Pe aceeași temă
Până de curând, Moldova era percepută și descrisă ca un stat capturat controlat de un regim oligarhic. Unde ne aflăm în procesul de transformare?
Orice sistem politic are două straturi: cel personal și instituțiile care susțin acest nivel. Același lucru este valabil fie pentru un sistem democratic, fie pentru un sistem oligarhic. Acum, Moldova se află în stadiul în care persoana care controlase majoritatea parlamentului anterior a părăsit țara. Este pentru prima dată în istoria Moldovei când un fost lider de facto a fugit din țară. Suntem în stadiul în care guvernul vrea reformarea instituțiilor, concedierea și investigarea acelor persoane care au comis abuzuri și care au fost parte din scheme de corupție. Anul trecut, Moldova s-a clasat pe locul 117 în Indicele de Percepție a Corupției. Cei care au avut roluri cheie în transformarea Moldovei într-un paradis al corupției trebuie să răspundă pentru acțiunile lor și vor fi cercetați. Suntem în stadiul în care mai multe instituții ale statului sunt în proces de recrutare de oameni noi. Avem nevoie de susținere instituțională din partea UE, a Consiliului Europei și a SUA pentru agențiile noastre de aplicare a legii. Trebuie să începem să reconstruim aceste instituții pentru a scăpa de corupție.
Având în vedere contextul mai larg al coaliției guvernamentale, care sunt compromisurile pe care le-ați acceptat fără a pune în pericol dezvoltarea strategică a țării?
Guvernul anterior a avut o politică externă dezastruoasă. S-a declarat formal prooccidental, dar a plasat Moldova pe o pantă izolaționistă și antioccidentală. Republica Moldova a devenit rușinea țărilor Parteneriatului Estic. Din cauza guvernului anterior, Moldova a fost izolată în Europa. UE a suspendat asistența financiară. La fel și Agenția de Dezvoltare a SUA. În acest sens, noul guvern al Moldovei repornește direcția europeană a Moldovei. Toate partidele primesc un mandat. Blocul proeuropean ACUM și Partidul Socialist au avut preferințe de politică externă diferite, dar niciunul nu deține majoritatea, așa că suntem în situația de a face compromisuri. Compromisul politic care stă la baza actualei coaliții se fundamentează pe ideea că Moldova nu își va revizui angajamentele internaționale preexistente. În consecință, Republica Moldova va rămâne pe calea europenizării și va accelera punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Guvernul anterior a trebuit să facă față distrugerii parteneriatului politic cu Uniunea Europeană pe fondul corupției. De fapt, redeschidem calea europeană luptând împotriva corupției și prin aplicarea Acordului de Asociere cu UE - nu doar pe hârtie, ci în realitate, căutând să atragem investitori europeni și să reformăm instituțiile de aplicare a legii. Moldova are, de asemenea, un parteneriat cu NATO, pe care vrem să-l continuăm și în viitor.
Din perspectivă economică nu putem face multe compromisuri. 68% din exporturile Moldovei se duc către Uniunea Europeană, doar 8% se duc către Rusia. Cu astfel de statistici nu poți face compromisuri în privința relației cu UE. Moldova nu poate exista fără angajamentul său puternic pentru implementarea Acordului de Asociere, iar Moldova nu poate exista ca economie funcțională, ca societate funcțională și un sistem politic funcțional fără Uniunea Europeană.
Este puțin probabil ca luna de miere să dureze prea mult. Ce credeți că puteți face pe termen scurt, dar care să genereze efecte pe termen lung? Există un consens minim asupra a ceea ce trebuie vizat mai întâi?
Cel mai important front este reforma justiției și tot ceea ce intră sub această mare umbrelă: reforma poliției, reforma judiciară, reforma instituțiilor anticorupție, a Parchetului. Va fi dur, va fi lent, va fi greu. Dar nu există alternativă. Mandatul primit de la populație asta ne cere. Motivul pentru care partidul aflat anterior la guvernare a fost gonit de la putere este pentru că au transformat sistemul de justiție într-un instrument politic. Au pierdut puterea din cauza asta. Realizând reforma justiției respectăm principiile democratice și am reușit deja să deblocăm relația Moldovei cu UE și cu SUA.
De asemenea, ne uităm la beneficii concrete pentru cetățenii noștri. Vrem să obținem eliminarea suprataxelor de roaming între UE și Moldova. Am reușit să deblocăm asistența UE acordată Moldovei. Luptând împotriva corupției, sperăm să atragem mai mulți investitori, deoarece credem că Moldova are toate condițiile pentru a fi atractivă pentru investiții. Avem o zonă de liber schimb cu UE și o zonă de liber schimb cu majoritatea statelor post-sovietice. Putem accesa o piață de 700 de milioane de oameni cu produse fabricate în Moldova. Deci, dacă Moldova este mai puțin coruptă, are toate datele - geografia, oamenii și accesul la multiple piețe - pentru a deveni mai prosperă.
Are nevoie relația dintre România și Republica Moldova de o resetare? Care sunt așteptările Chișinăului în raport cu Bucureștiul? Ce poate face România mai bine?
Avem o relație bună cu România, care a fost întotdeauna un susținător al Moldovei. Dar trebuie să consolidăm și mai mult această relație. România este cel mai mare partener comercial al Moldovei și un mare investitor în Moldova. Dar putem face mult mai multe. Următorul pas este construirea unui gazoduct care să conecteze Chișinăul de granița cu România, astfel încât Moldova să poată accesa resurse alternative de gaz. Totodată, vrem să construim mai multă infrastructură comună - mai multe poduri, mai multe autostrăzi, să renovăm drumuri - pentru a face mai rapid și mai ieftin fluxul de mărfuri și oameni. Vrem ca astfel de proiecte să transforme parteneriatul strategic dintre Moldova și România în beneficii mai concrete.
Acceptăm faptul că Rusia are ultimul cuvânt? Deși a contribuit la crearea noilor realități politice, este puțin probabil ca Moscova să accepte europenizarea Moldovei.
Geopolitica contează. Dar geopolitica nu este singura variabilă care determină comportamentul statelor. Moldova este un astfel de exemplu. Vedem o mulțime de tensiuni între Rusia, pe de o parte, și UE, NATO și SUA, pe de altă parte, pe multiple chestiuni internaționale. Cu toate acestea, când doi actori politici și partide politice din Moldova (blocul proeuropean ACUM și socialiștii proruși) au decis că vor să facă echipă și să creeze o coaliție pentru a lupta împotriva corupției și a scăpa de țara de oligarhie, preferințele partenerilor politici interni au predominat în detrimentul clivajului geopolitic. Acum avem o situație unică și pozitivă în Moldova, unde toți principalii parteneri străini susțin guvernul. Sperăm că acest context va ajuta Moldova să combată corupția, să atragă investitori și să lege și să integreze Moldova mai mult în UE. Această agendă comună, acest consens se bazează pe faptul că moldovenii vor dezoligarhizare. Pentru ei, acest lucru este mai important decât construcțiile geopolitice. Geopolitica este secundară. Dezoligarhizarea primează geopoliticii. //
Interviu realizat de OCTAVIAN MANEA și publicat în limba engleză în revista Eastern Focus, editată de centrul Global Focus.
La Bruxelles am analizat modalități de a facilita susținerea UE printr-o reorganizare instituțională, poate prin crearea unui grup de sprijin pentru Moldova în rândul instituțiilor europene.
