Pe aceeași temă
După întrevederea cu Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru Europa, aţi declarat că „avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile cetăţenilor români de etnie romă“. Ce aţi vrut să spuneţi?
D-l Pierre Lellouche, secretar de stat pentru Afaceri Europene, a venit la Bucureşti pentru a ne spune că rata infracţionalităţii în comunităţile româneşti din Franţa îngrijorează foarte serios autorităţile de la Paris. Ne-a cerut să ne mobilizăm, de partea română, pentru a o diminua. În conferinţa de presă de după întâlnirea cu demnitarul francez, am făcut mai întâi un elogiu al comunităţii noastre, care e majoritar compusă din oameni de remarcabilă calitate profesională, perfect integraţi şi capabili să respecte legile statului-gazdă. Am adăugat că rata infracţionalităţii din sânul comunităţilor noastre este „fiziologică, naturală“, adică nu e mai acută decât în alte comunităţi străine din Franţa. Cu alte cuvinte, nu există o „excepţie negativă“ specifică acestor comunităţi. În convorbirile oficiale, i-am spus clar d-lui Lellouche că romii din România sunt cetăţeni ca oricare alţii şi că nu putem criminaliza grupuri etnice. Aşa cum nu le putem limita dreptul la libera circulaţie. I-am amintit, pe de altă parte, că orice infracţiune e comisă cu titlu individual şi trebuie tratată ca atare. Si că vom face mai multe eforturi pentru ca fenomenul - tradus prin trafic de fiinţe umane, prostituţie, cerşetorie, furturi, spargeri şi chiar crime - poate fi diminuat prin eforturi comune, atât la nivel bilateral, cât şi european.
Mai multe ONG-uri v-au cerut demisia pe motiv că afirmaţia dumneavoastră „dă o explicaţie biologică asocierii în infracţionalitate, explicaţie caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului“. Ce le răspundeţi?
Regret sincer că ONG-urile despre care vorbiţi au răstălmăcit un cuvânt scos din context, pentru a formula acuze, complet nefondate, de „rasism“. Personal, detest rasismul, antisemitismul şi xenofobia la fel de mult cât detest lupta de clasă propovăduită sub regimul comunist. Valorile mele se bazează pe un umanism european, de inspiraţie creştin-democrată. Cărţile, activitatea publică şi gândirea mea sunt total opuse oricărei forme de agresare sau degradare a demnităţii persoanei.
Sunt un om al dialogului, de la cel ecumenic, între confesiunile creştine, până la cel internaţional sau de ordin social. Precizez însă că nu combat ura faţă de alteritate din motive de „corectitudine politică“. Din punctul meu de vedere - dacă am şi eu dreptul la opinie –, „corectitudinea politică“ este o formă postmodernă de reprimare a libertăţii de gândire. Ea produce doar ipocrizie, ocultarea realităţii şi, uneori, inacceptabile „vânători de vrăjitoare“. Sunt convins că ONG-urile care mi-au adus acuzaţii pe baza suprainterpretării unui singur cuvânt iubesc democraţia. Le-am invitat la un dialog deschis, onest şi pragmatic. Până acum, au refuzat. Invitaţia rămâne deschisă. Sper că acele asociaţii care se ocupă de problemele romilor au vocaţia de a găsi soluţii parteneriale, nu ţapi ispăşitori. Când am fost ambasador la Paris, am vizitat tabere de romi, am colaborat cu primăriile locale, cu Mitropolia Ortodoxă Română din Europa Occidentală şi Meridională, cu o mulţime de oficiali francezi. Voi continua acest dialog cu Agenţia Naţională pentru Romi, cu ONG-urile şi cu autorităţile statelor UE pe teritoriul cărora există mari comunităţi româneşti, inclusiv de etnie romă. Educaţia, proiectele de reinserţie socio-profesională, promovarea unor proiecte culturale legate de identitatea şi tradiţiile romilor vor schimba treptat mentalităţile curente. Evident că nu rezolvi o problemă dacă o ignori, ci dacă o abordezi cu bună-credinţă, idei generoase şi resursele cuvenite. Voi participa, la parlament, la o reuniune cu toţi actorii instituţionali care se ocupă de problematica romilor. Vom face un bilanţ de etapă, vom stabili legături de lucru şi vom inventaria instrumentele bilaterale sau europene de care dispunem pentru a îmbunătăţi nu doar soarta comunităţilor rome din UE, ci şi imaginea noastră ca stat-membru.
În discuţia cu oficialul francez, ce s-a cerut părţii române privind prezenţa cetăţenilor români de etnie romă?
Ni s-a cerut o cooperare intensificată, pentru a stăvili infracţionalitatea anumitor resortisanţi români. Avem deja doi ataşaţi de interne în ambasada noastră la Paris. Salut colaborarea fluentă între poliţiile şi magistraţii din cele două ţări. Vom consolida acest dispozitiv preventiv, în care schimbul de informaţii rămâne fundamental. În fond, cei mai mulţi cetăţeni români de etnie romă sunt victime ale traficanţilor şi ai reţelelor de crimă organizată. Mi se pare iresponsabil să-i lăsăm în continuare sub presiunea acestor grupuri infracţionale. Cetăţenii români stabiliţi în Franţa sau în alte state membre ale UE au dreptul la o reputaţie mai bună. Am văzut în cazul comunităţilor noastre din Italia cum anumite campanii de tip „hate media“ şi tentaţia populismului pot genera amalgamuri, generalizări, accese de xenofobie, care, chiar dacă desfid spiritul european, continuă să se manifeste. În acelaşi timp, e imperioasă o acţiune guvernamentală focusată pe proiecte concrete de reinserţie profesională.
Voi prezenta într-o viitoare reuniune a Executivului un material dedicat acestui subiect. Aşteptăm totodată ca parlamentarii francezi să ratifice foarte curând Acordul bilateral privitor la repatrierea minorilor neînsoţiţi. În ce mă priveşte, voi ţine direct legătura atât cu omologul meu, d-l Bernard Kouchner, cât şi cu d-l ministru de Interne Brice Hortefeux, cu care am avut o foarte bună cooperare la Paris. Colegii mei de Cabinet, d-nii miniştrii Vasile Blaga şi Cătălin Predoiu, sunt de asemenea implicaţi în acest dialog. Relaţia României cu Franţa este excelentă. Avem fiecare datoria de a o dezvolta în continuare, limitând incidenţa oricărui subiect de controversă atât la scară oficială, cât şi în opinia publică din cele două ţări. //
Interviu realizat de RODICA PALADE
21 februarie 2010
* ministru de Externe
Cuvinte cheie: rasism, romi, xenofobie, discriminare, trafic
