Pe aceeași temă
Domnule Marian Milut, de ce cred patronatele ca trebuie modificat actualul Cod al Muncii?
In primul rand trebuie explicat ca demersul patronatelor nu vizeaza revizuirea intregului Cod al Muncii, cu cele circa 290 de articole, ci modificarea unor domenii din acest act normativ. Am considerat necesare anumite modificari pentru a putea intra in legalitate, pentru ca, in fapt, acest Cod al Muncii nu este respectat nici de o parte, nici de alta. S-au structurat nu neaparat anumite modificari, ci aducerea acestor prevederi intr-un anumit punct de unde s-ar putea initia o discutie. In forma in care este prezentata aceasta lege fundamentala privind relatiile de munca, este un dezechilibru intre obligatiile si drepturile patronului si obligatiile si drepturile pe care le are angajatul. De exemplu, consider inadmisibila imixtiunea angajatului in functionarea intreprinderii prin rapoarte periodice sau prin informari, precum si multe alte aspecte care duc la o dominatie psihologica a salariatului. Mai mult, Codul Muncii nu reglementeaza activitatea temporara care are un timp de lucru mai mare, dar si o perioada de recuperare diferentiata, si care inregistreaza aceeasi durata a timpului mediu. In diferite sectoare de activitate se poate lucra mai multe ore pe zi, dar, anual, timpul de lucru este acelasi, respectand astfel normele europene in vigoare.
Actualul Cod al Muncii este neprietenos pentru investitori. Nu trebuie sa uitam ca suntem intr-o permanenta competitie cu alte tari, cu legislatii permisive, precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Trebuie sa cream o piata a muncii flexibila atat pentru angajati, cat si pentru angajatori.
As vrea aici sa amintesc ca UNPR este singura organizatie patronala care a lansat inca din 2003 o propunere de modificare a Codului Muncii si va sustine in continuare adoptarea unui cadru legislativ care sa permita crearea conditiilor necesare fidelizarii fortei de munca si intarirea competitivitatii resurselor umane, in conformitate cu directivele Organizatiei Internationale a Muncii. Credem intr-o piata a fortei de munca echilibrata in care atat angajatorii, cat si angajatii sa-si poata manifesta in mod corect interesele. Nu in ultimul rand, demersul nostru trebuie sa fie indreptat spre diminuarea consecintelor negative pe care le are actualul Cod al Muncii si care pot duce la falimentul unui numar important de societati dupa 2007.
Anumite sectoare nu pot avea durata timpului de munca limitata
Care sunt principalele propuneri de modificare a Codului Muncii pe care le aduc patronatele?
Prevederi precum cele conform carora angajatorul nu are dreptul sa-si concedieze salariatii fara un preaviz de 45 de zile, in timp ce acestia pot demisiona oricand fara nici o preavizare, punand astfel in pericol procesul de productie al unei fabrici, trebuie eliminate din actualul Cod al Muncii. Pe scurt, patronatele au propus abrogarea art. 23 privind unele efecte ale clauzei de neconcurenta, care prevede ca la incheierea unui contract individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia sa fie cuprinsa si o clauza de neconcurenta. Mi se pare absolut normal ca o persoana sa poata lucra pentru mai multi angajatori, daca timpul ii permite. Un angajat nu se pastreaza prin ingradirea posibilitatii lui de a se angaja in alt loc, ci prin oferirea de beneficii sau conditii mai bune de munca.
Patronatele au propus ca efectuarea concediului de odihna sa se realizeze in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator, cu consultarea salariatului, dar nu si a sindicatului.
Pe de alta parte, consider oportuna eliminarea obligativitatii angajatorului de a propune un alt loc de munca celui concediat pe motive de necorespundere profesionala, intrucat se pastreaza posibilitatea de a propune salariatului un alt loc de munca corespunzator calificarii si aptitudinilor sale. Daca salariatul este concediat pe motiv ca este inapt din punct de vedere medical, exista alte forme de a-l recompensa, sub forma masurilor sociale cu aplicare imediata.
UNPR sustine ca, in privinta concedierii colective, este realista cresterea numarului minim de salariati care trebuie disponibilizati pentru a fi considerata astfel, acest numar reprezentand un procent de 10-50% din numarul total al salariatilor unei societati (200-10 salariati). Mai mult, din perspectiva integrarii europene a Romaniei si implicit a necesitatii implementarii acquis-ului comunitar, aceasta prevedere se inscrie in linia directivei europene in materie.
De ce patronatele au propus o medie a saptamanii de lucru de 60 de ore, in timp ce in Uniunea Europeana media este de 48 de ore?
