MONICA MACOVEI: Celelalte partide s-au bătut în corupți, M10 va fi calea dreaptă

Interviu Realizat De,andreea Pora | 03.03.2015

Pe aceeași temă

Dumincă ați lansat Partidul M10. Ce își propune și cum poate deveni al treilea pol politic, așa cum spuneați la un moment dat?

Partidul își propune să fie „calea dreaptă“, singura din România în acest moment. Nu suntem și nu ne propunem să fim a treia cale, ci adevărata cale de dreapta, căci nu există primii poli, adică un pol de dreapta și unul de stânga în România, ci numai o clasă politică hrăpăreață, în mare parte coruptă și hoață. Ne propunem să fim primul pol politic cu adevărat de dreapta, cu valori și morală. Pentru noi, libertatea economică este baza libertății politice. Promovăm capitalismul și solidaritatea, omul și inițiativa liberă, intervenția minimă a statului în economie și în viața oamenilor, aplicarea egală a legii.

De exemplu, Partidul M10 susține un stat minimal, care să intervină cât mai puțin în libertățile noastre, și o administrație eficientă, în serviciul oamenilor. Susținem informatizarea administrației, astfel încât cetățenii să nu mai piardă timpul la ghișee. Vrem ca românii din țară și din diaspora să poată vota electronic sau prin corespondență. Vrem recuperarea banilor deturnați prin corupție și folosirea lor la modernizarea României.

Toate acestea se pot face dacă există voință politică. Iar clasa politică actuală ne-a arătat că nu are voința politică să modernizeze România, așa cum nu are voință politică să combată corupția.

Numai un stat slab vrea să controleze cât mai multe lucruri și cât mai multe persoane, pentru că se simte nesigur. Eu și cei care, alături de mine, punem bazele acestui partid politic credem în mod autentic în libertate, dreptate și schimbare, credem și vrem ca acum să aducem bunăstarea și demnitatea pentru fiecare român. Vrem un stat mic, cu administrație redusă și o țară mare, puternică economic și relevantă pe plan internațional. Vrem o Românie care contează și care are onoare. Se poate. Trebuie să crezi, să vrei și să muncești pentru asta.

 

Ce structuri are partidul și care este programul?

În acest moment, suntem în faza de organizare a noilor structuri. Există grupuri de organizare a Partidului M10 în multe județe din țară – Cluj, Timiș, Iași, Constanța, Prahova, Brașov, Suceava, Bacău, Galați, București, Ilfov și multe altele.

Am fost zilele trecute la Cluj și Baia Mare, unde membrii Asociației M10, partea civică a proiectului nostru, au organizat conferințe publice. Am vorbit cu mulți oameni care abia așteaptă să devină membri de partid, îi interesează partidul politic M10.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1302/mm-7818.jpg

Monica Macovei la lansarea Partidului M10 (Bucureşti, 1 martie 2015; foto: Bogdan Dincă)

 

Programul politic din campania pentru alegerile prezidențiale, Decalogul politic, este punctul de plecare pentru programele Partidului M10. Este și firesc să fie așa, pentru că principiile enunțate în Decalog sunt cele care i-au convins pe oameni, i-au adus lângă mine. Oamenii se regăsesc în ele, le-au îmbrățișat și le susțin în continuare.

Eu văd acest partid politic ca o structură deschisă, unde opiniile sunt ascultate, care își propune să se modernizeze continuu și să caute mereu soluții și căi de comunicare.

Spuneți că va fi un partid nou, cu oameni noi, neimplicați până acum în politică, Albă ca Zăpada, ca să reiau o formulă mai veche. Cum veți reuși să țineți partidul departe de zona coruptă, de interese, de afaceri necurate, de sponsorizări murdare?

 

Finanţarea partidelor
Finanțarea partidelor și a campaniilor trebuie gândită astfel încât să fie transparentă, iar oamenii să poată să te finanțeze cu sume mici. Puțin de la cât mai mulți. Pentru că acela care vine cu sacoșa cu sutele de mii de euro vine și cu pretenții după aceea: să primească posturi, protecție politică, contracte. Și intrăm într-un cerc vicios, profund corupt. Nu sunt deci de părere că partidele trebuie să fie finanțate doar de la buget.

