Pe aceeași temă
Interviu cu Valentin Cotarta, director general al Directiei de Informatizare a MEC si director coordonator al programului national de educatie asistata de calculator
Care este raportul pret/calitate prin prisma noului sistem de selectare a manualelor propus de minister?
In cazul manualelor, criteriile de evaluare sunt: calitate, pret, eligibilitate formala, in aceasta ordine de prioritati. Eligibilitatea formala include mai multe elemente legate de modul cum este prezentat manualul, conform caietului de sarcini: daca respecta numarul minim de pagini, numarul ilustratiilor etc. Pe locul intai a fost pus criteriul calitatii: evaluatorul primeste o fisa de evaluare, unde are definite criteriile de calitate, cuantificate pe baza unui caiet de instructiuni. Criteriile de calitate se impart in trei categorii, privind: continutul, conceptia didactica si metoda pedagogica, mesajul manualului. Pentru fiecare dintre aceste criterii se acorda un punctaj de la 1 la 10. Intregul sistem are la baza o aplicatie pe calculator. Dupa ce completeaza fisa de evaluare, profesorul merge la Inspectoratul Judetean, unde intra intr-un sistem computerizat, complet protejat, identic cu cel folosit la admiterea computerizata - cu nivele de securitate in privinta accesului, cu identificare personala. Un formular - echivalent fisei de evaluare - va fi completat pe Internet. Toate datele sunt apoi centralizate intr-o baza comuna, la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Punctajul obtinut in aceasta faza nu este absolut, el urmand sa fie ponderat. De exemplu, daca evaluatorul a dat nota 10, la un anumit criteriu, el nu stie ca acest criteriu se pondereaza cu 02. In acest sistem, fiecare treapta de securitate este cunoscuta la alt nivel. Evaluatorul primeste intr-un plic sigilat, codul si parola de intrare in sistemul informatic. El nu are voie sa deschida plicul decat in ziua in care se prezinta la Inspectoratul Judetean ca sa voteze in sistemul electronic. Daca se constata ca a venit cu plicul deschis, i se schimba complet datele. Dupa ce s-a realizat votarea pe Internet, se printeaza un formular de control, care sa certifice ca tot ceea ce era pe fisa initiala de evaluare a fost introdus pe Internet. Evaluatorul semneaza cele doua formulare, care sunt apoi trimise la minister intr-un plic sigilat. Pornind de la datele centralizate de MEC, se ordoneaza ofertele in ordinea descrescatoare a pretului. Toate manualele care obtin un minim de 60% la calitate participa, in urmatoarea etapa, la evaluarea in functie de pret. De subliniat este si faptul ca manualul ce urmeaza sa fie evaluat este depersonalizat. Desi au existat si aici suspiciuni, in momentul evaluarii, nu se cunosc nici autorul, nici editura.
Cum se desfasoara a doua etapa a evaluarii, in functie de pret?
Nu este un pret impus de minister. Daca ministerul ar fi declarat un pret minim - editurile au facut presiuni in acest sens, dar noi nu am cazut in capcana - ar fi insemnat intr-adevar ca ministerul controleaza preturile. Noi am stabilit o formula, relativa la cea mai mica oferta a lor. Formula are la numarator cel mai mic pret oferit - ma refer la manualele care au trecut de etapa evaluarii calitatii -, iar la numitor, pretul oferit pentru manualul care urmeaza sa fie evaluat in aceasta a doua etapa.
Cum comentati introducerea criteriului pret in evaluarea manualelor? In a doua etapa a evaluarii, dupa formula stabilita de minister, rezultatul este mult influentat de pretul minim oferit. Un manual care a obtinut punctajul minim la calitate, dar are cel mai mic pret, nu va inlatura un manual putin mai scump, dar mai bun din punctul de vedere al calitatii?
Vorbim despre un proces de licitatie care functioneaza in baza ordonantei 60, pe care noi am modificat-o ca sa avem criteriul de calitate. In ordonanta 60 se spune doar ca ofertele sunt selectionate in ordinea descrescatoare a preturilor. Criteriul pret este valabil pentru orice achizitie publica.
Pentru manualele cumparate de stat nu poate exista piata libera
In cursa preturilor joase, unii editori vor fi inclinati sa scada nivelul calitatii. A fost luata in calcul si aceasta posibilitate?
Eu fiind in interiorul sistemului va pot spune ca ofertele de pret de pana acum au fost exceptionale, fara sa se renunte la calitate.
Au fost ele si realiste? Editorii care au oferit preturi mici pentru manuale de calitate vor reusi sa scoata pe piata aceste manuale? Preturile sfideaza oarecum realitatea.
