Stefanie Ricarda Roos: Reforma justiţiei ţine de o decizie politică

Interviu Realizat De, Razvan Braileanu | 30.03.2010

Pe aceeași temă

Directorul Programului Statul de Drept  Europa de Sud-Est  al Fundaţiei „Konrad Adenauer“, Stefanie Ricarda Roos, vorbeşte despre principalele provocări ale sistemului judiciar din România.

Recentul raport pe justiţie al Comisiei Europene remarcă eşecul jutiţiei în cazurile de înaltă corupţie. Credeţi că acest eşec este cauzat de corupţia din sistemul judiciar?
Din punctul meu de vedere, lupta împotriva marii corupţii este o provocare deosebită. În ultimul an, am văzut evoluţii pozitive în acest domeniu şi putem spune că selecţia cazurilor nu a fost una politică. Există o serie de factori care au impact asupra eficienţei cu care justiţia tratează cazurile de mare corupţie. Sunt probleme de natură tehnică, cum ar fi scăpările din legislaţie, care sunt folosite de avocaţii celor acuzaţi de corupţie pentru a împiedica rezolvarea cazurilor în faţa unui complet de judecată. Apoi, poate fi vorba şi de un factor de natură psihologică. Ar fi prea simplist să corelăm eşecurile justiţiei în lupta anticorupţie doar cu corupţia din sistem. Corupţia în justiţie  există, nu e doar opinia mass-media, ci au confirmat-o şi actori din interiorul sistemului. Anul trecut am organizat o conferinţă pe această problemă, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor implicate în actul de justiţie, judecători şi procurori, care au recunoscut existenţa corupţiei în sistem. Dar să dăm vina doar pe corupţia din sistem ar fi incorect.

Acelaşi raport al Comisiei Europene vorbeşte despre greva de anul trecut a magistraţilor. Cum aţi perceput dvs. această formă de protest?
Personal, am fost surprinsă de această formă de protest al judecătorilor, pe care nu am întâlnit-o până acum. Spun asta din perspectiva enormei responsabilităţi pe care judecătorii o au în societate. Dar cred că cei care au iniţiat protestul au făcut-o ca pe o ultimă soluţie. Anul trecut am asistat la o mare dezamăgire exprimată de magistraţi faţă de guvern şi de Ministerul Justiţiei în special, mai ales din punctul de vedere al deschiderii spre dialog pe tema reformelor necesare. Între timp, situaţia s-a îmbunătăţit, pentru că dialogul a început. Pe de altă parte, trebuie văzută şi cealaltă faţetă a situaţiei. Timp de mulţi ani, Ministerul Justiţiei a fost acuzat că a intervenit prea mult, din punct de vedere politic, în sistemul judiciar. Anul trecut, iată că magistraţii au cerut ministerului să intervină în chestiunea reformelor şi să vină cu o agendă care să-i ajute să facă schimbările necesare. Reticenţa ministerului de a interveni în acest caz este explicabilă din perspectiva experienţelor din trecut.
În acelaşi timp, cred că reforma justiţiei ţine de o decizie politică, chiar dacă propunerile trebuie să vină de la magistraţi. Dar reforma trebuie promovată de guvern şi aprobată de parlament. Acum ştiu că ministerul lucrează la o agendă a reformei, iar din discuţiile avute recent cu protestatarii de anul trecut reiese o evoluţie pozitivă a procesului. Prin urmare, chiar dacă raportul Comisie Europene arată că protestul magistraţilor s-a adăugat la problemele care au încetinit mersul justiţiei, cred că, în urma impasului din toamna trecută, relaţiile dintre magistraţi şi guvern s-au îmbunătăţit.

Dar cum comentaţi faptul că magistraţii înşişi au fost cei care au validat, în instanţă, propriul protest? Nu credeţi că asta este o lacună legislativă gravă?
Întregul parcurs al protestului, până la decizia Înaltei Curţi, conform căreia greva a fost legală, m-a luat prin surprindere, măcar din perspectiva faptului că eu sunt avocat. Este doar unul dintre multele exemple din România în care asociaţiile de magistraţi folosesc legea fie ca să preseze asupra reformelor, fie pentru interese personale. Cu timpul, cred că magistraţii se vor abţine să folosească legea în interes propriu.