Oamenii care sunt alături de mine în acest proiect politic sunt oameni obișnuiți, decenți, sătui de sărăcie, corupție, birocrație, taxe mari, de servicii proaste. Ei sunt garanția că nu vor afaceri necurate, cum spuneți. Iar dacă vor apărea cazuri de oameni corupți, care să accepte afaceri necurate sau sponsorizări murdare, eu sunt convinsă că aceștia vor fi izolați și excluși din Partidul M10.

 

Avem criterii de integritate, inclusiv la Asociație, oamenii care vin spre noi vor ști de la bun început că nu tolerăm nicio formă de corupție. Poate că unii vor încerca, nu am de unde să știu, dar vă asigur că, odată ce îi vom descoperi, nu îi vom accepta lângă noi. Și mă bazez inclusiv pe dvs., ziariștii, să ne spuneți dacă vreun membru al Partidului M10 este corupt, și vom acționa imediat.

Eu sper ca oamenii care au alte interese decât binele public nici măcar să nu încerce să intre în M10. În Partidul M10 nu negociem principii, valori, interesul public, și nu vom oferi, când vom fi la guvernare, privilegii, funcții nemeritate și acces la banul public.

 

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1302/mm-7871.jpg

„În Partidul M10 nu negociem principii, valori, interesul public, și nu vom oferi, când vom fi la guvernare, privilegii, funcții nemeritate și acces la banul public.“

 

Pare destul de clar acum că se va merge spre reducerea numărului de membri pentru înființarea unui partid: CCR a spus că este neconstituțională limita de 25.000, iar în Comisia de Cod electoral este pe cale să se adopte posibilitatea de a înființa un partid cu doar trei membri. Și dvs. ați susținut în campanie această modificare, o susțineti și acum, e una dintre propunerile trimise Comisiei. În plus, doriți eliminarea pragului electoral. Nu sunt, totuși, niște exagerări, o cădere în cealaltă extremă? Vom asista la o inflație de partide, probabil multe ciudate, altele extremiste sau putred de corupte. Este asta spre binele democrației?

Am cerut de mai multe luni adoptarea unei legi care să permită înființarea unui partid politic cu trei membri. I-am cerut acest lucru și președintelui Klaus Iohannis și cred că numai așa se poate sparge monopolul partidelor mari și osificate care ne conduc de 25 ani.

Poate la început va fi, cum o numiți, o inflație de partide, dar în timp lucrurile se vor așeza. Nu este suficient să îți faci un partid politic, va trebui să îi și convingi pe oameni că ideile tale sunt bune și să te voteze. Așa apare competiția politică reală și oamenii au șansa de a alege oameni, idei și partide noi. Iar din această competiție politică reală oamenii sunt primii care vor câștiga. Uitați-vă ce tablou politic sumbru avem astăzi, cu politicieni corupți, cu rețele transpartinice corupte, cu finanțări ilegale. Haideți să-i lăsăm pe oameni, pe cei care doresc și au idei convingătoare, să realizeze o competiție reală actualei clase politice, să nu le punem piedici legislative care, iată, s-au dovedit și neconstituționale. Numai așa se liberalizează viața politică și se garantează dreptul la asociere politică.

Eu nu cred că dumneavoastră sau un număr covârșitor de români ar vota partide extremiste sau putred de corupte. Astfel de partide sunt sortite dispariției. În expunerea de motive la proiectul de lege pe care l-am scris privind înființarea unui partid politic cu minimum trei membri fondatori, am arătat că, dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, mai mult de jumătate prevăd ca singură condiție pentru înființarea unui partid existența a unul, doi sau trei membri fondatori.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1302/mm-7802.jpg

Monica Macovei la lansarea Partidului M10 (Bucureşti, 1 martie 2015; foto: Bogdan Dincă)

 

Vă spun, de exemplu, că în 13 state se poate înființa un partid nou cu unul-trei membri, fără alte condiții suplimentare, în patru state sunt necesari trei membri, cu condiția susținerii prin semnături, în vreme ce în cinci state sunt necesari 100, 200, 1.000 ori maximum 1.500 de membri pentru înființarea unui nou partid. Există în aceste state europene, democratice, o inflație de partide corupte?