Intr-adevar s-au facut oferte de manuale la 6.800 lei.
Dar nu stim daca un astfel de manual va concura pe cineva pentru ca el nu a trecut inca de etapa evaluarii calitatii. Referindu-ma la ofertele din 15 aprilie, va pot spune ca editurile s-au asezat intr-o marja de pret de +/- 5.000 lei. A fost o singura exceptie, un manual de matematica oferit la 26.000 de lei, dar s-a constatat ca acest manual nu respectase alte reguli, de aceea el a fost respins. Ofertele pentru manualele de limbi straine au fost toate de aproximativ 170.000 lei. Deci nu sunt preturi de dumping, asa cum au spus editorii. In cazul licitatiei de pe 5 aprilie au fost intr-adevar preturi mici, dar toata lumea o oferit astfel de preturi. Care este diferenta intre manualul de 6.800 - care a provocat discutiile cu biletul de metrou - si cel mai scump manual, al Editurii Humanitas, de 9.600? Nu sunt diferente asa de mari, de exemplu de la 6.800 la 68.000, cum a scris presa.
Nu credeti ca noul sistem de evaluare pune in pericol piata libera a manualelor? Avem in vedere faptul ca, peste tot in lume, mecanismele pietei libere se regleaza singure, fara interventia institutiilor statului. Ceea ce nu se stie este ca procedura Bancii Mondiale a insemnat 50% calitate si 50% pret. Am discutat recent cu expertul Bancii Mondiale la Bucuresti, care a finantat programul de manuale alternative. M-a intrebat de ce protesteaza editorii. "De ce nu spuneti la televizor ca Banca Mondiala a impus 50% calitate si 50% pret? Dumneavoastra le-ati dat mai mult pentru calitate."
Atunci piata libera a manualelor nu a existat?
Nu poate exista o piata libera atat timp cat statul cumpara manualele. El actioneaza in baza ordonantei 60.
Ma refer aici la manualele de liceu, care nu sunt cumparate de stat.
Aici exista o piata libera a manualelor, in doua sensuri: statul nu fixa nici un pret si manualele puteau iesi pe piata in numar nelimitat, daca treceau de evaluare. Actualul sistem de evaluare este insa mai performant decat cel vechi. Inainte se adunau 3 evaluatori, li se dadeau manualele, personalizate, in timp ce editorii erau la usa. Acum, pentru fiecare manual, din 100 de evaluatori, programul de calculator selecteaza 10. Un plus al acestui sistem este ca acelasi manual este evaluat de aceiasi 10 oameni. In ceea ce priveste notele, aplicam o formula matematica de ponderare - media celor mai mici patrate - prin care sunt eliminate nota cea mai mica si cea mai mare. Se obtine astfel o liniarizare a notatiilor. Intentia noastra nu este de a distruge un sistem care a generat un anumit tip de afacere in Romania, ci de a-l pune pe alte baze. In fond, nu profesorul care lucreaza cu manualul trebuie sa decida daca acest manual este bun sau nu?
Acelasi lucru este sustinut si de catre editori. Pe ei ii deranjeaza imaginea de afaceristi care le este asociata in ultimul timp. Profesorul va avea insa de ales intre manualele aflate pe piata - de buna sau mai putin buna calitate, in functie de rezultatele sistemului dumneavoastra de evaluare.
Sistemul manualelor alternative este prost indus la noi. Discutia cu reprezentantul Bancii Mondiale m-a lamurit si pe mine: manualul nu este optiunea profesorului, ci a elevului. Dar, in legatura cu acest lucru ar trebui sa abordam problematica generala a invatamantului in Romania, unde elevul este "o secretara".
Ministerul si editorii sunt pe pozitii antagoniste
Daca editorii cu traditie se vor retrage din cursa, pentru a nu face concesii in privinta calitatii, nu se va da cale libera subproduselor pe piata manualelor?
MEC si editorii se plaseaza pe pozitii antagoniste. Ei isi apara interesul din punct de vedere comercial, noi ne aparam interesul din punctul de vedere al sistemului bugetar care trebuie sa minimizeze cat se poate preturile. Eu fac parte din sistem si am avut surpriza sa constat ca tendinta editorilor este de a lua manualele din strainatate - de fizica, de chimie - pentru a le traduce. Puteti recunoaste in aceasta sala foarte multe manuale din Franta sau Germania. Un manual se realizeaza mai usor decat pe timpuri cand nu exista contactul cu Occidentul. Cea mai buna dovada in acest sens este ca autorii pot definitiva manualele intr-o luna si jumatate.
