SIEGFRIED MUREȘAN: Uniunea trebuie să folosească toate pârghiile ca să protejeze justiția română

Andreea Pora | 05.03.2019

Guvernul Dăncilă nu reușește să impună nicio temă românească pe agenda UE, nici măcar când deține președinția.

Pe aceeași temă

Ce semnal credeți că s-a transmis prin votul pentru Laura Codruța Kövesi din cele două comisii - LIBE și de Control bugetar-, o victorie de etapă importantă?

În primul rând, semnalul transmis este că Europa nu discriminează România și pe români. De doi ani vedem cum guvernul PSD-ALDE încearcă să ne convingă că Europa diferențiază între români și ceilalți cetățeni ai UE, iar acum am primit dovada vie că UE apreciază valoarea când vine din România. Sunt două etape de selecție a procurorului-șef al UE, atât în prima etapă, un comitet de selecție format din 12 experți din mai multe state ale UE, cât și în cea de a doua etapă, membrii ai Parlamentului European din multe țări ale UE, din mai multe grupuri politice, de la stânga la dreapta spectrului politic, au pus candidatul României pe locul întâi. Este un mesaj foarte clar că românii pot obține orice în Europa. Suntem competenți, toate porțile ne sunt deschise. Acest lucru l-am simțit și eu pe pielea mea, în urmă cu doi ani, când am fost desemnat raportor general al PE pe tot bugetul UE. Nimeni nu mi-a spus nici măcar o singură dată: „nu-ți putem lăsa bugetul UE, 160 de miliarde de euro, fiindcă ești român“. Nu. Tot ce a contat a fost munca mea și competența mea. În plus, este o luminiță la capătul tunelului pentru toți cei care vor justiție, care vor dreptate, pentru magistrați, pentru procurori și judecători, care își fac adesea treaba în condiții dificile, sub o presiune mare. Este un semnal foarte clar că Europa este alături de ei.

Eventuala alegere a unui procuror european șef din această zonă a Europei poate fi și un semnal către țările care au derapat de la statul de drept, precum Ungaria, Polonia etc.?

În cadrul audierii care a avut loc în Parlamentul European, d-na Kövesi a dovedit foarte clar că este candidatul cu cea mai largă experiență în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt, combaterea fraudei cu fonduri europene. Or, exact de acest tip de experiență are nevoie noul procuror-șef al UE. Nu spun neapărat că noi suntem mai corupți decât alții, dar spun că există evident noi forme de fraudă și corupție în noile state ale UE care nu se găseau în vechile state membre ale UE și este evident că un procuror care s-a confruntat cu acest fenomen ani la rând, în viața de zi cu zi, este mult mai bine echipat să-l ancheteze, să-l investigheze. Așa este în viață mereu: întâi apare boala și după aia inventăm medicamentul. Vedem la nivelul guvernelor noilor state membre ale UE, inclusiv la nivelul Guvernului Dăncilă, evoluții în ceea ce privește atacarea statului de drept, care sunt de neconceput pentru un stat membru al UE, și este evident că UE trebuie să se echipeze cu noi instrumente, cu noi mijloace pentru a prezerva statul de drept în toate statele membre ale UE. Dacă mijloacele pe care le-am avut până acum se dovedesc a fi insuficiente, fiindcă vedem un nou tip de flagel, un virus nou, atunci e clar că trebuie să inventăm și noi un nou medicament.

Există o dispută asupra a ceea ce urmează. Mă refer la acel vot dat în COREPER, în 20 februarie, despre care s-a spus că este un vot de test. Se va mai vota încă o dată în Consiliu sau se merge pe acel vot? Pentru că, în această situație, negocierile care urmează s-ar purta pe doi candidați - Codruța Kövesi și Jean-François Bohnert.

În momentul de față, Parlamentul European are deja o poziție oficială: ca urmare a unei audieri publice și a votului dat în două comisii de specialitate, candidatul român a fost ales pe locul întâi. Consiliul UE nu are în momentul de față o poziție stabilită. A avut loc acum aproape două săptămâni un vot intermediar doar la nivel tehnic, în reuniunea ambasadorilor statelor membre la UE. Dar, așa cum spunea ordinea de zi, punctul 2, s-a numit muncă pregătitoare. Aceea nu este o poziție politică a Consiliului, a fost pur și simplu o evaluare a situației în acel moment. Ce trebuie să se întâmple acum? Consiliul trebuie să își stabilească propria poziție, ținând evident cont de evaluarea celor 12 experți, din care a rezultat că d-na Kövesi este candidatul cel mai bine pregătit, și ținând cont și de poziția Parlamentului European, deoarece ceea ce s-a întâmplat zilele acestea în PE este indiscutabil cea mai importantă etapă din cadrul procedurii de alegere a noului procuror-șef al UE. Este cea mai importantă etapă, deoarece este singura etapă care s-a desfășurat în mod public. Audierea a fost publică, a fost vizionată doar în România de sute de mii de cetățeni. În plus, a existat un vot transparent, democratic, deschis, în două comisii de specialitate, vot la a cărui numărare au asistat inclusiv camerele de luat vederi din România. Deci, mai transparent de așa, chiar nu se poate. De aceea Consiliul ar face bine să țină cont de aceste două prime etape care au văzut candidatul român pe primul loc. Apelul meu la Consiliu este să confirme cât mai rapid desemnarea d-nei Kövesi. Iar apelul meu la Guvernul României este să înceteze orice sabotare a candidatului român.

