PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: În momentul de faţă, nu cred că UDMR are mare viitor alături de USL

Credeţi că partidele sunt obsedate de referendum sau de alegerile parlamentare?

Poate că există un fel de obsesie la un segment al spectrului politic faţă de referendum. Dar minţile lucide – şi fiecare partid are minţile lui lucide – ştiu că ceea ce este important sunt alegerile parlamentare din toamnă. Aşa că, de fapt, referendumul, dacă vreţi, este un preludiu pentru alegerile parlamentare din toamnă.

În calitate de fost consilier prezidenţial – aţi lucrat împreună cu preşedintele Băsescu mai mulţi ani –, ce erori credeţi că a făcut preşedintele în această ultimă perioadă sau ce lucruri ar fi trebuit să le facă și nu le-a făcut, ce poziţii publice ar fi trebuit să aibă şi nu le-a avut?

Erori a făcut multe. Cu titlu de exemplu, pot să enumăr poziţia lui faţă de Raed Arafat, poziţia preşedintelui faţă de Regele Mihai şi de Casa Regală sau chiar poziţia dânsului faţă de cianurile de la Roşia Montană. Dar aceste erori – eu consider că au fost erori – pălesc în faţa faptului că Traian Băsescu într-adevăr a încercat şi a avut forţă să ducă, chiar dacă nu la bun sfârşit, dar să facă paşi solizi, avansând în direcția modernizării României, a instaurării unui stat de drept, în a face ca justiţia să funcţioneze independent. Acestea sunt, din punctul meu de vedere, indiscutabile părți pozitive ale mandatului său de președinte.

Numirea lui Victor Ponta în funcţia de prim-ministru n-ar putea fi catalogată drept o eroare politică a președintelui Băsescu, în lumina evoluțiilor politice din ultimele două luni?

Nu, despre asta nici nu poate să fie vorba. Traian Băsescu a acţionat aşa cum trebuie să acţioneze un preşedinte responsabil al României. Însă pot să spun că a fost o eroare, o greşeală tactică – nu ştiu dacă a fost a lui Traian Băsescu sau a PDL – faptul că îndulcirea măsurilor de austeritate nu s-a făcut mai repede. Tot o eroare, însă una de analiză este că nici Traian Băsescu și nici conducerea PDL nu au prevăzut că într-un parlament care este pe cale să-şi înceteze mandatul şi unde sunt foarte mulţi traseişti notorii – care nu cred că au vederi politice, ci doar interese –, nu au prevăzut că această moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu poate să fie adoptată. Dacă se luau măsurile de a se reda jumătate din ce a fost tăiat din salariu, măsuri menite să te facă mai popular, măsuri binevenite după o perioadă de austeritate foarte dură și care erau acceptate şi de FMI, atunci cred că alta ar fi fost situaţia politică din ţară.

Cum vedeţi ieşirea din această criză politică majoră? E o criză care riscă să ducă România în colaps politic, economic, moral. E o criză fără precedent, cred că sunteți de acord cu această afirmație.

Chiar că suntem într-o situaţie dificilă şi dificultatea vine şi din adâncirea antagonismelor dintre principalii actori politici. Nu prea cred că actualii lideri, aici vorbesc şi de d-l Traian Băsescu, dar vorbesc şi de d-nii Antonescu şi Ponta, şi-ar putea schimba registrul politic şi ar fi dispuşi să facă pașii necesari spre o colaborare. Or, în momentul de faţă, este imperios necesar să avem o elită politică care colaborează pe principalele teme politice şi economice ale României. Cred că fie o să asistăm la o împăcare generală și o acțiune concertată în favoarea binelui comun, ceea ce s-ar impune, ori, dacă nu, atunci e necesară schimbarea totală a elitei, a conducerii principalelor partide. Nu vorbesc de PDL, care şi-a schimbat conducerea, ci de celelalte partide.

Cum vedeţi posibil acest lucru? Cu ocazia acestei crize, se confirmă faptul că întreaga clasă politică este bolnavă. Din această elită n-au ieșit oameni care să propună soluții la criză. Cu cine să construiești binele comun?

Vedeţi, eu nu sunt foarte partizan. În fiecare partid, inclusiv în PSD, sunt oameni cu vederi cu adevărat europene, dispuşi să conlucreze cu celelalte partide. Nu ştiu dacă - aici sunt puţin sceptic - dacă în principalele partide s-ar iniţia o operațiune de curăţare... Vorbesc de principalii lideri. Nu cred că elita politică se va schimba major în perioada următoare. Dar, pânâ la urmă, toţi liderii, la un anume moment, au spus că în anumite condiţii ar demisiona. Eu aş spune mai mult: dacă sunt responsabili, atunci principalii lideri să-şi prezinte demisia şi să lase loc la o construcţie nouă, sănătoasă...

