeasca nimic?
Nu. Dar daca ma intrebati cati bani au fost alocati in parlament pentru lucruri de care dvs. vorbiti...
Pentru cele 860 de biserici.
Pentru cele 860 de biserici, toate sumele care s-au alocat nu reprezinta decat 0,02% din PIB, este nesemnificativ. Bugetul nu a iesit din cadrul lui general de investitii.
De ce nu s-a dat nimic liberalilor, opozitiei, din tot ce au cerut? Un singur amendament a fost aprobat.
Dsv. imi adresati mie intrebarea ca sa raspund in numele celor 469 de parlamentari. Nu doresc sa raspund. Masura pe care am propus-o este sa avem o coordonare a alocarii banului public in judete si sa putem realiza o dezvoltare, si infrastructura, si servicii, si agricultura, si educatie. Deci, bine-ar fi ca alesii sa-si coordoneze actiunile, ca banii pe care ii punem in joc sa poata da o alta imagine localitatii. In ce ma priveste, banii pentru biserici, banii pe care i-au luat pentru un pod, podet sunt infimi, raportat la volumul bugetului, sunt nesemnificativi ca pondere. In schimb, bugetul a fost puternic politizat si pe buna dreptate, pentru ca fiecare ales a vrut sa se bata pentru colegiul lui.

Nu vom mari salariile

Urmeaza o perioada destul de complicata din punct de vedere al presiunilor salariale. De la 1 aprilie va intra in vigoare ordonanta cu salariile profesorilor. Sunt si altii care cer. Va fi guvernul foarte ferm in a nu da, in a nu satisface niciun fel de pretentie salariala? Cu orice risc?
Vom respecta angajamentele noastre, pentru ca este primul buget, cred, care, inainte de a intra in dezbaterea parlamentara, a avut acordul partenerilor sociali. In acest minister am discutat in prealabil timp de peste doua saptamani cu oamenii de afaceri si cu sindicatele. Le-am aratat: daca este criza, dinamica veniturilor scade. Romania va avea mai putini bani. Asa va avea Germania, Italia, Austria. Trebuie sa fiu un ministru iresponsabil ca, in aceste conditii, cand resursele imi scad, sa imprastii banii. Nici pentru salarii. Nu vom face acest lucru. Nu pot sa cresc salariile cu 40-50%, constient fiind ca veniturile care vin la buget sunt mai mici. Doresc mai intai ca banii pe care ii primeste bugetul sa-i reinjectez in economie pentru a pastra locurile de munca, pentru ca, daca pastrezi locurile de munca, pastrezi veniturile populatiei.
Cu angajamentele electorale cum ramane?
In august si septembrie, cand toata lumea vorbea, toata lumea visa cai verzi pe pereti. Intre timp, a venit criza, toata lumea intra cu picioarele in apa rece si orice guvern responsabil calibreaza cheltuielile in functie de venituri.
Ati acuzat, in cateva randuri, fostul guvern ca a inregistrat un deficit bugetar mult prea mare in raport cu cel estimat. Vine el strict din politicile salariale gresite?
Vine, in primul rand, din cauza proiectiei din start gresite a bugetului. S-au prognozat venituri suprarealiste, care nu s-au obtinut niciodata, in Romania n-au depasit 31,9, 32% din PIB. Deci ce motive ai sa pui 36-37? Dar punand venituri mari, au zis: ne permitem si cheltuieli mari. Intre timp, viata a demonstrat, si multi stiau, ca veniturile nu s-au realizat, si cheltuielile nu le-au mai tinut sub control. Acesta e motivul pentru care a aparut discrepanta cu dinamica mare a cheltuielilor, care, culmea, erau legiferate prin lege, dar nimeni nu a spus stop. In trimestrul IV al anului 2008, in 3 luni, s-a realizat 67% din tot deficitul, 4 miliarde de euro.