Societatea e atentă la corupţie
Societatea se schimbă, este mai atentă la ce e în jur, iar corupția politicienilor o afectează, pentru că ei fură din banii tuturor și de aceea oamenii o duc rău. (...) Acesta este și rolul Partidului M10: să propună oamenilor candidați corecți, onești, responsabili. Să aibă pe cine să voteze, fără să trăiască cu sentimentul că iar au ales răul cel mai mic sau cu grija că vor fi furați de politicianul pe care l-au trimis în parlament sau la primărie.

Există riscul major să avem un parlament, dacă se desființează sau se reduce pragul la 3%, și mai împănat cu simpli vânători de un loc în Legislativ, oameni fără nicio competență sau corupți?

Așa cum există și șansa ca în parlament să intre mai mulți oameni de calitate, responsabili, care nu doar vânează un loc, ci vor să facă ceva pentru români. Iar acești oameni sunt acum împiedicați să candideze cu șanse egale, fără a se înscrie într-unul dintre partidele existente. Cred că este timpul să avem o dezbatere serioasă în societate, nu neapărat la nivel politic, despre aceste subiecte. Iar accentul să fie pus pe mecanisme democratice de a descuraja orice derapaj.

Am auzit și eu opinii de genul „își fac partid cu trei membri și iau bani de la buget“. Nu e adevărat și eu mă opun oricărei prevederi care să finanțeze de la bun început un partid politic de la buget. Mai întâi, acest partid să demonstreze că oamenii îl votează, îi arată încredere, apoi – eventual ­– să fie finanțat de la buget, în condiții foarte clar reglementate.

 

Se poate însă miza pe discernământul electoratului, în condițiile în care mass-media pot fi cumpărate atât de ușor, mai ales în plan local, iar până acum am avut destule exemple exact ale acestei lipse de discernământ, au fost votați penali fără nicio reticență. Credeți că s-a schimbat ceva în societate care să vă facă optimistă că lucrurile nu vor sta și mai rău, dacă aceste modificări sunt introduse în această formă radicală pe care o doriți?

Cred că societatea începe să se schimbe. Ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale mă face să cred acest lucru. Ponta a beneficiat de tot ceea ce spuneți: presă aservită, linșaje media la adresa adversarilor, rețea coruptă de baroni locali, finanțare dubioasă, control total, avea aproape totul. Și el era sigur că va câștiga. Dar iată că oamenii nu s-au lăsat păcăliți. Și nu a pierdut la 1.000-10.000 de voturi, ci la peste un milion. Asta spune multe.

Da, sunt optimistă, societatea se schimbă, e mai atentă la ce e în jur, iar corupția politicienilor o afectează, pentru că ei fură din banii tuturor și de aceea oamenii o duc rău. Vor mai fi probabil și cazuri de politicieni corupți care să fie votați de oameni, dar cred că astfel de accidente vor fi tot mai puține.

Acesta este și rolul Partidului M10: să propună oamenilor candidați corecți, onești, responsabili. Să aibă pe cine să voteze, fără să trăiască cu sentimentul că iar au ales răul cel mai mic sau cu grija că vor fi furați de politicianul pe care l-au trimis în parlament sau la primărie.

 

Vedem din ultimele dosare de corupție câți bani negri intră într-o campanie. Cum vedeți schimbarea sistemului de finanțare a partidelor? Doar de la buget, așa cum se profilează acum? De remarcat că sistemul nu are susținerea populației, în ultimul sondaj INSCOP 69,8% dintre românii chestionați apreciază că partidele trebuie finanțate atât de la buget, cât și din surse private și doar 12,4% sunt de părere că finanțarea ar trebui să se facă doar de la buget.

Problema actuală este că finanțarea nu este transparentă, că nu există un control real al finanțării partidelor. Sunt lucruri evidente: când ai bannere electorale în toate intersecțiile din orașe și sate și tu, partid politic, declari că nu ai cheltuit decât un milion de euro, să spunem, avem o problemă. Ori ai fost finanțat cu bani murdari, pe care nu îi declari, ori ai mințit când ai spus ce bani ai primit și cât ai cheltuit. Și vorbim de sume imense de bani, milioane de euro, nu de câteva mii.