Care este opinia dumneavoastră faţă de reacţia Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la reforma sistemului?
CSM este una dintre cele mai sensibile instituţii în procesul de reformă, nu numai în România, ci şi, de exemplu, în Bulgaria şi Serbia, unde există deficienţe în cadrul instituţiilor care ar trebui să garanteze independenţa magistraţilor. Suntem într-un an decisiv pentru CSM, în care sperăm că vor avea loc alegeri. E foarte important cine vor fi membrii Consiliului. Din discuţiile pe care le-am avut cu magistraţii a rezultat o anume rezistenţă din partea elitelor din sistemul justiţiei la schimbarea cadrului legislativ, mai ales în chestiunea numirii preşedinţilor Curţilor. Nu toţi membrii CSM se opun schimbării, dar am sesizat o atitudine conservatoare şi reticentă în faţa reformelor. E de înţeles, dacă ne uităm la elita judiciară, care deseori vrea să menţină statu quo-ul, ca un instinct de conservare. Legat de CSM, există un aspect care n-a fost menţionat în raportul tehnic al Comisiei Europene, referitor la mentalitate, atitudine profesională şi responsabilitate. Mi se pare problematic faptul că actualul preşedinte al CSM nu face un pas în spate, în ciuda protestelor vehemente care au urmat alegerii sale, pentru a proteja reputaţia sistemului şi a da un bun exemplu. Sper ca viitoarea componenţă a CSM să aibă puterea, voinţa şi responsabilitatea profesională de a lucra nu pentru interese particulare, ci pentru bunul mers al justiţiei. În plus, întregul corp al magistraţilor trebuie să fie deschis la reforma sistemului. Sunt câţiva reprezentaţi reformişti foarte activi, dar ei nu vor reuşi să schimbe singuri sistemul pe termen scurt, aşa că au nevoie de sprijin.

Ce părere aveţi despre implicarea factorului politic în justiţie, mai ales din perspectiva cazului senatorului Cătălin Voicu?
În România, anumite cazuri din justiţie sunt transformate în probleme politice, care dau naştere unor controverse între partide. În ultima lună, a devenit evident faptul că investigaţiile DNA nu au fost direcţionate către o anume formaţiune politică, ci au fost luaţi în vizor oameni de culori politice diferite, ceea ce e o demonstraţie a imparţialităţii anchetelor. Există o ingerinţă a politicului în justiţie, dar nu din partea partidelor, ci din interese particulare ale politicienilor care doresc să-şi protejeze relaţiile şi să-şi exercite influenţa. Ceea ce e caracteristic României, spre deosebire de ţările Europei de Vest, este faptul că preşedintele ţării a fost foarte vocal în problemele justiţiei. Asta a creat anumite fracturi şi controverse, dar, într-o ţară aflată încă în tranziţie, cred că e nevoie încă de astfel de voci puternice care să scoată în evidenţă deficienţele din sistem.

Pentru a rezista acestor ingerinţe, sistemul judiciar trebuie să fie puternic. Prin programul Fundaţiei „Konrad Adenauer“ dedicat tinerilor jurişti speraţi să întăriţi acest sistem?
Cheia consolidării justiţiei sunt oamenii din sistem. Sunt mulţi factori care îngreunează munca magistraţilor: lipsa de personal, dotările tehnice ale Curţilor, legislaţia etc. Chiar şi cei mai bine intenţionaţi magistraţi, impecabili din punct de vedere etic şi profesional, nu-şi pot face eficient treaba dacă nu au la dispoziţie un cadru de lucru favorabil. Tinerii cu care lucrăm sunt extraordinari, dar e nevoie de timp, mai ales pentru că acum sistemul e alcătuit dintr-un amestec de oameni cu background şi experienţe diferite. De aceea, cred că e foarte importantă instruirea tinerilor înainte de a intra în sistem, informarea lor asupra pericolelor cu care s-ar putea confrunta, a tentaţiilor, a aşteptărilor societăţii. Dacă intră în sistem cu acest bagaj de cunoştinţe, le va fi mai uşor să facă faţă provocărilor. Una dintre principalele schimbări pe care le-am observat în România ultimilor 4 ani este că actorii implicaţi în actul de justiţie vorbesc mult mai deschis despre problemele lor. Spre exemplu, anul trecut am organizat o dezbatere pe marginea corupţiei din sistemul judiciar şi a fost pentru prima oară când s-a discutat deschis despre factorii care încurajează corupţia magistraţilor. Se vedea cu ochiul liber că exista multă frustrare din partea magistraţilor, care au avut ocazia astfel să-şi spună problemele. Dar nu putem vorbi cu adevărat despre o schimbare decât atunci când toţi actorii implicaţi lucrează împreună.

// interviu realizat de RĂZVAN BRĂILEANU

Cuvinte cheie: reforma, CE, legislatia, Romania, juridic

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22