Guvernul Tariceanu a proiectat gresit bugetul

Se va rescrie Codul Fiscal? Este nevoie de asa ceva?
Se va rescrie suta la suta. Pentru ca e confuz, el si legile subsecvente dau nastere la interpretari diferite, pentru ca un contribuabil dintr-un judet si un inspector fiscal inteleg doua lucruri diferite, pentru ca Codul de Procedura Fiscala de multe ori permite abuzuri si excese, pentru ca nu are o exprimare foarte simpla, pe intelesul tuturor. Vrem sa-l rescriem, sa-l simplificam, sa avem un cadru unitar, sa-l facem transparent. Si, in afara de Codul Fiscal, vrem sa introducem parafiscalitate. Taxele si tarifele care l-au innebunit pe contribuabilul roman sunt peste 400. Unele dintre ele se comaseaza, altele se elimina, pentru ca costul de administrare este mai mare decat veniturile si impactul pe care il aduc. Romania se afla printre tarile cu cel mai mare numar de taxe si impozite, in timp ce veniturile publice sunt cele mai mici. Pentru ca economia subterana e in floare si trebuie sa o ajustam, munca la negru e in floare.

Boierul face sluga hoata

Eu de 19 ani tot aud de economia neagra.
Si dvs. ce propuneti, sa las armele jos?
Nu, dar aveti dvs. vreo arma miraculoasa pe care n-au descoperit-o predecesorii?
La noi, in Ardeal, e o vorba: boierul face sluga hoata.
Dvs. vorbiti de o mare corectitudine, o mare transparenta a guvernului. Daca privim din afara lucrurile, daca ne uitam la anumiti domni, care au fost numiti prin diferite functii publice, secretari de stat cu dosare...
Eu vreau sa vorbesc despre MFP.
La MFP inteleg ca nu e niciun client politic aciuat pe aici, cum e domnul de la Agentia Resurse Minerale.
La mine in minister? Nu.
Dar sunteti de acord, ca principiu, cu aceasta hiperpolitizare?
Ca principiu, in programul de guvernare la care am fost coautor, din punctul meu de vedere, si ca ministru, si personal, eu spun ca pentru insanatosirea sistemului, inclusiv politic, din Romania, dar si economic, trebuie sa avem limitari ale politicului in viata economica si sociala. Guvernul in exclusivitate este un guvern politic. Din punctul meu de vedere, ar trebui sa se limiteze la ministri, secretari de stat, reprezentantii lor in administratia teritoriala. Ar trebui sa fie limitat, pentru ca daca nu ai o stabilitate in interiorul sistemului, oamenii si functionarii nu au niciun motiv sa se pregateasca, sa-si dea bani pentru training, sa aiba o cariera profesionala, pentru ca stiu ca tot la 4 ani cineva ii schimba. Cred ca acest lucru noi l-am mai facut o data cand am fost la guvernare, cu prefectii, dar imediat lucrurile s-au schimbat.

Educatia si Sanatatea trebuie sa fie cumpatate

Si presedintele Basescu, si premierul au spus: abdicam de la orice, dar educatia, sanatatea raman prioritati nationale. Credeti ca bugetul acesta le ajuta sa fie prioritati nationale?
Absolut. Dar nu credeti ca si Educatia si Sanatatea trebuie sa fie cumpatate in cheltuirea banului public? Si acolo este valabila aceeasi regula ca in orice administratie si ordonator, sa vedem cu cat se cumpara unele produse, daca nu exista un exces? Acest buget este pe masura capacitatii economiei noastre. Acesta este adevarul. Multi care inteleg ca este criza, inteleg ca scad veniturile, dar vin si spun: dar avem mai putine cheltuieli la educatie, la armata. Toti acestia sunt demagogi.

Iar acum cabinetul Boc face la fel.
Problema care a fost de-a lungul anilor este ca fiecare guvern a venit cu zeci de mii de oameni, in toata structura, si i-a lasat acolo. El a plecat, ei au ramas. A venit celalalt cu miile lui. Si in 4 ani s-au adunat 167.000, remanenta magnetica a guvernarilor.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22