RALUCA PRUNĂ: Anchetarea lui Kövesi e o acțiune reprobabilă și exclusiv politică

Andreea Pora | 19.02.2019

„Ceea ce au făcut până acum este atât de grav, încât nu poate fi decât parte a unui plan din care noi vedem primii pași.“

Pe aceeași temă

Doamna Prună, cum vedeți punerea sub urmărire penală a Laurei Codruța Kövesi în contextul în care ea s-a clasat pe primul loc pentru funcția de procuror-șef european?

Trebuie să discutăm pe context. Într-adevăr, Laura Codruța Kövesi este în pole position într-o procedură în care au mai rămas trei candidați pentru o funcție de înaltă demnitate la nivelul UE. A trecut niște etape tehnice și urmează acum etapa votului în Consiliu și Parlament. În acest context, dezgropăm sau inventăm un dosar vechi, care a făcut deja obiectul unor cercetări la Parchet. Poliția Română, care se ocupă în general de punerea în executare a unei proceduri de extrădare, a distribuit în spațiul public și comunicate, și facturi de plată a serviciului de transport aerian, asta încă de acum doi ani. O Secție de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați, o secție nouă, care a primit, probabil, peste 1.500 de dosare declinate din țară de la toate parchetele, acționează cu o celeritate care mie mi se pare suspectă la denunțul unei persoane complet lipsite de credibilitate. Această persoană este un politician român care a fost condamnat definitiv în România, care a fugit de „brațul lung al justiției“ în decembrie 2016 într-o țară vecină, unde cere azil politic. Insist, mi se pare cel puțin suspectă graba cu care noua secție face din acest potențial caz o gogoașă teribilă. Este un fake news ca la carte. Au pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kövesi pentru infracțiuni grave - luare de mită, abuz în serviciu, mărturie mincinoasă - ca să-i strice efectiv reputația. Mi se pare suspectă și modalitatea prin care vineri noaptea această secție dă comunicate de presă și aruncă dubiul în spațiul public.

Această acțiune penală vine în urma unei campanii duse în Parlamentul European împotriva Codruței Kövesi. E un act de răzbunare această încercare de a-i bloca șansele la funcția de procuror‑șef european? Cum interpretați?

Ministrul Justiției a trimis o scrisoare tuturor miniștrilor Justiției din UE prin care explică acestora ce abuzuri ar fi făcut Codruța Kövesi. Deci este un act direct de blocare a unei candidaturi, dar, cum această coaliție de la guvernare are o reputație proastă, s-au gândit probabil că ar fi foarte bine ca acest demers politic să fie însoțit și de un demers judiciar, pentru a da lucrurilor o credibilitate mai mare. E o acțiune exclusiv politică. Și reprobabilă. Eu nu am mai cunoscut niciun caz la nivelul UE în care un stat membru să se opună fățiș, vocal, prin scrisori trimise celorlalți parteneri europeni, candidaturii unui conațional. Mai există un singur precedent cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a fost ales pentru un al doilea mandat de toate statele membre, mai puțin de Polonia.

Ce semnal credeți că se lansează cu această anchetă penală și în ce măsură mai ales o va afecta pe Codruța Kövesi?

Aș reveni puțin la context. Urmărirea penală este deschisă de către o secție care, după cum știți, a făcut obiectul unor mari rezerve și critici din partea Comisiei de la Veneția, a Comisiei Europene și a publicului larg din România, a magistraților din România. A fost considerată un mijloc de presiune asupra magistraților. Apoi, toată lumea s-a întrebat de ce este nevoie de o secție specială pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, pentru că asta ar lansa mesajul că magistatura este profesia cea mai coruptă din România. În acest context, primul act public al acestei secții este îndreptat împotriva Codruței Kövesi, ceea ce nu face decât să confirme rezervele tuturor - ale publicului care nu e captivul coaliției PSD-ALDE, ale publicului internațional, ale partenerilor noștri strategici din UE. Secția nu face decât să spună „putem fi folosiți sau instrumentați și putem urma acțiunea politică“. Modul în care procedează secția este regretabil, ca să rămân la un limbaj elegant, și nu face decât să confirme că toate rezervele exprimate sunt de fapt întemeiate.

Ce impact va avea această anchetă asupra șanselor Codruței Kövesi? Cum o va afecta?

