OLIVER GROGAN: Restricţiile pe piaţa muncii în UE trebuie înlăturate până la sfârşitul anului

Dragos Mateescu | 19.02.2013

Pe aceeași temă

Preşedinţia irlandeză a Uniunii Europene, care a început la 1 ianuarie, are loc într-o perioadă foarte dificilă. Care sunt priorităţile Preşedinţiei irlandeze din punct de vedere social şi economic?

Programul Preşedinţiei noastre se numeşte Pentru stabilitate, locuri de muncă şi creştere economică. Este un program care reflectă experienţa irlandeză a ultimilor ani. Irlanda a fost atinsă în mod special de criza financiară care cuprins întreaga Europă în 2008. Din fericire, suntem pe drumul cel bun, spre însănătoşire. Și aceasta este acum, de asemenea, agenda UE. Aducem experienţa pe care am câştigat-o în lupta cu criza economică în postura noastră de deţinători ai Preşedinţiei europene. Știm din propria experienţă că stabilitatea financiară este esenţială pentru creştere economică şi, în acelaşi timp, că aceasta creează locuri de muncă.

Pentru stabilitate, ne străduim să reinstituim încrederea în sistemul bancar, prin asigurarea unui cadru mai riguros şi care, în acelaşi timp, să ofere mai mult sprijin băncilor europene. Vorbim aici despre aşa-numita Uniune Bancară Europeană.

Fiindcă avem deja 26 de milioane de şomeri în statele membre, UE trebuie să răspundă eficient. Programele Preşedinţiei noastre includ un număr de iniţiative pentru a creşte beneficiile economice ale Pieţei Unice Europene. UE a creat o piaţă unică pentru peste 500 de milioane de oameni, dar trebuie făcut mai mult să o utilizăm la maximum pentru a îmbunătăţi competitivitatea Europei în lume. De exemplu, ne vom strădui să ajungem la un acord, astfel încât o piaţă unică digitală europeană să devină realitate.

Șomajul în rândul tinerilor este una dintre priorităţile noastre. În multe ţări europene, inclusiv în Irlanda, el a depăşit 25%. Vrem o acţiune comună la nivel UE. O măsură la care lucrăm se numeşte Garanţia pentru Tineri. Aceasta va conţine un set de principii comune prin care să ne asigurăm că tinerii care nu lucrează sau nu studiază vor primi oferte de angajare, educaţie continuă şi perioade de ucenicie, de pregătire profesională.

 

Care este poziţia Irlandei faţă de Uniunea Bancară Europeană?

Sprijinim puternic această iniţiativă. Și suntem foarte mulţumiţi că a fost aleasă o abordare inclusivă, care ia în considerare şi interesele statelor membre care nu se află în zona euro. Prima sarcină este să completăm principiile pe care să se bazeze Mecanismul Unic de Supervizare a băncilor europene. Ea va fi urmată de măsuri pentru garanţia depozitelor bancare şi pentru însănătoşirea sistemului bancar. Foarte important, vom pregăti terenul pentru următoarea etapă esenţială – ca Mecanismul European de Stabilizare, proaspăt stabilit în zona euro, să fie capabil să recapitalizeze băncile direct.

 

Care este punctul de vedere al Preşedinţiei irlandeze în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen?

Suntem conştienţi că Bulgaria şi România au aspiraţii puternice de a se a alătura spaţiului Schengen şi vom continua negocierile pentru a ajunge la un acord. Liderii guvernelor UE au cerut Preşedinţiei să revină asupra acestui subiect la Consiliul Miniştrilor din martie. Deşi Irlanda însăşi nu este membră a zonei Schengen, vom încerca să ajutăm, pe măsura puterilor noastre, să se ajungă la un acord între toate statele membre asupra acestui aspect.

 

Cum comentaţi ultimul raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare asupra reformelor în justiţie şi lupta împotriva corupţiei în România? Cum va afecta el aderarea României la spaţiul Schengen?

Ne-am implicat, ca Preşedinţie, pentru un răspuns comun, în acord, asupra recentului Raport MCV al Comisiei Europene. România a fost partener activ în aceste discuţii. Nu există o legătură legală sau instituţională între procesul MCV şi spaţiul Schengen. Totuşi, un număr de state membre au indicat şi indică faptul că lărgirea acestui spaţiu va fi determinată de progresul obţinut de România şi Bulgaria în privinţa reformelor interne.

 

Printre ţintele Preşedinţiei irlandeze se numără „înlăturarea barierelor care îi împiedică pe cetăţenii europeni să trăiască şi să muncească în alte state membre“. Cum veţi aborda problema restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari şi ce părere aveţi despre recentele campanii din Marea Britanie împotriva unor posibile valuri de nou-veniţi?