Am experiența campaniei prezidențiale, când am avut apeluri publice către cei care mă susțin să contribuie cu o sumă mică pentru campanie. Oamenii simpli au finanțat campania mea prezidențială, am avut donații de 50 de lei, de 100 de lei. Multe au fost făcute prin sistemul pay-pall, un sistem de plată bancar, deci extrem de riguros, iar acum AEP ne amendează pentru că am folosit acest mod de finanțare „la firul ierbii“.

Aici suntem, iar finanțarea partidelor și a campaniilor trebuie gândită astfel încât să fie transparentă, iar oamenii să poată să te finanțeze cu sume mici. Puțin de la cât mai mulți. Pentru că acela care vine cu sacoșa cu sutele de mii de euro vine și cu pretenții după aceea: să primească posturi, protecție politică, contracte. Și intrăm într-un cerc vicios, profund corupt.

Nu sunt deci de părere că partidele trebuie să fie finanțate doar de la buget.

Adevărata cale de dreapta
Partidul M10 își propune să fie „calea dreaptă“, singura din România în acest moment. Nu suntem și nu ne propunem să fim a treia cale, ci adevărata cale de dreapta, căci nu există primii poli, adică un pol de dreapta și unul de stânga în România, ci numai o clasă politică hrăpăreață, în mare parte coruptă și hoață. Ne propunem să fim primul pol politic cu adevărat de dreapta, cu valori și morală.

Finanțarea partidelor nu este însă un panaceu. Ce alte măsuri ar fi necesare pentru asanarea și reformarea clasei politice?

Eliminarea oricărui tip de imunități, altele decât cele pentru declarațiile politice și votul în consilii sau parlament. Cât timp partidele, politicienii sau aspiranții la posturi politice vor ști că nu vor beneficia de niciun fel de imunitate, vor fi mult mai atenți și cu selecția celor propuși să ocupe funcții publice, și cu banii publici.

 

Sunt însă ele fezabile? Au partidele capacitatea de a se reforma? Nu rămânem în zona unui idealism? Chiar și reforma dvs., care ați reușit până la urmă să impuneți în PDL un Cod etic, nu a dat rezultate.

Au fost rezultate, să nu minimalizăm rolul Codului etic în PDL. Nu au fost la nivelul la care mi-aș fi dorit, dar PDL a fost, trebuie să recunoaștem asta, singurul partid care nu și-a ținut în brațe corupții, nu s-a dus să facă mitinguri să nu fie arestat vreun corupt din PDL, așa cum a făcut Ponta la PSD. Din păcate, a renunțat la Codul etic odată cu transformarea lui în PNL.

Să nu uităm însă că partidele, clasa politică actuală, nu au avut un prea mare interes să se reformeze cât timp existența lor politică nu era amenințată de forțe politice care nu tolerează corupții. PSD, PNL, PDL, PC s-au bătut în corupți.

Partidul M10 va fi cu totul altceva. Iar celelalte partide vor fi până la urmă obligate să se reformeze.

Asistăm în aceste zile la un spectacol halucinant. Din dosare și denunțuri vedem ce sume imense, milioane și milioane de euro, bani negri sau pur și simplu șpăgi din contracte cu statul intră în campaniile electorale. Vizat este acum PDL, campania prezidențială din 2009. Erați atunci membru PDL, vi se par credibile aceste acuze? Aveați vreo bănuială?

Relația mea cu PDL este cea prezentată public. Vă dați seama că nimeni nu avea curajul să vorbească de față cu mine despre bani aduși cu sacoșa la partid. Nu am informații despre finanțări cu bani negri sau din șpăgi din contracte cu statul. Asta nu înseamnă că nu ar putea fi. Aici este rolul justiției să decidă.

 

Liderii PDL neagă vehement acuzele aduse de Cocoș, de Udrea, de Gabriel Sandu și alții, președintele Băsescu spune că nu știe nimic. Vi se pare posibil așa ceva, ca un candidat să nu știe nimic despre banii care intră într-o campanie?

Pot fi situații când să nu știi de unde vin banii. Nu cred că un candidat trebuie să se ocupe de fiecare ban care intră în cont. Dar să nu te întrebi de unde sunt atâția bani, încât să îți permiți să-ți petreci ziua de naștere pe stadion, asta nu poate fi acceptat.

