Pe aceeași temă
Care credeți că va fi soarta moțiunii de cenzură, după cum arată lucrurile în momentul de față?
În momentul de față cred că situația este 50%-50%. Pe de o parte, opoziția susține că are suficiente semnături, pe de altă parte, guvernul sau majoritatea actuală susține contrariul și cel mai probabil lucrurile sunt undeva la mijloc, adică soarta guvernului depinde de câțiva parlamentari care pot trece într-o tabără sau alta, depinde unde găsesc interese mai bune, mai aproape de ce își doresc ei.
Să presupunem că moțiunea trece, care-i scenariul pe care îl întrevedeți dvs.?
Cea mai probabilă ieșire din această situație, în opinia mea, este un guvern de tranziție, susținut de o parte dintre partidele din parlament până la alegerile generale, la termen, sau, mai puțin probabil, anticipate. Spun asta pentru că în momentul de față nu există o majoritate alternativă care să construiască un guvern. Avem cel mult o majoritate de conjunctură care să dea la o parte Guvernul Dăncilă. Dar, între participanții la această majoritate, opiniile sunt foarte diverse. Singurii care vor cu adevărat un nou guvern sunt cei de la PNL. USR a spus că susține din parlament, iar ALDE și PRO România s-au pronunțat pentru o nouă formă de guvernare cu PSD, fără Dăncilă.
Din punctul de vedere al PNL un astfel de guvern cu foștii aliați ai PSD nu ar fi un compromis fatal în plină campanie electorală pentru prezidențiale?
Aici opoziția va trebui să facă o alegere etică înainte de a face una politică. E clar că interesul direct al opoziției ar fi să lase pur și simplu guvernul PSD, cu Dăncilă în frunte, să se facă de râs încă un an și să câștige astfel foarte multe voturi. E cumva poziția USR. Dar interesul public, dacă e să ne gândim la asta, e să avem un guvern funcțional. Or, pentru acest interes public, presupunem că o forță politică rezonabilă, responsabilă va ști să sacrifice interesul ei politic, pe termen scurt. Vom vedea dacă opoziția este în stare să facă acest lucru sau nu.
Deci această alegere etică de care vorbiți dumneavoastră este între interesul electoral și interesul public? Dar cum poate fi impus un guvern minoritar PNL?
Exact. Un guvern minoritar al PNL ar fi fost impus de un președinte ca Traian Băsescu, așa cum a făcut în 2009. Sau ar fi găsit o soluție imorală, cum spunea Traian Băsescu. Klaus Iohannis e un alt tip de președinte, e un președinte care mediază, care încearcă să găsească o soluție de compromis. Iar soluția de compromis posibilă este un guvern nu tehnocrat, ci politic, dar un guvern susținut din parlament de ambele părți ale spectrului politic, și de dreapta, să îi spunem zona popular-europeană, de PNL, și de stânga, zona social-democrat europeană, care poate să fie PRO România, care poate să fie PSD fără Dăncilă sau o combinație între acestea. Mie aceasta mi se pare varianta cea mai probabilă de ieșire din criza ce ar urma după eventuala cădere a Guvernului Dăncilă.
Vedeți această formulă pusă în aplicare chiar înainte de alegerile prezidențiale sau amânată după?
Din nou, asta depinde în ce sens vor merge negocierile. Pare mai probabil să fie după alegerile prezidențiale pentru că atunci președintele poate să vină cu o legitimitate superioară, prin reconfirmarea poziției de președinte al statului, dacă vorbim tot de domnul Iohannis, acest fiind cel mai probabil rezultat al alegerilor.
În situația în care moțiunea pică, ce va urma? Există riscul ca Guvernul Dăncilă să stea până în alegerile parlamentare?