Le realizeaza ei atat de repede sau sunt obligati sa o faca? Schimbarile sunt prea rapide si sunt anuntate cu intarziere.
Ne-am gandit sa incepem procesul de evaluare cu un an inaintea anului scolar, dar ne-am lovit de o problema de finantare. Autorii ar lucra la manuale, dar ar fi platiti abia in anul pentru care sunt prevazute fondurile bugetare respective.
Sa revenim la situatia critica a unor edituri de prestigiu care se simt in pericol de a nu face fata cursei preturilor.
Daca, de exemplu, Editura MACMILLAN vine cu un manual de engleza la un pret mai mic decat anul trecut, este treaba ei cum a obtinut acest pret. Intr-un stat care-si respecta principiile si regulile economiei de piata, MEC nu trebuie sa joace si rolul Garzii Financiare. Ma gandesc, de exemplu, la cei care poate isi vor tipari manualele in zona libera Giurgiu, unde exista scutire de taxe, dar nu le vor distribui doar in aceasta zona. O alta problema este cea a drepturilor de autor. Editurile ar trebui sa se zbata si pentru drepturile de autor nu numai pentru profitul lor. Cert este ca sistemul actual nu va lasa editurile sa-si maximizeze profiturile. MEC nu va aviza un manual foarte scump, pentru copiii bogati, fiindca acestora le pot cumpara parintii manuale din strainatate. Responsabilitatea editurilor a crescut, fiindca trebuie sa-si prezinte doar cele mai bune manuale.
Aceasta este de fapt problema. Probabil ca nu se vor prezenta cu cel mai bun manual, ci cu acela care are cele mai mari sanse sa intre in competitie. Credeti ca introducerea criteriului pret este cea mai buna solutie pentru protejarea unor paturi defavorizate ale societatii? Au fost ascultate si propunerile editorilor?
"Criteriul pret" este cumva o falsa notiune, fiindca ne face sa ne gandim la fixarea unui pret minim. In privinta protectiei, depinde ce protejezi. In sistemul pe care-l propuneau editorii, nu faceam decat sa protejam firmele private, nu copilul.
Au fost mediatizate declaratiile primului ministru privind limitarea numarului de manuale alternative acceptate la 3 pentru fiecare disciplina. Nu credeti ca atentia populatiei ar trebui indreptata spre adevarata problema, cea a consecintelor introducerii criteriului pret pe piata manualelor?
Interventia premierului n-a fost decat un sprijin politic, un mesaj politic, ca la nivel de guvern se percepe ca fiind corecta hotararea ministerului de a promova manuale bune si ieftine. Si este treaba editurilor sa regleze mecanismul de piata. Nu noi ii excludem, se exclud ei intre ei prin relativizarea preturilor.
Manualul electronic - peste cativa ani
Se poate vorbi despre o lipsa de comunicare intre MEC si editorii de manuale scolare?
Cred ca editurile performante nu trebuie sa se teama de evaluarea in noul sistem. Manualele bune risca mai putin sa fie respinse decat in sistemul cu 3 evaluatori, pentru ca acum influenta notelor extreme va fi scazuta. Si nu putem vorbi despre excluderea unor manuale de valoare pana nu vom avea rezultatele finale. Daca am gresit ceva, vom aduce modificari sistemului. Dar nu se puteau accepta propunerile editorilor, care doreau in fond, dupa ce s-a votat legea, sa vina cu amendamente care sa modifice caietul de sarcini. Eu as fi preferat sa discut cu editorii despre introducerea manualului electronic, pe care am de gand sa-l promovez in urmatorii 2-3 ani. Costurile se reduc enorm.
Acest lucru presupune acces la Internet in toate scolile, inclusiv in mediul rural.
Statul roman a investit 200 milioane de dolari pentru introducerea de calculatoare in scoli, pana in 2004. Stiu suma exacta pentru ca ma ocup personal de acest proiect. In momentul in care copilul va avea acces la Internet va descoperi si alternativa in educatie. Le-am propus editorilor, pentru reducerea costurilor legate de distributie, sa utilizeze un program de comanda prin Internet. Nu au fost de acord.
S-au gandit probabil ca nu se poate schimba un sistem atat de repede. Avem totusi in vedere manualele pentru urmatorul an scolar.
Sa asteptam rezultatele procesului de evaluare. Va invit sa urmariti transformarile din sistemul de invatamant, fiindca vizam o transformare mai profunda nu doar la nivelul manualelor alternative.
Interviu realizat de Gianina Buzea