Cum vedeți imensul scandal din jurul Elenei Udrea? El demonstrează corupție, un sistem ticăloșit. Cum se împacă asta cu proiectul Băsescu“?

Prezența Elenei Udrea la nivelul înalt al politicii a fost un rău pentru noi toți. Traian Băsescu a greșit că a investit politic în d-na Udrea, că a lăsat-o să se cațere la vârful politicii. Nu poate spune că nu au fost semnale publice despre încrengăturile din jurul doamnei Udrea.

Credeți că mandatele lui Traian Băsescu sunt afectate de acest scandal, că pot fi puse sub semnul întrebării? În ce măsură și ce zonă din ele? Dvs. le puneți sub semnul întrebării?

Da, cred că mandatele pot fi afectate. Nu pot fi puse însă sub semnul întrebării lucrurile bune pe care Traian Băsescu le-a făcut în timpul mandatelor, în politica externă, în susținerea parteneriatului cu Statele Unite, în justiție și anticorupție.

Cât am fost ministru al Justiției nu am avut niciun motiv să mă îndoiesc de voința politică a președintelui Băsescu de a lupta cu corupția. Eu am pus sub semnul întrebării pactul pe care l-a făcut cu Victor Ponta, care arăta negocierea unor posturi din justiție. Justiția nu se negociază.

Competiţia politică
Am cerut de mai multe luni adoptarea unei legi care să permită înființarea unui partid politic cu trei membri. Poate la început va fi o inflație de partide, dar în timp lucrurile se vor așeza. Nu este suficient să îți faci un partid politic, va trebui să îi și convingi pe oameni că ideile tale sunt bune și să te voteze. Așa apare competiția politică reală și oamenii au șansa de a alege oameni, idei și partide

Un semn de întrebare, ridicat zilele acestea, se referă la protecția pe care justiția ar fi acordat-o unor persoane intangibile“. Dosarul Gala Bute a zăcut vreo cinci ani... Cum vă explicați? Aveți suspiciuni?

Eu tot timpul mă gândesc că ancheta se desfășoară doar în funcție de probele strânse, de complexitatea ei, și nu în funcție de locul pe care un cercetat penal îl ocupă în politică. Acesta este principiul de la care am plecat în 2005, când am înființat DNA: să cerceteze pe oricine, din orice partid politic, și de la putere, și din opoziție, și indiferent de funcția pe care o ocupă.

Cred că procurorii DNA și-au făcut bine treaba, dovadă este și rata de confirmare a dosarelor în instanță, atunci când ajung la judecător.

Dacă în Gala Bute, de pildă, vom vedea, în instanță, că nu au fost suficiente probe sau că s-a ținut dosarul nejustificat la sertar, atunci putem avea dezbateri și putem cere sancțiuni. Dar, altfel, nu cred că politicienii trebuie să răspundă la astfel de întrebări.

 

În acest context, sunt destule voci care susțin că procurorii exagerează, că am ajuns „țara cătușelor“, a arestărilor preventive, „țara procurorilor“. Că nimic nu mai poate funcționa, investitorii ne ocolesc, nimeni nu mai semnează nimic etc. Cunoașteți teoria. Ce credeți?

Cred că suntem pe drumul cel bun: al pedepsirii corupției și corupților. Cei care susțin că investitorii nu vin în România pentru că sunt prea multe arestări sunt probabil din rândul cercetaților penal sau al susținătorilor lor.

Din contră, investitorii vor să fie siguri că în țara în care vin nu există corupție sau că, atunci când sunt cazuri de corupție, acestea sunt pedepsite.

Aceleași voci blamează avalanșa de arestări preventive, dând ca exemplu cazul Udrea. E o exagerare, nu ar trebui mai multă reticență?

Cât timp procurorii au dovezi că lăsarea unui anchetat penal în libertate poate afecta ancheta – să influențeze martori, să șteargă dovezi, de exemplu -, atunci se justifică arestarea preventivă.

Să nu uităm un lucru important: că arestarea preventivă este decisă de un judecător, deci nu este un moft al procurorului.

Nu putem decide noi, din afară, sau – și mai rău – ca politicieni, dacă e „normal“ să avem atâtea arestări preventive.