Sunt anumite sectoare de activitate, mai ales cele sezoniere, care nu pot avea o durata a timpului de munca limitata. In constructii se lucreaza mai mult vara; iarna, cea mai mare parte a salariatilor sunt trimisi acasa. Prin urmare, raportat la tot anul, durata maxima a timpului de lucru se inscrie in media europeana. Si in Uniunea Europeana sunt categorii profesionale care au durate mai mari de 48 de ore pe saptamana. Trasportatorii, cei care muncesc pe liniile comerciale maritime lucreaza pana la 72 de ore pe saptamana. In acest sens s-a propus acest amendament. Directiva europeana numarul 88 spune ca exista posibilitatea statelor membre de a nu aplica prevederile privind timpul mediu de lucru, in cazul activitatilor sezoniere. Acest lucu se face cu acordul salariatului, deci nu se pune problema epuizarii fortei de munca, asa cum am auzit in anumite formulari bolsevice. Aceeasi Directiva spune ca timpul liber zilnic nu trebuie sa fie mai mic de 11 ore consecutiv, intr-o perioada de 24 de ore. Deci, nu vorbim de 16 ore pe zi, asa cum sustin sindicatele, ci de o saptamana: maximum care se poate discuta este de 12 ore pe parcursul a 5 zile. Salariatul are dreptul la timp liber pe saptamana de 24 de ore neintrerupt, in afara celor 11 ore consecutive de care vorbeam mai inainte. Exista insa si situatii in care salariatul munceste 4-5 ore pe zi, in functie de necesitate. In completare, trebuie amintite si pauzele. Cand timpul de lucru este mai mare de 6 ore, pauzele vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca.
In ce stadiu va aflati in negocierile cu sindicatele?
UNPR si-a exprimat deja punctul de vedere asupra acestui proiect. Din pacate, negocierile la acest nivel sunt profund politizate. Daca privim putin mai atent fortele sindicale care apara principiile actualului Cod al Muncii, ele sunt sustinute politic de fostul partid de guvernamant, care astazi creeaza o presiune mediatica foarte mare pentru noul guvern, amenintand cu o motiune de cenzura in cazul in care Executivul isi va asuma raspunderea pe acest proiect de lege. Este o actiune concertata a formatiunilor politice de stanga si extrema stanga si sindicate. Observ cu ingrijorare ca, dupa primele miscari de protest ale sindicatelor, aprobarea si intrarea in vigoare a actului normativ a fost amanata pe termen nelimitat. Desi exista o comisie care are ca scop continuarea negocierilor, nu credem ca proiectul va fi adoptat in timp util.
Actiunile de protest - o actiune concertata extern
Care sunt principalele divergente pe care le aveti in negocierile cu sindicatele?
In acest moment nu se poate discuta despre anumite propuneri aflate in divergenta, din simplul motiv ca sindicatele au refuzat din start orice discutie pe aceasta tema. Patronatele nu au avut un interlocutor in aceasta discutie, pentru ca sindicatele si-au aparat punctul de vedere iesind in strada, prin ample actiuni de protest, fapt care a impiedicat existenta unui dialog pe aceasta tema. Sindicatele s-au opus tuturor propunerilor patronale inainte de a le cunoaste, prin urmare nu se poate vorbi de o opozitie justificata, ci de o lipsa a deschiderii spre dialog.
Veti apela la medierea MMSSF in negocierea cu sindicatele?
Propunerea a venit din partea unui partener social, asa cum si sindicatele, parteneri de dialog, au facut de nenumarate ori anumite propuneri care s-au negociat, s-au mediat si s-au adoptat intr-o anumita forma. Nu cred ca in acest moment este necesara medierea MMSSF. In principiu, patronatele au pus pe masa niste propuneri care reflecta aspectele pe care noi le consideram importante, care trebuie imbunatatite si pe care Guvernul trebuie, in opinia noastra, sa si le asume in vederea crearii unei piete concurentiale atat pe piata fortei de munca, cat si pentru agentii economici. Nu excludem insa aceasta posibilitate. Daca va fi cazul, vom apela si la mediere.
Cum comentati miscarile de protest venite din partea sindicatelor in urma propunerii de proiect de Cod venita din partea MMSSF?
Liderii sindicali ar trebui sa renunte la amenintarile de strada care s-au transformat deja intr-un santaj politic. Mai mult, ultimele actiuni de protest desfasurate la Bruxelles arata faptul ca este o actiune concertata extern, fapt ingrijorator din punctul nostru de vedere. Acestea sunt actiuni organizate de liderii de sindicat, care au o situatie materiala mult peste medie, dar care se erijeaza in aparatori ai drepturilor muncitorilor.
Noi dorim un dialog adevarat, desfasurat la masa tratativelor, nu in strada. Propunerea patronatelor de Cod al Muncii respecta directivele europene in materie de sanatate si protectia muncii, si nu diminueaza drepturile angajatilor, asa cum au sustinut in nenumarate randuri liderii confederatiilor sindicale din Romania.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