În iulie anul trecut, Irlanda a ridicat toate restricţiile pentru românii şi bulgarii care muncesc în ţara noastră. Nu am detectat până acum niciun efect negativ asupra pieţei muncii din Irlanda, ca rezultat al acestei măsuri. Nu sunt în măsură să comentez asupra dezbaterii politice din alte ţări. Totuşi, perspectiva legală este clară: restricţiile din toate statele membre trebuie înlăturate până la sfârşitul acestui an.
Irlanda este cea care a solicitat o reuniune UE pe marginea scandalului cărnii de cal. Ce soluţii sau ce măsuri speraţi să găsiţi?

După cum ştiţi, discuţille între statele membre pentru a clarifica situaţia sunt încă în desfăşurare. Nu vreau să mă hazardez. E important în primul rând să adunăm şi să stabilim toate faptele.

 

Care este viziunea dvs. despre o viitoare lărgire a UE, de exemplu în cazul Croaţiei?

Extinderea este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale UE. Aşteptăm cu nerăbdare să avem Croaţia partener în Uniune de la 1 iulie. În plus, UE continuă programul de integrare a ţărilor din Balcanii de Vest. Reformele ce se fac în aceste ţări prin procesul de aderare au un efect transformativ profund asupra lor.

 

Care este experienţa Irlandei în privinţa absorbţiei fondurilor europene şi ce-ar trebui să facă România pentru a beneficia mai mult de aceste fonduri, al căror nivel de absorbţie este extrem de scăzut?

Irlanda e convinsă că a folosit bine fondurile structurale europene care i-au fost alocate. Nu există reţetă secretă. Am stabilit proceduri clare şi transparente pentru administrarea fondurilor. De asemenea, am colaborat strâns cu Comisia Europeană. Bazându-mă pe această experienţă, pot spune că este prioritar ca România să dezvolte structuri administrative puternice pentru managementul acestor fonduri. De asemenea, este important să fie păstrată expertiza acumulată la nivelul administraţiei, să fie asigurată continuitatea.

 

Sunteţi mulţumit de nivelul investiţiilor irlandeze în România? Cum arată el în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est?

Ca să fiu sincer, nivelul investiţiilor irlandeze nu este foarte ridicat, lucru valabil şi pentru alte ţări din regiune. Totuşi, avem un mic număr de firme irlandeze de succes şi comerţul nostru bilateral creşte. Perspectiva unei ţări care ar putea atinge peste ani media dezvoltării economice europene oferă oportunităţi interesante pentru investitorii irlandezi.

 

Sunteţi, de asemenea, ambasadorul Republicii Irlanda în Republica Moldova. Care va fi poziţia Irlandei faţă de cererea de aderare la UE ce va fi formulată de Moldova în această toamnă, în timpul Preşedinţiei lituaniene?

Dacă ne referim la Moldova ultimilor ani, aş menţiona reformele semnificative făcute de această ţară ca parte a eforturilor de integrare europeană. Ca rezultat al acestora, UE şi Moldova se află aproape de încheierea unui Acord de Asociere, însoţit de un acord de liber schimb comercial comprehensiv. Data-ţintă este Summitul Parteneriatului Estic, ce va vea loc în noiembrie. Irlanda sprijină puternic eforturile Moldovei de apropiere de Europa. Este o relaţie în desfăşurare, ce trebuie consolidată pas cu pas.

 

Care este cea mai bună soluţie, din perspectiva dvs., pentru conflictul transnistrean? Părţile implicate pot găsi inspiraţie în procesul de pace din Irlanda de Nord?

Ca preşedinte în exerciţiu al OSCE în 2012, Irlanda a fost implicată adânc în problema transnistreană. Am reuşit să stabilim sub preşedinţia noastră un precedent al contactelor regulate între părţile implicate, care a creat încredere şi relaţii. Dar forma unui acord definitiv pentru încheierea disputei aparţine celor implicaţi.

Cât am avut conducerea OSCE, am aranjat un număr de vizite în Irlanda, în special în Irlanda de Nord, tocmai fiindcă suntem convinşi că multe pot fi învăţate din acordul de succes din Irlanda de Nord. Dar, deşi unele lecţii pot fi învăţate din experienţa noastră, nu pretindem că avem soluţia magică pentru a rezolva alte dispute.

 

Interviu cu Excelenţa Sa OLIVER GROGAN, ambasadorul Republicii Irlanda în România, realizat de MĂDĂLINA ŞCHIOPU

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22