Asta să aibă loc înainte de deblocarea situaţiei politice? Sau după?

Asta ar duce la deblocarea situaţiei politicie, fără doar şi poate.

Deci nu vedeţi deblocarea situaţiei politice în decizia Curţii Constituţionale?

Nu. Orice ar zice Curtea Constituţională, criza va persista cel puţin până în iarnă, dacă nu mai mult, până mai târziu.

În zilele acestea se discută intens dacă pentru validarea referendumului la Curtea Constituţională e nevoie de un raport de voturi de 6 la 3. Nu cumva lipsa acestei majorităţi de 6 la 3 duce automat la invalidarea referendumului şi, în acest fel, referendumul odată invalidat, preşedintele Băsescu ar trebui să se întoarcă la Cotroceni?

Eu văd că aici este un hiatus juridic. Se spune că trebuie o majoritate de două treimi ca alegerile să fie validate şi cred că acesta este şi motivul pentru care CCR trage mâţa de coadă. Pentru că, dacă nu se întruneşte această majoritate, într-o parte sau în alta, atunci înseamnă că criza persistă şi însuşi prestigiul CCR are de suferit.

Poate parlamentul să schimbe decizia de invalidare a referendumului pe care ar putea-o pronunţa CCR? Vă reamintesc că în acea ordonanţă de urgenţă se spune că decizia finală o ia totuşi parlamentul. Or, e o majoritate în parlament care şi-a formulat clar ca obiectiv împiedicarea întoarcerii preşedintelui Băsescu la Cotroceni. O poate face chiar dacă referendumul e invalidat?

Mi-e greaţă de ordonanţele de urgenţă. Mi-a fost greaţă şi până acum. Nu poţi, printr-o ordonanţă de urgenţă, să adaugi sau să modifici Constituţia. Asta este clar. Decizia Curţii se citeşte în parlament, parlamentul ia cunoştinţă de decizia Curţii. Vă amintesc că în Constituţia iniţială parlamentul avea posibilitatea ca, cu o majoritate de 2 treimi, să schimbe deciziile Curţii, dar această prevedere a fost eliminată. Parlamentul nu are decât să ia cunoştinţă de decizia Curţii Constituţionale. Avem păreri sumbre din multe puncte de vedere, dar ca parlamentul să îşi aroge o decizie contrară faţă de cea luată de Curtea Constituţională nici prin cap nu-mi trece.

Cum interpretaţi absenţa de la vot a electorilor din comunitatea maghiară din România, absență de la vot foarte criticată de altfel de USL?

Eu cred că nu se poate generaliza din acest punct de vedere. Unde se poate vedea mai pregnant voinţa electoratului maghiar sunt cele două judeţe secuieşti, Harghita şi Covasna, în care, în bună măsură, maghiarii au ales să nu participe la referendum. Aici sunt multiple motive şi mi se pare absolut supărător de a reduce acest absenteism la discursul d-lui prim-ministru Orbán de la Tuşnad Băi.

Credeți că n-a contat reacţia premierului Viktor Orbán?

Eu nu zic că nu a contat, dar nu a fost decisivă nici pe departe. La alegerile locale, d-l Orbán şi partidul de guvernământ din Ungaria au susţinut partidul al cărui lider spiritual este d-l László Tökés şi electoratul a votat masiv pentru UDMR, deci nu l-a ascultat pe d-l Orbán. Eu nu zic că nu a avut o anumită relevanţă, dar relevanţă mai mare au avut declaraţiile ultrabelicoase ale liderilor USL la adresa comunităţii maghiare. A contat faptul că UDMR a fost practic eliminată de la guvernare pe tema Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş. Fără doar şi poate a contat că, în aceşti trei ani și jumătate care au trecut de la ultimele alegeri, cele două judeţe, care sunt pe undeva defavorizate, au primit destul de multe fonduri guvernamentale, a contat faptul că Traian Băsescu a fost în cele două judeţe cât toţi preşedinţii şi regii României la un loc, au contat foarte multe lucruri din acest punct de vedere. Plus că s-a făcut vara referendumul şi oamenii locului în bună parte sunt ocupaţi cu agricultura, vara lucrează şi nu-şi pierd o zi de lucru pentru un referendum în care nu se simt direct implicaţi.

Accentele naţionaliste care se văd la USL sunt un motiv de îngrijorare la nivelul conducerii UDMR, la nivelul intelectualităţii maghiare din România sau de la Budapesta?