Deci, pentru Consiliu nu e stabilită o dată la care ar urma să-și exprime o poziție. Această poziție va fi decisă tot prin vot sau nu?

Consiliul trebuie să reevalueze situația ca urmare a rezultatului audierii din PE. Să nu uităm că în Consiliu candidatul Franței a fost pe locul întâi cu 50 de voturi, iar pe locul doi, la egalitate, au fost d-na Kövesi și candidatul Germaniei, cu 29 de voturi. Elementul de noutate ca urmare a audierii și votului din Parlament este că reprezentantul Germaniei este mort la acest moment, el a obținut un singur vot în PE. Deci, întrebarea-cheie când ne uităm spre Consiliu este cum se vor redistribui voturile obținute de candidatul german în primul tur, cum se vor orienta Germania și statele care din punct de vedere politic sunt apropiate de Germania și care probabil au votat candidatul german la votul-probă din 20 februarie. Aceasta este întrebarea. Consiliul trebuie să reevalueze situația. Ambasadorii statelor membre UE se întâlnesc în fiecare săptămână, deci, săptămâna viitoare pot discuta. Miniștrii Justiției se întâlnesc și ei în cursul lunii martie. Noi, PE, dorim să încheiem această procedură cât mai rapid până la finalul acestei legislaturi. În mod ideal am dori să dăm votul final în plenul PE înainte de finalul lunii martie. De aceea ar fi bine ca și Consiliul să nu obstrucționeze, să nu tergiverseze această procedură. Anchetarea, investigarea fraudei cu fonduri europene și ducerea în fața judecătorilor a celor suspectați de fraudă cu fonduri europene trebuie accelerată în Europa, de aceea fiecare zi în care nu avem un procuror european este o zi pierdută.

Cine va fi negociator din partea Parlamentului? Șeful LIBE? Întreb pentru că am văzut scrisoarea d-lui Moraes prin care spunea că vrea să conducă dânsul negocierile. S-a decis ceva în sensul acesta?

Prima întrebare este dacă va fi nevoie de negocieri. Dacă Consiliul confirmă poziția Parlamentului, nu va exista nici o negociere, va mai exista doar un vot final formal de confirmare în plenul PE a persoanei ce urmează să devină procuror-șef al UE. O negociere este necesară doar dacă poziția Consiliului diferă de poziția Parlamentului și de aceea nu aș specula acum dacă va fi sau nu o negociere. Să așteptăm să ajungă și Consiliul la o poziție. În numele Parlamentului ar negocia președintele Comisiei LIBE, d-l Moraes, care este parlamentar socialist britanic, împreună cu președinta Comisiei de Control Bugetar, care a fost comisie asociată, d-na Ingeborg Grässle, care este parlamentar creștin-democrat din Germania. Dar chiar dacă d-l Moraes este socialist, iar acest lucru s-a simțit în unele momente pe durata audierii, vreau să spun foarte clar că domnia sa trebuie să apere votul din Parlament și trebuie să negocieze strict în limita mandatului vizat de Parlament, iar acest mandat este ca d-na Kövesi să fie procuror european. Noi, Grupul PPE, vom veghea, îl vom talona pe negociatorul Parlamentului, dacă se va ajunge la negocieri, pentru a ne asigura că apără votul Parlamentului în negocierile cu Consiliul.

În ce mod mai poate guvernul român să-i pună bețe în roate lui Kövesi în Consiliu?

Credibilitatea Guvernului României este zero în acest moment. A fost foarte mică de la începutul pre­ședinției române, în general, în afaceri europene, dar pe justiție, și specific pe această procedură, cre­dibilitatea este zero, mai ales după ce a încercat s-o obstrucționeze cu argumente despre care toată lu­mea a înțeles că nu au nici o valabilitate. Amuzant a fost când, la finalul audierii în PE, un europarlamentar francez comunist a spus: „D-nă Kövesi, am fost expuși la o serie de informații false în ceea ce vă privește. Vă asigur că suntem insensibili, apreciem curajul dvs.“. Deci guvernul PSD-ALDE nu a reușit să-i convingă nici măcar pe comuniștii din PE.