La cât de prost e acest guvern, e un risc pentru noi toți. Totuși, dacă moțiunea pică, să ne amintim că nu s-a terminat discuția și nici instabilitatea politică. Încă mai trebuie să vină Guvernul Dăncilă în parlament pentru un vot de încredere, pozitiv de data aceasta, generat de ieșirea ALDE de la guvern, după cum i-a spus Curtea Constituțională. În această situație, PSD este cel care trebuie să arate că are o majoritate activă, adică trebuie să aducă 233 de parlamentari. Dacă pică moțiunea, mai rămânem într-o situație de instabilitate politică câteva săptămâni până când PSD se va hotărî să vină la parlament.
Da, dar așa cum spun destui juriști, chiar dacă premierul Dăncilă nu obține acest vot de încredere, guvernul tot nu trebuie să plece pe termen scurt.
După prezidențiale care este riscul de a avea tot un guvern PSD?
Există posibilitatea ca după căderea Guvernului Dăncilă, într-un fel sau altul, fie prin moțiunea de cenzură, fie prin votul de încredere din parlament, să revedem o majoritate de stânga cu PSD și PRO România, fără doamna Dăncilă și fără apropiații lui Liviu Dragnea. Este sugestia pe care a făcut-o domnul Ponta.
Până la urmă, acest grup format din PSD reunit, susținut și de ALDE, poate fără domnul Tăriceanu și fără câțiva dintre cei mai vizibili lideri din ultimii 3 ani, ar avea majoritate în parlament. Și rămâne de văzut dacă președintele Iohannis este dispus să vină împotriva acestei majorități, cum făcea președintele Băsescu, sau nu. Opinia mea este că mai degrabă nu. Președintele Iohannis este tipul de președinte care arată că respectă instituția majorității mai mult decât o făcea președintele Băsescu.
Dar soarta doamnei Dăncilă care credeți că va fi în varianta în care moțiunea trece? Cum vor fi afectate șansele ei la alegeri?
Șansele ei scad, dar șansele ei oricum nu sunt mari, sunt cel mult să ajungă în turul doi. Are mari probleme să îl depășească pe domnul Barna în primul tur, așa ne arată sondajele. Pe de altă parte, doamna Dăncilă, după părerea mea, este undeva la o fundătură a carierei politice. Nu prea are șanse să câștige alegerile prezidențiale, iar la guvern rămâne doar de conjunctură, pentru a nu pierde PSD poziția. De îndată ce se va termina, într-un fel sau altul, guvernarea Dăncilă, dânsa va ieși din zona de vârf a politicii.
Credeți că PSD, care obișnuiește să își decapiteze liderii care înregistrează un eșec la alegeri, o va mai accepta pe Dăncilă în fruntea PSD dacă ea pierde alegerile?
Sunt convins că nu. Singurul motiv pentru care doamna Dăncilă mai este acolo este că dacă ar fi dat-o afară pierdeau guvernarea. Or, ei nu își doresc acest lucru. Tocmai am văzut de curând, la jumătatea lui septembrie, vestita Comisie de Prognoză alocând aproape 500 milioane de euro către autorități locale. Dintre acestea, cea mai mare parte s-au dus către autorități locale conduse de primari sau președinți de consilii județene PSD. Mai au bani de distribuit și mai au nevoie de guvernare. Instrumentele pe care domnul Dragnea le-a pus în practică rămân acolo și funcționează în continuare. Deci o vor ține pe doamna Dăncilă atât timp cât mai e utilă, pentru a nu pierde controlul asupra finanțelor publice.
Sunt 14 candidați înscriși în această cursă pe fondul unui destul de mare scandal al semnăturilor de susținere. Biroul Electoral Central s-a întors împotriva unor candidați care sunt suspectați că au depus semnături false, le-a făcut plângeri penale. Care e soluția pentru a pune capăt acestor practici și a verifica semnăturile?
