Pe aceeași temă
Marian Lupu a fost preşedintele Parlamentului Republicii Moldova (2005 – 2009). Potrivit presei de la Chişinău, Lupu ar fi fost succesorul Zinaidei Greceanîi în fruntea guvernului. După eşecul comuniştilor de a alege un nou preşedinte, Lupu a demisionat din PCRM, acuzând că partidul nu se poate reforma din interior. În prezent, Lupu este preşedinte al Partidului Democrat, care, potrivit sondajelor de opinie, va intra în viitorul Parlament, în urma alegerilor din 29 iulie.
Eraţi unul dintre liderii marcanţi ai PCRM, presa specula că sunteţi succesorul lui Voronin. De ce aţi părăsit partidul?
După primii patru ani de guvernare, PCRM reuşise să se arate ca o forţă politică serioasă, capabilă să stabilizeze situaţia economică din Republica Moldova. Apoi, preşedintele Voronin a vorbit despre reformarea partidului, despre orientarea spre modele europene, invitând tineri tehnocraţi să se alăture partidului pentru ca să lucreze spre binele ţării. Aceasta s-a dovedit a fi o cursă pentru mulţi dintre acei specialişti. Alegerea mea, în 2005, în funcţia de preşedinte al parlamentului a făcut parte din aceeaşi schemă - economistul Marian Lupu a fost transformat în politicianul Marian Lupu şi folosit cu bună ştiinţă ca un blazon credibil pentru a promova ideea apropierii de Europa. Eu am crezut sincer în această dorinţă de schimbare a vectorului politicii externe a Moldovei şi mi-am luat foarte în serios rolul şi funcţia de preşedinte al parlamentului. Numai că asta i-a iritat cel mai mult pe cei din PCRM, care au descoperit că eu am un conţinut net diferit de cel dorit de ei.
În timp, am înţeles că reformarea acestui partid este imposibilă, pentru că echipa care îl conduce controlează de o manieră autoritară situaţia din partid. Iar în ultimii patru ani de guvernare, PCRM nu a mai fost echipa potentă, capabilă să soluţioneze problemele Republicii Moldova, ci o echipă interesată doar de menţinerea la putere.
Evenimentele de la 7 aprilie şi ceea ce a urmat m-au convins că eu nu mai pot fi parte a unei formaţiuni politice care, pentru a se menţine la putere, este gata să declanşeze un război politic, să destabilizeze la maximum situaţia din ţară, pentru ca pe fundalul acestui haos să obţină majoritatea voturilor. Avem de luptat cu o criză economică, societatea este dezbinată, nu avem timp pentru astfel de trucuri. Şi atunci am plecat. În felul meu, fără scandal şi spectacole, dar cu conştiinţa împăcată.
În campania electorală, observ că sunteţi atacat atât de către puterea comunistă, cât şi dinspre partidele de opoziţie. Cum vă explicaţi acest lucru?
Comuniştii nu-mi pot ierta plecarea – totuşi, eu nu am fost un simplu membru de partid, ci unul dintre lideri care, conform sondajelor de opinie, are o cotă înaltă de credibilitate. M-au etichetat ca „trădător“ şi o ţin una şi bună, otrăvind electoratul cu această afirmaţie. De parcă a-ţi manifesta dezacordul cu un partid şi cu acţiunile acestuia este trădare?! Trădare era dacă aş fi continuat să tac, să mă fac că nu se întâmplă nimic şi să mă ţin cu dinţii de anumite beneficii pe care mi le oferea poziţia mea anterioară. Trădarea se referă la lucruri mult mai mari şi mult mai importante decât un partid – atunci este vorba de patrie, interes naţional.
Cât priveşte opoziţia, aceste partide sunt conştiente că noi vom accede în parlament şi vom avea un număr important de mandate, prin urmare, vom fi capabili să demonopolizăm „opoziţia“. Partidul Democrat este acum unica forţă capabilă să cristalizeze centrul-stânga al eşichierului politic, care de altfel răspunde opţiunilor unei părţi importante a cetăţenilor Republicii Moldova, pentru care a vota cu stânga comunistă este o ruşine, iar a vota cu dreapta liberală este contrar convingerilor. Constituind acest centru, noi reprezentăm o soluţie corectă pentru electoratul care nu are nimic cu extremele, dar care până acum a practicat un vot cu extremele sau nu a votat, în genere, din lipsă de opţiuni.