Dar problema constă în faptul că principalul contracandidat este procurorul francez, care beneficiază de susținerea puternică a guvernului din propria țară, iar Franța se întâmplă să fie unul dintre statele cele mai mari ale UE. A nu beneficia de susținerea guvernului tău și mai ales a nu avea un guvern credibil în propria țară constituie un dezavantaj, în mod cert, dar, pe de altă parte, candidatul român a dovedit în cadrul audierii că a răspuns cu maximă precizie și competență tuturor întrebărilor, atât privind parcursul său profesional, cât și privind instituția procurorului european pe care ar urma să o conducă. Cred că și membrii Consiliului în acest moment sunt bine informați. Candidatul român, este clar asta, nu are nici o problemă de credibilitate la acest moment. Ar fi de dorit să aibă de partea domniei sale în Consiliu apărători, așa cum a avut în PE. Căci în PE situația a fost următoarea: noi, 5 membri ai PE din partea PNL, am votat în favoarea d-nei Kövesi, în timp ce 5 europarlamentari PSD au votat împotriva ei, adică pentru candidatul Franței. Europarlamentarii PSD s-au folosit de toate mijloacele, agresiv, pentru a torpila și a periclita votul cu privire la d-na Kövesi, dar au eșuat.

Ce mesaj a primit guvernul român? Credeți că va înțelege acest mesaj?

Mesajul este că guvernul român nu contează în procedurile la nivel european nici măcar în perioada în care deține președinția UE. Acesta este un mare semnal de alarmă. Perioada în care deții președinția UE este perioada în care poți influența luarea deciziilor la nivel european mai mult decât oricând. Poți influența deciziile pe marile teme europene, poți pune teme românești pe agenda UE și-ți poți promova țara mai mult decât o poți face de obicei. Tocmai de aceea există aceste președinții rotative ale UE, pentru, ca timp de 6 luni, fiecare stat membru al UE, indiferent dacă este cel mai mare stat, ca Germania, sau cel mai mic, ca Malta, să poată influența mai mult decât de obicei mersul UE. Iar ceea ce vedem în momentul de față este că Guvernul Dăncilă nu reușește să influențeze niciuna dintre marile decizii europene în favoarea României și nu a reușit să pună nici măcar o singură temă românească pe agenda UE pe durata președinției. De exemplu, o mare temă este decizia privind bugetul UE pe următorii 7 ani. Se lucrează în momentul de față la acest dosar extrem de important: câte fonduri europene va primi România între 2021-2027 și în ce condiții vor veni acești bani. Cu cât s-ar fi făcut mai multe negocieri pe acest dosar important în timpul președinției române, cu România în capul mesei, cu atât șansa de a avea un rezultat favorabil României ar fi fost mai mare. Le este mai greu celorlalte state mem­bre să spună „nu“ atunci când conduci ședințele, decât le este în mod obișnuit. Dacă aș fi fost ministru în guvernul român în această perioadă, aș fi pus prioritate zero pentru președinția română pentru fondurile europene pe următorii 7 ani și aș fi făcut tot ce aș fi putut pentru a negocia și a încheia cât de multe subcapitole în această negociere sub conducerea președinției române a UE. Din păcate, guvernul român a făcut zero pe acest dosar esențial. Riscăm să pierdem fonduri europene din această cauză.

Vă întrebam ceva mai devreme cum ar mai putea guvernul român să-i mai pună bețe-n roate lui Kövesi. Mă refer și la acest dosar penal care i s-a făcut la Secția specială pentru investigarea magistraților, care, iată, a citat-o din nou în 7 martie. Credeți că există riscul ca guvernul român să împingă lucrurile mai departe cu acest dosar penal ca s-o blocheze pe Kövesi?

