Kanji Tshushima: Dacă natura se dezlănţuie, trebuie să ne supunem

Interviu Realizat De, Razvan Braileanu | 22.03.2011

Pe aceeași temă

Kanji Tsushima a venit prima oară la Bucureşti în anii 1960, trimis de Ministerul de Externe japonez ca să înveţe limba română. Apoi, a revenit în anii 1970 ca diplomat şi a fost martor la evenimentele din 1989. Între 2006 şi 2008 a fost ambasador al Japoniei în România. De altfel, dintre cei 43 de ani ai carierei sale diplomatice, 23 şi i-a petrecut în România. Acum, fostul ambasador vorbeşte despre teribilele evenimente care au lovit Japonia în această lună, evenimente pe care le-a observat de la distanţă.

Domnule Kanji Tsushima, eraţi în România pe 11 martie, ziua în care s-a produs dezastrul din Japonia. Cum aţi aflat de cutremur?
Eu sunt în România de pe 25 februarie. În vinerea în care a avut loc cutremurul, eram în Bucureşti şi mă pregăteam să plec spre Constanţa. Un coleg de-al meu de kendo, de arte marţiale, mi-a dat telefon şi mi-a spus că în Japonia a fost un cutremur mare, de 7,9 grade. După aceea s-a dovedit a fi fost mult mai puternic, de 9 grade.

Care a fost prima dvs. reacţie ? Aţi luat legătura cu oameni din Japonia?
Am încercat să iau legătura cu soţia mea, care locuieşte la 30 de minute distanţă de Tokyo. Nu am reuşit să o contactez timp de mai bine de 24 de ore. Abia după o zi şi jumătate am reuşit să vorbesc cu ea şi să aflu că e bine.
Trebuie să vă spun că, împreună cu soţia mea, am trăit la Bucureşti experienţa cutremurului din 1977. Pregăteam deschiderea şcolii japoneze, care urma să aibă loc în luna aprilie a acelui an. În seara zilei de 4 martie, ţineam o şedinţă legată de deschidere în reşedinţa din strada Jules Michelet şi beam o cafea, când clădirea s-a zguduit. Geamurile foarte înalte s-au spart cu un zgomot puternic şi s-au împrăştiat. Ne-am dat seama că era un cutremur puternic. Cum eram diplomat japonez vorbitor de limba română, m-am ocupat de aflarea stării celorlalţi japonezi din România după cutremur. Până după miezul nopţii n-am putut să mă întorc acasă, într-o clădire din strada Mihai Eminescu unde, la etajul 7, mă aşteptau soţia şi cei trei copii. A fost foarte greu pentru mine, atât din cauză că era cel mai puternic cutremur pe care îl simţisem, dar şi din cauza dificultăţii muncii din acele momente – trebuia să asigur securitatea japonezilor din România.

Cum se face educaţia populaţiei pentru reacţia împotriva cutremurelor din Japonia?
Cetăţenilor li se spune să se refugieze într-un spaţiu cunoscut, să închidă gazul, electricitatea, să nu iasă din casă decât după ce cutremurul s-a încheiat. Trebuie să-ţi păstrezi calmul în locul în care te afli şi poţi să pleci după ce se termină.

Educaţia aceasta se face la şcoală?
Se face şi la şcoală, şi acasă, în familie, dar nu pentru cazuri de cutremure atât de mari, precum cel din 11 martie.

Dvs. aţi primit o astfel de educaţie la şcoală?
Când eram noi, generaţia anilor 50, după război, la şcoală nu se primea o astfel de educaţie. Dar generaţiile mai noi sunt instruite.

Autorităţile şi mass-media din Japonia vorbeau în ultimii ani despre posibilitatea producerii unui cutremur major?
Se discută despre un cutremur major în prefectura Shizuoka, în sudul Muntelui Fuji, care să ducă şi la izbucnirea vulcanului. Aici au loc mari cutremure, de peste 8 grade, cam la 150 de ani. Ultimul a avut loc în 1854 şi a avut 8,4 grade. Se discută despre faptul că un astfel de cutremur poate să ne afecteze în orice moment. Sigur, în Japonia sunt multe cutremure, unele mai importante, cum au fost cele din Kobe sau Niigata, dar acestea erau în jur de 7 grade. Cutremurul de acum, cu 9 grade, a fost de o violenţă extraordinară, pe care nu ne-am putut-o imagina.

În zonele de coastă, populaţia era pregătită pentru posibilitatea venirii unui tsunami după cutremur?
Nu erau pregătiţi pentru un tsunami de o aşa amploare şi într-un timp atât de scurt după cutremur. Se aşteptau să vină valul poate după o oră, dar aşa de repede nu cred că prevăzuse cineva.

Vorbind despre evenimentele de la centrala nucleară de la Fukushima, cum vi se pare reacţia mijloacelor de informare în masă internaţionale?
Până acum, în Japonia, existau suspiciuni de scurgeri radioactive în trecut. Acum e prima oară când realmente s-a întâmplat şi oamenii au înţeles de ce s-a întâmplat. Cu un cutremur de o asemenea magnitudine şi cu un tsunami atât de puternic era clar că o să se întâmple ceva. Eu am văzut diverse comentarii la televiziunile din străinătate, emisiuni care provocau panică şi, din când în când, mă supără astfel de comentarii. Dar ce să faci?

Din ce aţi vorbit cu apropiaţii dumneavoastră din Japonia, care este starea de spirit acolo? Pentru că ceea ce vedem noi la televizor este alarmant: pericol nuclear, criză de apă, de alimente, întreruperi de electricitate etc.
Să ştiţi că în restul Japoniei este complet altfel decât în regiunea care e în apropiere de focarul nuclear. Tokyo e destul de departe de Sendai, iar acolo situaţia nu este alarmantă. Bine, am aflat că sunt cozi la benzinărie, dar Tokyo este un oraş enorm, cu foarte mulţi oameni, şi cred că e normal.

Ce părere aveţi despre reacţia internaţională în urma acestui cutremur?
În general, a fost foarte bună. Lumea apreciază foarte mult calmul poporului nostru, care, fără panică, se conformează sfaturilor autorităţilor. Şi în România e la fel. Apreciez foarte mult reacţia caldă de compasiune pe care am simţit-o în România.

Cum apreciaţi gestul Împăratului Akihito, care s-a adresat poporului într-un discurs pe care mass-media internaţionale l-au clasificat ca fiind fără precedent?
Este un gest extraordinar, dar, în acelaşi timp cred că e ceva natural. Noi ascultăm vocea şi îndemnurile împăratului. Este o încurajare fantastică pentru japonezi, binevenită în aceste momente.

De unde vine acest calm şi solidaritate ale poporului japonez? Multă lume spune că dacă acest dezastru s-ar fi întâmplat în altă parte ar fi fost mult mai rău.
Această atitudine foarte calmă este un atribut al poporului nostru. Noi suntem complet diferiţi de europeni, care cred în logică şi în vorbe. Noi credem în natură. Şi dacă natura se dezlănţuie, ce să facem? Trebuie să ne supunem. Asta e!

Interviu realizat de RĂZVAN BRĂILEANU cu KANJI TSUSHIMA, fost ambasador al Japoniei în România

Citeste si despre: cataclism, mass-media, centrala nucleara, Fukushima, informare.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22