Este greu de spus. Codruța Kövesi s-a exprimat în spațiul public și a spus că va urma pașii rămași în această candidatură, a spus, fiind întrebată, că este de natură să-i afecteze candidatura. Pe de altă parte, aș mai remarca faptul că imediat după acest atac, mă refer și la atacul politic de la nivelul ministrului Justiției și al clasei politice la putere din România, au existat voci foarte autorizate din UE, din Parlamentul European, reprezentanți ai PPE, grupul politic cel mai reprezentativ în Parlament, reprezentanți ai Parlamerului german, personalități europene care s-au exprimat în susținerea candidaturii d-nei Kövesi ca fiind, citez, „candidatul cel mai bine plasat“. Acum e greu, desigur, de speculat ce anume se va întâmpla în Parlament. Eu cred că coaliția PSD-ALDE, de vreme ce a ajuns atât de departe în denigrarea Codruței Kövesi, nu se va opri aici.

Ce vreți să spuneți?

Vreau să spun că orice este posibil și n-aș vrea să mai elaborez. Mi se pare că ceea ce au făcut până acum este atât de grav, că asta nu poate fi decât parte a unui plan din care noi nu vedem acum decât primii pași. Nu cred că dintr-o dată se vor opri și vor accepta ca această candidatură să nu fie blocată. Vor face tot felul de demersuri încât să afecteze reputația Codruței Kövesi. Nu vreau să comentez public dosare. Dar eu cred că, de fapt, calculul pe care coaliția PSD-ALDE și-l face este că ai un dosar penal, să spunem că ești trimis în judecată, durează câțiva ani până când clarifici situația și-ți recuperezi o onoare terfelită de o coaliție mizerabilă. Probabil calculul este ca d-na Kövesi să nu ajungă în acest mandat și să stea captivă unor proceduri judiciare.

Mai este un lucru de remarcat. Cred că ceea ce a deranjat foarte tare coaliția este și faptul că plângerea făcută de d-na Kövesi către CEDO a fost acceptată într-o procedură accelerată. A trecut foarte repede de filtru și acest lucru deranjează teribil de tare coaliția de la București, coaliție care va avea un moment foarte greu atunci când CEDO se va pronunța. Eu cred că procedura aceasta accelerată arată într-un fel că partenerii europeni, o instanță ca CEDO consideră că ceea ce se întâmplă în România este foarte grav. Repet, momentul va fi unul foarte dificil pentru PSD. Dar PSD este interesat acum, în lunile care urmează, să rezolve problemele în instanță ale unor membri de frunte ai partidului. PSD nu este interesat de viitor, când îi va fi mai greu să mai deconteze mizeria pe care o produce acum.

La această controversată Secție de investigare a magistraților există deja 18 dosare pe numele lui Kovesi. Credeți că, dincolo de blocarea candidaturii, se urmărește și aruncarea ei în închisoare?

Este greu de spus. Până la urmă, suntem într-o țară în care o pedeapsă cu închisoarea este decisă într-o instanță. Dar sigur că numărul de dosare sau de plângeri care s-au făcut la acestă secție împotriva Codruței Kövesi arată că este, din punctul meu de vedere, o acțiune coordonată. Eu mă îndoiesc, aproape că sunt gata să fac un pariu că, din cele 18 plângeri sau dosare făcute împotriva Codruței Kövesi, niciunul nu va fi trimis în judecată. Dar este suficient ca, până atunci, toate aceste lucruri să contribuie la decredibilizarea Codruței Kövesi. Din fericire însă pentru Codruța Kövesi, reputația ei este una la fel de mare în străinătate, ca și în România. Dacă luăm articolele din New York Times scrise de când procedura aceasta de scoatere din mandat a Codruței Kövesi a început, ele arată importanța și repuația pe care o are în plan internațional. Nu vorbim numai de Codruța Kövesi ca persoană, vorbim de Codruța Kövesi ca șefă a DNA și despre ce a realizat în lupta împotriva corupției în România. Iar această recunoaștere este una care deranjează, desigur, foarte mult PSD.

Această secție specială a extins cercetările și asupra Parchetului General, mai exact, asupra procurorului general Augustin Lazăr, pentru un comunicat din 2017. Cum vedeți această acțiune și până la urmă ce se urmărește?

Aș putea răspunde foarte scurt că mi se pare ridicolă extinderea aceasta, dar și modul în care comunici, într-o vineri seara. Și pentru ce? Pentru un comunicat de presă dat în 2017 în vederea informării publice cu privire la speculațiile care s-au făcut privind procedura de extrădare a lui Nicolae Popa. Mi se pare ridicol, dar și această chestiune o citesc tot într-o cheie mai amplă în care, vedeți, dușmanul coaliției PSD-ADE nu este numai Codruța Kövesi, dușmanul coaliției PSD-ALDE este o justiție care nu răspunde comenzilor politice. Și cum destructurezi o asemenea justiție? Atacând vârfurile sale. Președinta ÎCCJ face obiectul unei cercetări disciplinare, șeful Parchetului General ar putea fi acuzat probabil de fals în declarații și favorizarea infractorului, deocamdată cercetarea e in rem, lui Kovesi i se întâmplă ceea ce i se întâmplă. Deci, avem vârfurile magistraturii din această țară atacate.