Chiar și candidații care aveau posibilitatea să strângă 200.000 de semnături, când s-au prezentat cu 1,5 milioane sau 2 milioane deja ridică semne de întrebare. Aici problema e legată de felul anacronic cum e gândit întreg sistemul de strângere și verificare a semnăturilor. În primul rând, sunt mult prea multe și asta complică viața tuturor, și a celor care strâng, și a celor care verifică. Numărul semnăturilor poate fi scăzut drastic, undeva la 20.000 ar fi suficient pentru președinte, cam 10% din cât se cere acum. Și apoi nu se folosește în niciun fel tehnologia modernă pentru a ușura întregul proces. Semnăturile ar trebuie să fie depuse cu ceva timp înainte, 3-4 săptămâni, și să fie pe formulare tipizate care sunt lesne de scanat. Nu ai nevoie să scrii acolo toată adresa completă, de exemplu, pentru că numele, prenumele și CNP-ul reprezintă un identificator unic pentru fiecare cetățean. Le pui pe acestea în formularul acela cu căsuțe - în fiecare căsuță, o cifră sau o literă -, pe care îl vedem la instituții publice nenumărate sau la bănci. Apoi ele sunt scanate, se transformă într-o bază de date care este verificată automat cu registrul electoral, pentru a vedea că toate semnăturile aparțin unor cetățeni cu drept de vot. Iar în timpul rămas, de asta am spus cu câteva săptămâni înainte, se poate face un formular online prin care fiecare cetățean poate să verifice dacă numele lui apare sau nu într-o listă. Cu această metodă simplă, care se mai aplică și în alte țări care cer semnături, s-a terminat toată mascarada semnăturilor inventate, a sutelor de mii de semnături cu care vin niște necunoscuți. Doar că pentru asta e nevoie de voință politică. Implementarea este rapidă și nu costă aproape nimic, doar partidele să vrea să o facă.
Dar ce se poate întâmpla în această situație concretă în care sunt niște plângeri penale și justiția constată că, într-adevăr, semnăturile au fost false și candidatul respectiv a fost un impostor în cursă?
Acești candidați au certitudinea impunității, pentru că și în această situație nu li se întâmplă nimic lor, personal. Responsabilitatea pentru fals în declarații revine acelor persoane din staff-ul lor care au semnat fiecare listă. Fiecare tabel de semnături are în josul paginii o declarație de răspundere a unei persoane care a cules semnăturile și care atestă că sunt reale. Acele persoane vor suferi rigorile legii, și nu candidatul în mod direct. Ca să fie dovedit și candidatul vinovat, ar trebui să arate procurorii că a existat o coordonare, o legătură. Avem un caz din 2016, când niște studenți au fost recrutați de către PNL să falsifice semnături, adică să le copieze din niște formulare mai vechi în unele noi și să semneze pentru ele. Unul din ei a scris pe Facebook și a urmat apoi o anchetă DNA. DNA a făcut filaje, a făcut percheziții și a constatat că nu poate dovedi că un șef de partid a organizat acest lucru, așa că a declinat către Parchetul Tribunalului București pentru a vedea vina individuală a persoanelor respective care copiau semnături, iar acolo ancheta a murit.
Ce credeți că îi mână în luptă pe acești candidați care, în mod evident, nu au niciun fel de șansă? E o situație care se repetă la fiecare rând de alegeri.
Sunt 17 candidați care au depus dosarele complete și încă vreo 12 care le-au avut incomplete și nu au fost nici măcar înregistrați de către BEC. Eu îi văd în 3 categorii pe oamenii care participă, nu neapărat ca să câștige. Avem câțiva candidați care luptă pentru victorie. Mai avem câțiva de tip Kelemen Hunor din UDMR, care vor să negocieze ceva în turul 2. Este ceea ce UDMR a făcut de fiecare dată, candidatul lor nu are nicio șansă și ei știu asta, dar vor ca în turul 2 să spună foarte clar că astea sunt voturile comunității maghiare, noi le controlăm, dar, în funcție de cine dă mai mult, putem să negociem pe cine să susținem în turul 2. Apoi, mai sunt cei care vor pur și simplu să își crească notorietatea, iar aceștia sunt cei mai mulți. Nu vor să câștige, dar vor să negocieze cu partidele politice o funcție mai bună, să își facă intrarea în viața politică și, atunci, participând la alegerile prezidențiale, își construiesc viitorul politic. Aici cred că domnul Cumpănașu ar fi exponentul. Și mai sunt și candidații, mai puțini cred anul acesta, care au niște idei fixe, nu multe, și vor o tribună unde să fie ascultați. Vor să fie primiți și la televizor, conform legii, au și ei un timp de antenă, participă la dezbateri, există aceste tipuri de beneficii.
