Monseniorul MIGUEL MAURY BUENDIA: Papa Francisc este preocupat de diviziunile din sânul Ortodoxiei

Stefan Popescu | 21.05.2019

Interviu cu E.S. Monseniorul MIGUEL MAURY BUENDÍA, nunțiu apostolic în Romania și Republica Moldova.

Pe aceeași temă

E.S. Monseniorul Miguel Maury Buendia este nunțiu apostolic în Romania și Republica Moldova din decembrie 2015. Originar din Spania, doctor în drept canonic al Universității Pontificale Sfântul Toma de Aquino, a intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun în 1987 și a avut responsabilități în cadrul ambasadelor din Ruanda, Uganda, Maroc, Nicaragua, Egipt, Slovenia, Macedonia, Irlanda și Siria. Între 2004 și 2008 a fost responsabil cu țările Europei de Sud-Est în cadrul Secretariatului de Stat al Sfântului Scaun. A fost nunțiu apostolic în Kazahstan, Tadjkistan și Kîrgîstan (2008-2015).

Excelența Voastră, care sunt principalele aspecte ale vizitei Sanctității Sale în România?

Vizita Sfântului Părinte Francisc are dimensiuni multiple. Papa a fost invitat de către președintele României și de autoritățile statului, de primul ministru, iar acest lucru îi dă o dimensiune de vizită oficială, chiar de vizită de stat. Papa se va întreține cu autoritățile statului în cadrul unei întâlniri protocolare la Cotroceni. Deci, acesta este primul aspect al vizitei. Al doilea este reprezentat de relațiile ecumenice. Papa se va întâlni cu Patriarhul Daniel la sediul Patriarhiei și apoi se vor ruga în noua Catedrala Națională, alături de credincioși ortodocși și catolici. Dar dimensiunea cea mai importantă a vizitei este cea pastorală. Papa vine pentru a-și întâlni fidelii catolici și, evident, a-i saluta pe toți cei care vor dori să îl întâlneasca – protestanți, ortodocși, evrei – știind că poporul român este foarte ospitalier și știe să primească, cum puțini știu să o facă, oaspeții. Deci Papa vine înainte de toate să își întâlnească fidelii și să le dea un mesaj de credință, să îi confirme în credință.

Întâlnirea de la Havana cu Patriarhul Kiril al Moscovei, recenta vizită a Sanctității Sale în Bulgaria și Macedonia de Nord, iar acum vizita de trei zile în România arată un interes particular al Papei Francisc pentru relațiile cu lumea ortodoxă?

Fără doar și poate. Biserica Catolică este puțin preocupată să vadă cum cresc diviziunile în interiorul ortodoxiei. După Conciliul Vatican II s-au făcut mulți pași către unitate. Acesta era, putem spune, scopul ecumenismului: ascultarea mandatului dat de Cristos, „ca ei să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una – Ut unum sint“. Au fost făcuți mulți pași în acest sens. Separarea este fructul păcatului, cum spune și Apostolul Pavel. Și totuși, din păcate, în ultimii ani, se pare că diviziunile cresc, iar acestea nu sunt provocate de motive doctrinare sau religioase, ci de alte motive. Iată de ce Papa este preocupat de diviziunile din sânul ortodoxiei deoarece acestea influențează negativ demersul în favoarea unității întregii Biserici a lui Cristos, dar, în același timp, este extrem de respectuos și nu dorește să se amestece în problemele interne ale altora.

Vizita Papei Francisc în Romania este diferită de cea a Papei Ioan Paul al II-lea. Este o vizită de aproape trei zile, cu prezența Sfântului Părinte în toate cele trei mari provincii istorice românești, cu escale tehnice la Bacău și Sibiu, întâlniri cu comunitățile ungare și rroma. Se dorește a fi un mesaj particular pe care Papa Francisc vrea să îl transmită statului și societății românesti?

Am evocat deja aspectul pastoral al vizitei. Vizita lui Ioan Paul al II-lea a fost cu precădere o vizită cu caracter ecumenic. Deci pentru El, importanța vizitei Sale a fost de a fi pentru prima dată într-o țară majoritar ortodoxă și de a întâlni Biserica Ortodoxă la ea acasă. După acel moment, Papa Benedict și Papa Francisc au vizitat și alte țări majoritar ortodoxe. Aceasta însă este o vizită dedicată României. Papa va merge în Țara Românească, Moldova, Transilvania și va întâlni în cursul vizitei sale pastorale diverse comunități. Desigur, semnificația vizitei se regăsește în însuși motto-ul acesteia: să mergem împreună! Cu alte cuvinte, un mesaj de unitate către toți românii, ortodocși și catolici, socialiști și liberali, de etnie ungară și română, rromi și ne-rromi. Deci un mesaj de unitate. Harul Apostolului Petru este harul Unității Bisericii și deci El dorește să dea acest mesaj și românilor pentru a le spune: Vă puteți redobândi măreția dacă veți fi uniți!