Care e sensul? Ce semnal se dă și cui?

Este un semnal pe care coaliția PSD-ALDE, care este pe un drum al democrației iliberale, vrea să-l dea întregii magistraturi. Să nu ne amăgim. Toate aceste acte, dacă e să le punem cap la cap, sunt semnale foarte clare date împotriva magistraților din țară: „aveți grijă, poate sunteți mai rezervați, poate veni rândul oricui“. Și acesta cred că este lucrul cel mai grav. S-a mai vorbit în spațiul public, s-au mai exprimat și alți juriști, am spus și eu - va dura ani ca toate daunele produse unei justiții, care este aproape îngenuncheată, să fie reparate. Încă o dată, nu vorbesc de persoane, nu vorbesc de d-na Tarcea, de d-l Lazăr și de d-na Kövesi, eu vorbesc de persoane care au avut sau au funcții de vârf în magistratura română. Toate aceste atacuri trebuie interpretate ca un atac la magistratura însăși.

Ce semnal credeți că ar trebui să dea Parlamentul European? Ar trebui poate tocmai în pofida acestor presiuni, a acestor atacuri să o numească pe Kövesi procuror‑șef european? Ar fi acesta un semnal?

Nu aș vrea să speculez aici, pentru că e o candidatură în curs, o procedură în derulare. Dar, în termeni generali, Parlamentul și Comisia nu pot da decât niște semnale politice. Nu mai rămâne decât să sperăm că mesajul politic al Parlamentului European și al Consiliului, pentru că Parlamentul și Consiliul urmează să ia o decizie cu privire la candidatura d-nei Kövesi în funcția de procuror-șef european, va fi unul puternic.

În afară de plângerea Codruței Kovesi la CEDO, mai există plângeri făcute de forumul judecătorilor la Curtea Europeană de Justiție. Deja CJE a acceptat o procedură accelerată. Este și acesta un semnal?

Este foarte important că pe rolul Curții de Justiție a UE avem un dosar care privește exact obligația României de a respecta ceea ce se scrie în rapoartele MCV. Întrebarea este dacă MCV, care s-a instituit printr-o decizie a Comisiei, dar a făcut parte din pachetul de aderare a României la UE, dacă recomandările din MCV trebuie respectate sau nu, dacă România trebuie să se poarte ca o parte responsabilă sau nu. Și cred că faptul că și în acest caz Curtea de Justiție a UE a acceptat o procedură accelerată - încă o dată, dosarul este pe rolul Curții - este de natură să-i facă încă și mai nervoși pe cei din coaliția PSD-ALDE. Această coaliție încearcă să exporte în afara granițelor României teoria că suntem un stat paralel, în care au avut loc numai abuzuri, pe care însă nu le-a constatat nicio o instanță. Abuzul nu se poate decreta prin lege sau prin ordonanță de urgență, cum se pregătește se pare PSD. În acest context, faptul că instanțe internaționale care au competența să se pronunțe cu privire la ceea ce se întâmplă în România sunt pe cale să o facă cred că este încă un semnal și mai puternic. Problema este însă că nu vom avea cel mai probabil o decizie nici la CEDO, nici la Curtea de Justiției a UE în timp util pentru această candidatură lui Kovesi.

Vorbeați de faptul că justiția este aproape îngenuncheată. În această idee, ordonanța pe care o pregătește Tudorel Toader cu rejudecarea retroactivă a proceselor, a deciziilor definitive date de completele de cinci judecători de Înalta Curte, începând din 2014, ar fi bomboana pe coliva justiției?

Este ceva nemaiauzit. Eu nu cunosc un precedent într-o democrație, într-un stat care pretinde că funcționează pe baza legii, în care, prin lege sau prin ordonanță de urgență, s-ar decreta că în toate dosarele judecate definitiv ar trebui să fie repuse părțile în termen pentru o cale extraordinară de atac. În primul rând că încălcăm un principiu fundamental de drept, și anume principiul de autoritate a lucrului judecat. Există deja în legea română mijloace procedurale pentru ca, în situația în care suntem în fața unei erori judiciare, să spunem, aceasta să poată fi corectată prin exercitatea unor căi de atac extraordinare. Dar prin lege să arunci dubiul asupra hotărărilor defnitive înseamnă să pui în discuție rezultatele unui întreg sistem judiciar. Aici nu vorbim numai de dosare penale. Cu alte cuvinte, să aruncăm în aer absolut toată siguranța într-un circuit juridic și autoritatea de lucru judecat.