Poate mai există și categoria candidatului cu misiune și aici mă gândesc la Mircea Diaconu?
Da, există și tipul acesta de joc politic. L-aș asimila cu prima categorie, a celor care vor să facă ceva în turul 2. Practic, Mircea Diaconu a fost trimis acolo de PRO România și ALDE pentru a demonstra că adevărata stângă, ca să zic așa, este la ei, pentru a convinge nehotărâții din PSD că trebuie să vină alături de ei, că trebuie să scape de Viorica Dăncilă. Acesta e un joc politic care are bătaie mai lungă, nu numai pentru turul 2, ci pentru alegerile locale și generale din anul următor, în care oamenii din PRO România și ALDE, pe de o parte, și PSD, pe de altă parte, își dispută locul de principal partid de stânga în România. Dar nu sunt singurii. Mai este și Theodor Paleologu tot pe aici, cumva ca să arate că domnul Băsescu și partidul său mai înseamnă ceva în politică, tot cu bătaie către alegerile de anul viitor.
Cum vedeți primii trei candidați, așa-numiții favoriți pentru turul 2: Iohannis, Dăncilă, Barna, care dintre ei credeți că are potențial de creștere după cum arată campania acum?
Favorit cu adevărat este domnul Iohannis. Destul de greu ar putea să piardă chiar și în turul doi, pentru că e dificil să se coalizeze toți împotriva lui, fiind atât de diferiți candidații. Contrar percepției pe care o avem în momentul de față, Viorica Dăncilă are potențial mai mare de creștere, pentru că este o zonă de mobilizare a electoratului, care se face față în față, prin activiști la fața locului, pe teren, mai ales în comunitățile mai sărace, orașe mici și comune, iar PSD are astfel de activiști. Deci potențialul PSD de a mobiliza mai mulți votanți decât vedem în sondaje este mai mare decât al USR, pentru că are rețea de activiști puternică. Întrebarea la care trebuie să răspundă doamna Dăncilă este dacă își va convinge propriii colegi de partid să investească în această mobilizare, pentru că mersul pe teren al activistului local înseamnă niște bani pe care cineva, primarul, președintele consiliului local trebuie să-i plătească.
Campania lui Dan Barna cum vi se pare? Există această teorie că e, de fapt, un meci în doi, Iohannis având interesul să intre în turul doi cu Dăncilă, ca să aibă mandatul în buzunar, și nu cu Barna. Este Barna lăsat în afara acestui joc?
Dan Barna pleacă la drum cu un mare handicap, al lipsei de notorietate. Mă uitam pe niște date de sondaj din luna august, până și în București, unde USR s-a născut și are cea mai mare bază electorală, cam 40% din respondenți nu îl cunoșteau pe Dan Barna. Dacă va reuși să devină mai vizibil, ar putea să își mai crească baza electorală, dar e foarte puțin timp. Aici USR a făcut eroarea de a nu-l trimite mai devreme. Multă vreme au mers pe ideea că va candida domnul Cioloș și nu au crescut un candidat cu mare vizibilitate. Deci la alegerile acestea, cred că va fi principalul handicap al lui Dan Barna, că lumea nu îl cunoaște. Dar pe de altă parte, spre deosebire de ceilalți 2 candidați, mai ales de domnul Iohannis, care e la finalul carierei, Dan Barna are tot viitorul politic în față, nu vor fi ultimele alegeri la care participă.