Comisia Europeană, în raportul MVC, și Comisia de la Veneția au spus foarte clar că înființarea acelei Secții Speciale de anchetare a magistraților este menită să-i intimideze pe magistrați și a criticat înființarea ei. De aceea spun foarte clar: orice măsură întreprinsă de această secție pe care d-l Tudorel Toader a creat-o pentru a-i intimida pe magistrați are zero valoare la nivel european și acest lucru s-a văzut săptămâna aceasta în PE. Ca atare, indiferent de ideile năstrușnice care le pot vor veni oamenilor politici de la București, inclusiv prin acest braț pe care îl au, Secția de anchetare a magistraților, nu vor cântări în cadrul acestei proceduri, iar guvernul român, oricât se va zbate să pună bețe în roate d-nei Kövesi, nu va reuși. Vă spun sincer, în momentul de față adversarul principal este guvernul francez, un guvern al unui stat mare al UE care își susține propriul candidat. Dacă noi am fi avut un guvern care să facă lobby activ pentru doamna Kövesi în Consiliu, așa cum am făcut noi, europarlamentarii PNL, în PE, atunci chestiunea ar fi fost deja închisă și am fi spus cu certitudine că d-na Kövesi este noul procuror-șef al UE. Spun deci că trebuie să fim în conti­nuare atenți. Așa cum, după votul în Comisia de Control Buget, nu ne-am relaxat, ci am adunat vot cu vot pentru comisia decidentă, LIBE, la fel și acum trebuie să rămânem modești și să muncim în următoarele săptămâni, cu obiectivul clar de a avea o poziție în Consiliul UE favorabilă candidatului român.

Toată această competiție pentru funcția de șef al Parchetului European vine în România pe fondul unor alte ordonanțe de urgență, cum e Ordonanța 7, lovituri date justiției, semn că guvernul ține prea puțin cont de semnalele, avertismentele pe care le primește atât din partea Consiliului Uniunii, cât și din interor, mă refer la protestele magistraților. Credeți că guvernul va trece dincolo de „linia roșie“?

Este evident că guvernul nu cunoaște limite în momentul de față și a intrat într-o zonă irațională. Trebuie să explicăm lucrurile foarte simplu. Guvernul este controlat de președintele PSD, care este un infractor, recidivist, condamnat de mai multe instanțe în mai multe dosare, iar prioritatea domniei sale și a mai multor oameni politici cu probleme în justiție din jurul său este evidentă, și anume propria libertate. Ei sunt în stare să dea foc țării doar pentru a scăpa de pușcărie. Vedem cum pentru a rămâne la guvernare pun în pericol și economia țării. Deficitul crește, nu avem investiții, guvernul nu este capabil să atragă fonduri europene, leul este la un minim istoric în raport cu euro, ROBOR-ul crește, oamenii plătesc mai mult pentru ratele la bancă de la lună la lună, datoria publică se mărește, iar creșterea economică încetinește. Creșterea artificială bazată pe consum nu este o creștere sustenabilă, cum e cea bazată pe investiții și pe absorbția de fonduri europene. De ce fac referire la situația economică? Fiindcă ei se agață de guvernarea țării, chiar cu prețul de a aduce țara în criză economică doar pentru a mai rămâne câteva luni la guvernare, a continua să slăbească justiția și a scăpa ei basma curată. Este clar că UE trebuie să-și folosească toate pârghiile, toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Justiția din România are nevoie de toată protecția pe care o poate primi în momentul de față. Iar cetățenii români care de doi ani ies în stradă cu drapelul UE în mână cerând „dreptate, justiție, valori europene și bună guvernare“ așteaptă o prezență puternică a UE. De aceea spun foarte clar: trebuie folosite toate pârghiile pe care UE le are la dispoziție și, dacă e nevoie să inventăm noi pârghii, va trebui să o facem în viitorul apropiat.

Cum vedeți acest proiect inițiat de Liviu Dragnea de a aduce rezerva de aur a României în țară din Banca Angliei? Care e scopul?

Este evident o tentativă de a controla rezerva valutară a țării. O rezervă valutară este un activ esențial pentru ca țara să rămână solvabilă în fața investitorilor internaționali. O spun foarte clar: multe țări dezvoltate din lumea aceasta își țin rezerva de aur în străinătate. Sunt state membre ale UE care își au rezerva valutară la Londra, în Elveția sau în Statele Unite, la New York, este o procedură firească la nivelul băncilor centrale. Tot ceea ce Banca Națională face sau a făcut în România în ultimii ani s-a aflat în deplină concordanță cu normele prudențiale existente la nivel european, cu normele Băncii Central Europene. Este evidentă încercarea guvernului de a obține controlul și asupra politicii monetare, de a obține control asupra rezervelor de aur, a rezervelor valutare ale țării, a le cheltui necumpătat. Dar vreau să spun că independența Băncii Naționale este o condiție esențială pentru ca România să poată adera la zona euro. Dacă Liviu Dragnea și PSD vor face un singur pas concret pentru a ataca independența Băncii Naționale, ne putem lua adio de la aderarea la zona euro pentru foarte mult timp de acum înainte. De altfel, în urmă cu doi ani, când PSD-ALDE au venit la guvernare, România îndeplinea trei criterii din cinci de aderare la zona euro. În momentul de față, mai îndeplinim doar unul din cinci criterii de aderare la zona euro.

Interviu realizat de ANDREEA PORA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22