 

Cereți simplificarea ridicării imunității parlamentarilor. Cum, în mod concret?

Cer și voi continua să cer acest lucru. Eu nu mai cred declarațiile liderilor politici că vor aproba orice solicitare de ridicare a imunității venită de la procurori, până nu vor adopta acest proiect de lege. Uitați ce s-a întâmplat în cazul Vosganian, s-au ascuns în spatele unui vot secret, cu bile. Marți ar trebui să fie votul la ridicarea imunității d-lui Borbely; să nu ne mire dacă iar va fi decizie de respingere.

Ce propun eu în proiectul depus deja în parlament este ca votul să fie deschis, în ședințe publice, pentru cererile de ridicare a imunității parlamentare. Apoi, pentru a nu se tergiversa, cum s-a întâmplat de atâtea ori, propun termene scurte. Astfel, elaborarea raportului Comisiei juridice să se facă în maximum 24 de ore, votarea cererii de ridicare a imunității în plenul parlamentului la fel, în maximum 24 de ore. Parlamentarii să verifice exclusiv existența unor indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor, și să nu fie luată o hotărâre pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar. Asta e treaba judecătorilor, nu a politicienilor.

 

Credeți că Ponta ar trebui să-și dea demisia, ca urmare a scandalului de corupție în care este implicată familia sa?

Da, categoric. Și nu doar pentru asta, ci pentru multe altele: pentru ce a făcut în vara lui 2012, pentru plagiat, pentru minciunile pe care le spune, pentru intervențiile pe care le-a făcut în justiție, pentru blocarea în parlament a unor anchete penale, pentru imaginea proastă pe care o face României în lume, fiind izolat de lideri politici europeni și din SUA, pentru protejarea corupților, pentru umilirea românilor din diaspora.

 

Codul Fiscal este aparent de dreapta. Ce analiză aveți în privința asta?

Arată disperarea lui Ponta să nu piardă cumva puterea. Partidul M10 va veni cu propriul program economic, care nu va conține măsuri generatoare de găuri bugetare.

 

Cum analizați mandatul, scurt, e drept, de doar două luni, al președintelui Iohannis? Sunteți mulțumită de atitudinea față de justiție? Întreb asta pentru că, între cele două tururi, când i-ați acordat susținerea, i-ați pus o serie de condiționări, majoritatea referitoare la independența justiției. Credeți că le respectă?

 

Cazul Elenei Udrea
Prezența Elenei Udrea la nivelul înalt al politicii a fost un rău pentru noi toți. Traian Băsescu a greșit că a investit politic în d-na Udrea, că a lăsat-o să se cațere la vârful politicii. Nu poate spune că nu au fost semnale publice despre încrengăturile din jurul doamnei Udrea. (...) Nu pot fi puse însă sub semnul întrebării lucrurile bune pe care Traian Băsescu le-a făcut în timpul mandatelor, în politica externă, în susținerea parteneriatului cu Statele Unite, în justiție și anticorupție.

Pe unele da, pe altele nu și, cu regret, constat că acestea din urmă se înmulțesc. M-a surprins că domnul Klaus Iohannis a spus că are obiectivul ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare. Ar trebui să se gândească la faptul că DNA există și lucrează astăzi tocmai datorită MCV, pentru că obsesia majorității clasei politice este de mai mulți ani eliminarea DNA. Apoi, MCV există pentru că parlamentul și politicienii nu au voința politică de a lupta cu corupția, amână sau blochează ridicarea imunității. Are exemplul recent cu Vosganian. Până nu se elimină blocajele politice din drumul justiției, MCV trebuie să rămână pentru funcționarea dreaptă și independentă a justiției. Obiectivul nu trebuie să fie ridicarea MCV, ci rezolvarea problemelor.

 

A mai spus președintele Iohannis că justiția este „una dintre cele trei puteri ale statului, nu o supraputere“. Nici acum nu este clar ce a vrut să spună. Când a dat justiția semnale sau s-a comportat ca o „supraputere“? Din contră, toate atacurile murdare au fost la adresa justiției, a unor judecători și procurori. Uitați-vă inclusiv acum cât de tare este atacată justiția. Mai nou, ca să nu mai atace direct DNA, unii politicieni au început să atace SRI, instituția care ajută, în unele cazuri, DNA în anchete.