Credeți că va fi sub scorul obținut de USR la europarlamentare?
Aproape de scorul respectiv. Nu cred că va avea o victorie. Domnul Dan Barna nu cred că va depăși cu mult acest scor.
Și temele principale de campanie care vor fi?
De data aceasta avem două teme care încearcă să fie impuse de două tabere, pe de o parte, opoziția încearcă să meargă din nou pe corupție-anticorupție, o temă care o avantajează, iar PSD încearcă să întoarcă discuția despre social, despre echitate în societate, spre felul cum ei ajută acele zone dezavantajate.Vom vedea cât de mult succes vor avea cele două tabere. Momentan, pare că opoziția reușește să mențină discursul în zona de corupție și anticorupție, dar și cu ajutorul foarte larg al PSD, pentru că nu avem zi sau săptămână în care să nu mai apară câte unul care și-a falsificat cv-ul, câte o Rovana Plumb care pierde nominalizarea și alte tipuri de astfel de oameni care se află la conducerea țării, numiți de PSD, și care sunt cel puțin incompetenți, dacă nu corupți de-a dreptul.
Cum vedeți episodul Rovana Plumb? Va fi afectată Viorica Dăncilă în campanie de acest eșec?
Da, va fi afectată pentru că toată campania Vioricăi Dăncilă este axată tocmai pe aceste realizări, în plan social și economic, ale PSD, că este un om „muncitor și implicat“. Or, acest tip de eșec lovește direct în mesajul principal pe care încearcă să îl transmită. Și în plus, are o mare vizibilitate, adică nu poate să îl ocolească nimeni din știri.
Credeți că ar trebui președintele Iohannis să fie ceva mai ferm implicat în viitoarea nominalizare a comisarului european?
Cred că la acest moment este necesară o mediere pe care președintele Iohannis să o asigure și o decizie de compromis făcută de ambele tabere. O persoană, care poate fi și din PSD la o adică, dar să fie o persoană cu o mai puțină vizibilitate politică și cu mai multă competență, care să ne scoată din situația în care suntem, pentru că, până la urmă, e un rău făcut întregii țări în relațiile cu partenerii europeni.
Ce va înclina balanța în turul doi dacă vor intra Barna și Iohannis?
Notorietatea domnului Iohannis. De asemenea, este ceva mai în vârstă. Este, mă rog, acel tip de candidat care oferă mai multă încredere potențialilor votanți de stânga, cei care nu ar mai fi repezentați.
Adică electoratul PSD va vota cu Iohannis?
Va fi mult mai ușor să se regăsească în președintele Iohannis, care oferă ceva continuitate, este o persoană cunoscută, decât în pariul care ar putea fi Dan Barna, o persoană de care nu au auzit și vine cu propuneri radicale, de obicei. Cred că e mult mai probabil ca electoratul PSD, ALDE și PRO să voteze cu domnul Iohannis sau să stea acasă, în cel mai rău caz.
Dar conducerii PSD, baronilor, ce i-ar conveni? Pentru că putem vorbi și de o comandă de partid: votați cu ăla sau cu celălalt.
Mult mai probabil le-ar conveni Iohannis, din același motiv: îl cunosc, au mai coabitat cu Iohannis. Până la urmă, Iohannis a fost premierul propus de USL la un moment dat, nu e chiar străin de PSD, și atunci și ei, la rândul lor, ar putea să meargă pe același raționament: mai bine cu răul cunoscut decât cu cel care prezintă un risc prin faptul că este imprevizibil.
Interviu realizat de ANDREEA PORA
Instrumentele pe care domnul Dragnea le-a pus în practică rămân acolo și funcționează în continuare. PSD o va ține pe doamna Dăncilă atât timp cât mai e utilă, pentru a nu pierde controlul asupra finanțelor publice.