La nivel politic, este clar că poziţia guvernului de la Budapesta este determinată primordial de apartenența la familia politică din care face parte alături de PDL, la care se adaugă relaţiile umane pozitive care sunt între cei doi lideri, Traian Băsescu şi respectiv Viktor Orbán. În ceea ce priveşte UDMR, într-adevăr, cred că datorită acestei poziţii vizibile a maghiarilor din Harghita şi Covasna, nu avem prea multe de aşteptat de la USL. Eu zic că trebuie să privim cu atenţie şi să distingem nuanțele în poziția maghiarilor. Una este poziţia celor din Harghita şi Covasna. Alta este poziția unor lideri UDMR, pentru că eu l-am văzut cu ochii mei pe preşedintele UDMR din Bihor participând la un miting al USL ţinut pentru demiterea lui Traian Băsescu. Nu toţi maghiarii sunt fani Băsescu, nu toţi maghiarii privesc cu simpatie PDL. Dar ceea ce s-a întâmplat eu cred că îi îndepărtează pe maghiari şi pe liderii UDMR de USL. Au fost voci în UDMR, ca să fac referire numai la György Frunda, care într-adevăr, într-un moment de cumpănă, au cerut ca UDMR să se alăture USL şi să îndepărteze PDL de la guvernare. UDMR a preferat – e bine, e rău? – să-şi respecte înţelegerile şi alianţele. Atunci era un moment în care, dacă UDMR sărea în cealaltă barcă, atunci era „câştigată“ din relația cu USL. În momentul de faţă, nu cred că UDMR are mare viitor alături de USL.

Conducerea UDMR nu e foarte vocală în această perioadă. Poate că e în vacanță. De exemplu, n-am văzut nici o reacţie la problema mini-recensământului.

Dvs. cred că daţi o importanţă covârşitoare recensământului şi la ceea ce a urmat după referendum. Eu am un principiu şi cred că UDMR este alături de mine, că nu ne ocupăm de prostii. Şi acest mini-recensământ este o prostie cât casa. Adică nu stabileşti tu listele de alegători şi mergând din casă în casă să-l întrebi pe Vasile dacă este acasă sau dacă este în Spania. Asta pur şi simplu cred că este la un nivel la care cred că nici nu trebuie să ne coborâm.

Cum interpretaţi atunci tot acest joc politic în care România este prinsă de două săptămâni? Televiziunile isterizează publicul cu false teme? La noi se face politică numai la televizor, din păcate... Televiziunile, guvernul, care e un fel de platou de la Antena 3, au impus acest subiect.

Ăsta este subiectul. Dar pentru fiecare om care are capul pe umeri este clar că acest referendum s-a făcut în anumite condiţii stabilite de către cei care au organizat referendumul. A fost anunțat un rezultat, toată lumea a luat-o de bună, adică a acceptat rezultatul referendumului, iar tot ce s-a întâmplat pe urmă este o tragicomedie. Dar mai mult tragedie. Nu poți face ceea ce fac cei de la USL în acest moment. E imposibil de digerat pentru mine, cred că şi pentru dvs., dar şi pentru cancelariile europene şi pentru presa internațională. E ceva bizar, e ceva halucinant. Dar odată şi odată trebuie să se termine.

Că tot vorbeați de presa internațională... cât de îndreptăţită credeţi că a fost reacţia presei internaţionale, dar şi a unor organizaţii evreieşti împotriva numirii lui Dan Şova ca ministru în Guvernul Ponta?

Mi se pare o reacţie normală. D-l Şova a avut o luare de atitudine legată de pogromul de la Iaşi şi de soarta evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial care este de neacceptat. Eu zic că d-l Șova este un negaţionist. El nu neagă Holocaustul în întregime, dar e chiar mai grav dacă neagă ce s-a întâmplat cu evreii din România. Mi se pare absolut periculoasă decizia d-lui Ponta de a-l coopta în guvern, pentru că am oarece experienţă şi în acest domeniu. Adică, chiar dacă poziţia pe care o ocupă d-l Şova, de ministru pentru relaţia cu parlamentul, pare una tehnică şi de o importanţă minoră, el va fi acolo la ședințe şi-şi va spune cuvântul în toate problemele care se vor ridica în faţa guvernului şi, în calitatea lui de negaţionist şi de sponsor al lui Ponta, poate să ducă lucrurile într-o direcţie proastă. Eu cred că am informații corecte și știu că toată această tărăşenie de după referendum sau chiar toate tacticile juridice au fost opera d-lui Şova, care, în loc să fie pus pe o linie moartă, a fost promovat. Acest lucru mi se pare grav.

Dar cum explicaţi afirmația d-lui Şova că nu ar fi existat Holocaust în România? Vă reamintesc, d-l Şova a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti în 2001. D-l Șova e absolvent de istorie și drept, nu e inginer.

Faptul că a mai studiat și istoria este o circumstanţă agravantă pentru d-l Şova.

Interviu cu PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS, realizat de ARMAND GOŞU