 

I se reproșează președintelui că nu se pronunță mai ferm, mai contondent pe diverse subiecte, asta probabil și prin raportare la modelul Băsescu. Dvs. îi aduceți acest reproș și, dacă da, unde ați fi așteptat poziționări mai ferme? V-a dezamăgit vreun gest al președintelui și care?

M-aș fi așteptat ca, atunci când Ponta și-a dat singur OUG ca să scape de răspunderea pentru plagiat, președintele să tragă un semnal de alarmă public. Ca să vă dau doar un exemplu. Nimeni nu zice ca președintele să intervină, dar nici nu poate sta fără să se exprime ferm acolo unde apar derapaje sau pericole.

Da, au fost câteva gesturi care m-au dezamăgit, de la numirea unor consilieri controversați, până la nominalizarea lui Eduard Hellvig la șefia SRI. Știu că președintele își alege singur echipa cu care vrea să lucreze, oameni în care are încredere, dar, când cei pe care îi alege sunt cei care conduceau și aplaudau asaltul asupra statului de drept în vara lui 2012, atunci am mari semne de întrebare, inclusiv asupra intențiilor reale ale președintelui.

 

În contextul subiectului servicii secrete, Elena Udrea spune că generalul Florian Coldea l-a susținut pe Iohannis și Maior pe Ponta, Traian Băsescu sugerează destul de explicit că serviciile s-au implicat în campanie. Dvs. ce credeți? Ați simțit așa ceva în timpul campaniei?

Nu, nu am avut nici informații, nici semnale de intervenții în campania electorală.

 

Au ajuns serviciile secrete la o prea mare putere și sunt scăpate de sub controlul societății, al parlamentului? Credeți că ar fi nevoie de o modificare legislativă și în ce sens?

Este nevoie de un control real al societății asupra serviciilor secrete. Așa cum este nevoie ca activitățile serviciilor care pun în discuție drepturile oamenilor să fie obligatoriu cu mandat de la judecător.

Trebuie să fim atenți însă și cine „controlează“ în parlament aceste servicii. Să nu punem lupii paznici la oi.

Iohannis şi MCV
M-a surprins că domnul Klaus Iohannis a spus că are obiectivul ridicării MCV. Ar trebui să se gândească la faptul că DNA există și lucrează astăzi tocmai datorită MCV, pentru că obsesia majorității clasei politice este de mai mulți ani eliminarea DNA. Apoi, MCV există pentru că parlamentul și politicienii nu au voința politică de a lupta cu corupția, amână sau blochează ridicarea imunității. Are exemplul recent cu Vosganian.

Axa București-Berlin-Washington – există senzația că este scoasă din ecuație Londra și introdus Berlinul. Credeți că președintele Iohannis va încerca o mai mare apropiere de Germania, în detrimentul Statelor Unite? Cum ați aprecia această reorientare, dacă o vom vedea tradusă în fapte și gesturi concrete, în contextul regional complicat?

Parteneriatul cu Germania, cea mai importantă economie europeană, precum și cu toate celelalte state membre UE este firesc și benefic. Pe de altă parte, orice declarație sau acțiune de îndepărtare de parteneriatul strategic cu Statele Unite este în mod evident împotriva intereselor României.

România are parteneriat strategic cu Statele Unite și nu este nimic de negociat aici. Nu inventăm rute alternative. În politica externă trebuie să ai o poziție fermă, să obții și să păstrezi încrederea partenerilor țării tale.

În acest context, revin la nominalizarea lui Eduard Hellvig la SRI. Înțeleg că partenerii noștri din NATO nu au fost consultați la această numire și consider acest lucru inacceptabil, pentru că suntem într-un parteneriat.

Parteneriatul strategic cu SUA este esențial pentru România, astăzi, când suntem la granița cu un război, în care Rusia continuă agresiunea armată în Ucraina și în care, la Kremlin, s-a comis un nou asasinat politic.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite este vital și numirile de șefi ai serviciilor de informații trebuie făcute prin consultare cu partenerii României.

 

Interviu realizat de ANDREEA PORA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22