Pe aceeași temă
Probabil că Occidentul a făcut un titlu de glorie din angrenarea Republicii Moldova în logica sa. Însă cancelariile vestice sunt cel puțin naive dacă aveau impresia că un teritoriu peste care s-au aplecat în repetate rânduri rușii avea să își însușească atât de ușor regulile jocului democratic.
Recentul scandal al devalizării sistemului bancar moldovenesc, în urma căruia un miliard de dolari a dispărut din rezervele a trei bănci, a scos în evidență precaritatea cuvântului asumat de clasa politică de la Chișinău. O clasă care și-a semnat falimentul public simultan cu cel bancar. Dar scurgerea echivalentului a mai bine de 1/8 din Produsul Intern Brut al țării nu face decât să culmineze o stare de fapt care curge de la începutul anilor 90.
Șantaj la Vest
Luând în analiză recentele evoluții politice de peste Prut, oricât de mult ne-am dori să tratăm cu o Moldovă puternic și sincer racordată la valorile Vestului și tot nu putem trece cu vederea jocul la două capete pe care establishmentul de la Chișinău îl practică. În definitiv, colapsul guvernului asumat drept pro-occidental condus de Valeriu Streleț a venit la 29 Octombrie ca urmare a unei moțiuni de cenzură – e drept – inițiate de partida pro-rusă (socialiști și comuniști). Dar la fel de drept e că moțiunea a trecut la votul din Parlament și cu sprijinul democraților aflați chiar la acel moment în plin act de guvernare.
Arată ca și cum strategia politică pro-occidentală a Chișinăului funcționează într-o logică bizantină locală care nu face casă bună cu universalitatea ideii europene. Sau să-i spunem și noi după cum arată cei de la The Economist: un veritabil şantaj la Occident.
„Sub leadershipul partidei pro-europene, Moldova a făcut pași înainte în anumite domenii. Și-a asigurat intrarea fără necesitatea unei vize in spațiul de liberă circulație Schengen și a semnat un esențial acord de integrare cu Uniunea Europeană în 2013. Acum scandalul bancar i-a discreditat atât pe politicieni, cât și cauza pe care o reprezintă”, arată publicația, punctând asupra faptului că elita politică moldovenească „șantajează propriii cetățeni” – „noi suntem hoții pro-Europa, dacă nu vă place de noi vor veni pro-rușii”, iar asta nu poate coabita în niciun fel cu ideea de politică occidentală, oricât de mult cred cei de la Chișinău că le merge.
Cât timp le va mai merge așa
Ar putea fi amuzant dacă nu ar fi dramatic să vezi cum o țară cu un trecut complicat, ruptă de Moscova de la teritoriul românesc în buna tradiție rusească, lăsată să se descurce la confluența a două lumi, e condusă de niște oameni pentru care bișnița politică atârnă mai greu în balanță decât responsabilitatea și fermitatea în a scoate statul moldovean din zona gri a continentului.
După cum bine sublinia și fostul comisar european pentru Extindere și Vecinătate Stefan Füle într-un interviu acordat recent celor de la Radio Europa Liberă.
Întrebat cine se face responsabil de starea în care se prezintă statul moldovean, fostul comisar a răspuns: „Cred că politicienii din Republica Moldova, întâi de toate. Ieri, când m-am aflat în ţară, s-au fluturat foarte multe drapele ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, sincer vorbind, nu am sesizat un spirit pro-european în rândul guvernanţilor şi, mai ales, în acţiunile pe care le întreprind. Pentru politicienii moldoveni a devenit un obicei să vorbească despre un guvern pro-european, despre o agendă pro-europeană, însă oamenii s-au ales, într-un final, cu un şir de scandaluri în sânul coaliţiei de guvernare, fapt ce reprezintă o continuare a unei guvernări slabe, deloc democratice. Aceste neînţelegeri între partidele de la guvernare nu reprezintă nimic altceva decât o viziune marginală asupra necesităţilor oamenilor. De asemenea, pentru că s-au creat aşteptări prea mari despre ce reprezintă un parcurs pro-european al ţării, nu sunt surprins că oamenii, nevăzând rezultate concrete, sunt dezamăgiţi”, spunea Füle în 12 Noiembrie.
E cel puțin iresponsabil modul în care factorii politici de la Chișinău au înțeles să trateze parcursul pro-european al țării; să nu uităm totuși că nu vorbim despre o relație de egalitate aici. Uniunea Europeană poate cel puțin la fel de bine să meargă mai departe fără Chișinău, invers e ceva mai complicat.
Din nou cei de la Economist: “Același mesaj le-a fost transmis și liderilor occidentali, dar în spatele ușilor închise moldovenilor le-a fost spus în față că dacă nu se debarasează de liderii care au ținut puterea în timp ce s-a furat atât de mult, nu va mai fi niciun ajutor din Vest”. Cu alte cuvinte, ori Chișinăul acceptă responsabil și sincer un parcurs complet pro-Europa, ori moldovenii se vor putea lăuda cu un statut asemănător cu cel al separatiștilor transnistreni nerecunoscuți de lumea civilizată, dar cu trecere la Kremlin.