Vizita Sanctității Sale are loc și în timpul președinției române a Consiliului UE. Chiar dacă este vorba de o coincidență fericită, cum este perceput la Vatican exercițiul acestui prim mandat al României? Cum se văd de la Vatican și crizele multiple ale Uniunii Europene – proiectele de reorganizare post-Brexit, imigrația, controlul frontierelor?

Problemele UE nu au lipsit niciodată și nu vor lipsi nici în viitor. Problemele din prezent sunt diferite de cele de acum 50 de ani, așa cum acestea vor fi diferite de cele care vor fi peste 50 de ani. Important este spiritul cu care se confruntă problemele. Și repet, acest mesaj de unitate, de a fi uniți, este un mesaj pe care Papa l-a adresat și întregii Europe. Când s-a adresat Parlamentului de la Strasbourg a spus, în linii mari: „Dacă veți fi capabili să mergeți la rădăcinile culturii europene și să dați dovadă de unitate, veți continua să fiți un far, o lumină de civilizație pentru întreaga umanitate“.

Desigur, președinția română a Consiliului Uniunii Europene putem spune că a fost eficientă sub multe aspecte, a dus la bun sfârșit din punct de vedere legislativ multe dosare. Cu toate acestea, nu a reușit să dea o imagine de unitate în interiorul propriei țări deoarece diviziunile politice au fost etalate sub ochii tuturora, iar acest lucru nu este de bun augur pentru țară.

Excelență, centrul de greutate al Bisericii Catolice s-a mutat în America Latină. Totuși, Europa rămâne importantă pentru Sfântul Scaun. Cum se vede de la Vatican secularizarea societăților europene? Răspunde încă creștinismul problemelor societății europene? Putem oare vorbi de o „înfrângere“ a creștinismului care se profilează pe tărâm european?

Cristos a fost „înfrânt“ pe Cruce, dar tocmai din această „înfrângere“ s-a născut victoria lui Dumnezeu și forța creștinismului. Creștinismul nu poate fi înfrânt, după cum omul nu poate fi înfrânt. Europa a avut un trecut creștin și are, pe multe planuri, un prezent creștin. O mare surpriză a fost aceasta: redeșteptarea spiritului creștin al Franței secularizate în timp ce era trecută prin foc Catedrala Notre-Dame. Prima reacție a tuturor a fost reacția unui popor al cetățenilor creștini. Apoi, ca și cum s-ar fi rușinat puțin de acest creștinism „fără pudoare“, decomplexat, pe care ei înșiși îl credeau demult dispărut, au încercat să dea o versiune culturală laică efortului de a salva Notre-Dame. Și cu toate acestea, spiritul creștin al Franței a fost cel care s-a manifestat cu putere spre marea surpriză a multora. Să spunem clar: creștinismul este cel mai bun lucru pe care îl au europenii. Cultura noastră europeană are patru piloni: filozofia greacă, dreptul roman, religia creștină și știința modernă. Dacă eliminăm oricare din ei nu mai putem vorbi de cultura noastră, devine cu totul altceva.

Excelență, dar societățile europene au dificultăți în a-și reinventa proiectul național pe fondul schimbărilor etno-culturale, multiculturale. Putem să ne imaginăm un proiect național având la bază diversitatea? Ar fi posibil și viabil acest lucru?

Statele confesionale țin de trecut. Biserica Catolică a fost o mare promotoare, în sensul bun, al secularizării statului. Avem nevoie să trăim într-o societate liberă. Adevărului nu îi este frică de libertate. În schimb, minciunii, da, îi este frică de libertate. Deci, o biserică liberă într-o societate liberă. Statul nu trebuie să se amestece în chestiunile religioase, dar nici biserica nu trebuie să încerce să își impună adevărul, cu excepția fidelilor săi.

Excelență, sunteți deja de trei ani în România, timp în care ați vizitat aproape toată țara. Care sunt impresiile dumneavoastră, știind, desigur, că noi, românii, suntem destul de pesimiști cu privire la mersul țării și la viitorul acesteia?

Nu aveți niciun motiv să fiți pesimiști! Aveți un pământ bogat și generos, binecuvântat de Dumnezeu. Desigur, marea problemă actuală cu care se confruntă societatea românească este emigrația masivă a populației active. Dar România are un potențial deosebit și când își va pierde frica de a se integra în Europa, deoarece fricile izolaționiste sunt cele care au provocat sărăcirea populației, sunt sigur că România va fi printre cele mai strălucite națiuni ale Europei.

Și ca o concluzie a interviului, ce mesaj aveți pentru români înainte de venirea Papei?

Da. Vreau să îi invit pe toți românii să îl întâlnească pe Papa, într-un fel sau altul. Chiar și numai pentru a spune „Și eu am fost acolo! L-am văzut“. Deci, aceasta poate fi o amintire personală pe care fiecare o va putea purta toată viața și va putea spune: „Când Papa Franscisc a venit în România, am fost și eu acolo!“.

Interviu realizat de ȘTEFAN POPESCU

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22