Cei care au ridicat chestiunea cu completele de cinci judecători și, mai nou, vorbesc și de completele de trei sau doi judecători, sunt, de regulă, persoane cu probleme penale, unii chiar condamnați, cum e Dragnea. Presiunile pleacă de la Dragnea în jos.

Într-adevăr, asemenea cereri sunt făcute de oameni care au un interes direct. Dar dincolo de cine cere aceste lucruri, cred că o asemenea ordonanță de urgență ar arunca efectiv în aer siguranța juridică în statul român. Nimic nu ar mai fi cert. Închipuiți-vă, de exemplu, că s-ar coborî la completele de trei. Ce se întâmplă cu dosarele civile, cu cineva, de exemplu, care a divorțat și între timp s-a recăsătorit? Vine statul român printr-o ordonanță de urgență și spune, simplific puțin, „divorțul acela nu a fost valabil“. Se va crea un haos. Încă o dată: se calcă în picioare principii fundamentale de drept și cred că asta este de natură să ne alerteze. Pe mine asta mă face să fiu încurajată în speranța că mesajele politice de la partenerii noștri europeni vor fi aspre.

Noi suntem stat membru, avem drepturi în UE, dar avem niște obligații de cooperare loială. Nu putem arunca în aer hotărârile în România fără să afectăm reputația cooperării judiciare în UE. Să presupunem că au fost dosare cu un element transfrontalier în cauze care interesează și alte state membre și s-au dat hotărâri definitive. Efectele punerii în discuție a unor asemenea hotărâri definitive sunt de natură să afecteze grav nu numai reputația magistraturii din România și rezultatele ei, ci și calitatea de membru loial al UE.

Dacă toate aceste lucruri vor reuși: cu șefii magistraturii vizați de anchete disciplinare și dosare penale, cu Kövesi împiedicată să ajungă procuror-șef european, cu ordonanța asta cu deciziile definitive date de completele de cinci sau chiar trei judecători, putem considera că este o victorie a acestei coaliții cu interese penale asupra justiției?

Eu sper că va fi o victorie à la Pirus. Sancțiunea împotriva unei clase politice este votul. Eu sper ca toate aceste lucruri să-i trezească pe cei care nu au votat și să-i facă să se gândească ce vor: o țară în care există predictibilitate sau vor o țară în care politicienii fac tot ce poftesc și schimbă regulile jocului în funcție de interesele lor. Altă soluție nu văd decât votul. Cu toate acestea, nu cred că PSD și ALDE vor obține o victorie finală. Nu cred că vor câștiga. De data asta vorbesc pentru clasa politică responsabilă din România, despre opoziția la PSD-ALDE, să înceapă de acum să construiască un plan de reparare a cetății după un război îngrozitor. Pentru că noi suntem, de fapt, într-un război îngrozitor, care nu s-a terminat.

Interviu realizat de ANDREEA PORA

Guy Verhofstadt,liderul grupului ALDE din PE

„Suntem consternaţi de atacurile la adresa unuia dintre candidaţii selectaţi efectuate de autorităţile române şi suntem preocupaţi că acestea riscă să submineze integritatea procesului de selecţie. A fost şocant să aflăm că citaţia care i-a fost trimisă doamnei Kövesi imediat după ce a fost selectată printre favoriţi ar putea-o împiedica să participe la audierile din Parlamentul European.“

Gunther Krichbaum,membru Bundestag

„Inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Art. 7 al Tratatului UE?“

Roberta Metsola,PPE, membru în comisia LIBE

„Am primit tot felul de mail-uri din partea reprezentatilor guvernului socialist de la București, cu diverse motive pentru care nu o susțin pe candidata din România. O voi lăsa pe ea să răspundă, dar până la urmă ceea ce aștept este obiectivitate. Mai ales atunci când un guvern are un comportament antidemocratic, din orice țară ar fi, trebuie să fie ascultate cu atenție toate părțile.“

Ulrike Haberl-Schwarz,președintele comitetului de selecție

„Ca procuror-șef al DNA, a demonstrat capacitate de a crea noi proceduri, de a motiva și dezvolta echipa la potențialul maxim și de a rezista la o presiune considerabilă. Comitetul de selecție a apreciat că realizările impresionante ale parchetelor pe care le-a condus sunt o expresie a calităților sale, dedicației și determinării sale. Are un stil de comunicare clar și captivant.“

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22