Nu ne-am isterizat în bătălia politică din actuala campanie electorală, am rămas calmi şi orientaţi spre lucruri mai importante decât căutarea vinovaţilor. Considerând că prezumţia de nevinovăţie este fundamentală şi pledând pentru iniţierea unei anchete corecte şi imparţiale a evenimentelor din 7 aprilie, credem că în campanie şi în activitatea noastră ulterioară trebuie să ne concentrăm eforturile asupra problemelor stringente ale societăţii şi nu asupra unor momente extrem de dramatice, dar soluţia cărora nu o constituie dezbaterile spectaculoase la TV. Probabil, acest mesaj de pace îi irită pe oponenţii noştri cel mai mult.
Recent, preşedintele Voronin a propus 5 principii pe baza cărora s-ar putea realiza un consens pentru guvernarea ţării. Care e reacţia dumneavoastră la aceste propuneri?
Schimbarea tonalităţii încă nu înseamnă schimbarea situaţiei sau aderarea la principiile unei noi culturi politice, bazate pe respect reciproc şi consens. Discursul din cadrul unei singure conferinţe de presă este insuficient pentru realizarea consensului. Avem nevoie de acţiuni concrete, dar unde sunt acestea, în momentul în care în aceeaşi conferinţă Voronin îşi etichetează oponenţii ca „duşmani“ sau „trădători“?
Declarând că un dialog politic este posibil numai în baza principiilor propuse de PCRM, această formaţiune nu face altceva decât să omoare ideea respectivă încă din etapa embrionară. Mă tem că acest apel nu este decât o nouă încercare de a repeta falsul consens politic din 2005, când partidele de opoziţie s-au lăsat ademenite de PCRM şi au creat o fantomă de coaliţie parlamentară, rezultatele căreia au fost groaznice atât pentru ele însele, cât şi pentru întreaga ţară.
Care va fi politica de alianţe a PD în noul parlament? Vedeţi posibilă o colaborare cu PCRM sau veţi prefera să rămâneţi alături de partidele democratice?
Stim că oamenii sunt dezamăgiţi de calitatea guvernării şi îşi doresc un alt tip de guvernare în Republica Moldova. Noi împărtăşim această aspiraţie a societăţii. PDM nu va vota în niciun caz un preşedinte comunist. La fel cum nu vom susţine candidatura lui Vladimir Voronin pentru nicio funcţie de stat. Noi nu vom colabora cu cei care vor chema la dezbinare. Suntem decişi să prezentăm chiar din primele zile de activitate a noului Legislativ o declaraţie de principii pe care se va baza activitatea noastră şi să invităm partidele parlamentare să o semneze, astfel punând capăt speculaţiilor de genul „cine a trădat sau cine s-a vândut“. Odată semnată această declaraţie, partidele vor fi responsabile pentru acţiunile lor, iar încălcarea principiilor va putea fi penalizată de opinia publică.
Cum vedeţi posibilă deblocarea relaţiei cu România?
În primul rând, trebuie abrogată hotărârea de guvern care a introdus regimul de vize pentru cetăţenii României, care este o încălcare gravă a normelor europene şi a principiilor de bună vecinătate. Astfel vor fi deblocate relaţiile sociale şi economice, care au avut de suferit în urma acestei decizii isterice, motivate de evenimentele din 7 aprilie. Apoi, în regim de urgenţă, trebuie să reconstruim relaţiile diplomatice, pentru ca, în sfârşit, ambasadorul şi consulul României să îşi reia activitatea la Chişinău. Ulterior, recunoscând fiecare dintre noi partea sa de vină pentru răcirea relaţiilor moldo-române, să purcedem la o serie de acţiuni care vizează viitorul european al statelor noastre, fără răsturnări spectaculoase în relaţii, fără declaraţii sau pretenţii nefondate. //
INTERVIU REALIZAT DE ARMAND GOŞU
