Vești proaste pentru PSD: Covidul nu produce amnezie

Dacă liberalii ar fi avut un glob de sticlă în care să vadă venirea pandemiei, probabil că s-ar fi gândit de zece ori înainte să se zbată să rămână la guvernare după moțiunea de cenzură a pesediștilor.

Andreea Pora 03.05.2020

De același autor

Pe când așa, ”ghinion”, vorba șefului en titre. Un lucru e cert, o știu asta și PNL, și Iohannis, dintr-așa o criză- coronavirus și economică-, niciun partid aflat la putere nu scapă cu bine la alegeri, indiferent ce ar face. În paranteză fie spus, mai bine să nu ne gândim, chiar dacă avem timp la izolare, cum ar fi gestionat criza urmașii lui Dragnea ( Ciolacu și ai lui). Acum stau pe strapontină și joacă electoral, votează legi populiste care vor pune finanțele și mai greu la încercare, bagă cât de multe bețe-n roate pot, pozează în patrioți și dau din clanță. Adică fac lucrurile la care se pricep, cu același tupeu din totdeauna.

Liberalii s-au descurcat cum au putut, au făcut greșeli, nu-i vorbă, dar privind în jur, prin Europa, sau chiar peste ocean, ele par mici prin comparație. Cum-necum, până în acest moment România are aproape 13.000 de cazuri și 800 de decese, peste o treime provenind din focarul Suceava. Funcționează desigur principiul testezi puțin, ai puține cazuri. Totuși, nu se poate nega că singura armă, izolarea, a funcționat, căci în rest am fost prinși cu spatele mai descoperit decât alte țări. Cu lipsa măștilor, a echipamentelor de protecție, a ventilatoarelor s-a confruntat toată omenirea, de la Italia, Marea Britanie la puternica Americă, dar nu și cu un sistem medical vraiște, aproape la pământ. Iar acesta îl datorăm în bună parte PSD, care s-a aflat la putere în ultimii 7 ani și 20 din cei 30 scurși de la revoluție. Partidul condus de Ponta, Dragnea și Dăncilă, ca să ne referim doar la ultima perioadă, a investit în sănătate firimiturile ce rămâneau de la marile tunuri și contracte pe ochi frumoși, a politizat tot ce înseamnă Direcții sanitare, conduceri de spitale și secții, rezultatele le-am văzut în marile focare, nu și-a respectat niciuna din promisiunile de campanie- de cele 5 spitale regionale s-a ales praful și pulberea, pentru că PSD nu a fost în stare nici măcar proiectele să le depună pentru a accesa banii europeni. Ca să nu mai discutăm de vistieria lăsată cu un deficit bugetar ce sărea de 4% înainte de coronavirus, un buget grevat de măririle populiste de pensii și salarii, asupra cărora au avertizat toți economiștii responsabili, începând cu Comisia Europeană și terminând cu Banca Națională. La toate acestea se adaugă piatra de moară a clientelismului, habarnismului și lipsei de profesionalism, o politizare de sus și până jos cum România nu a mai văzut. Mentalitatea neasumării și a iresponsabilității în instituțiile statului din sănătate ( și nu numai) a ieșit acum ca uleiul la suprafață: șefi mai mici sau mai mari din Direcțiile de sănătate publică sau din spitale făceau raportări false, nu luau măsuri elementare de protecție, dădeau bir cu fugiții ( eventual cu dosarele sub braț), medici care refuzau să poarte echipament de protecție sau, mai nou, funcționari care nu raportează decesele ”ca să nu se interpreteze”. Nici măcar conducerile militare aduse în spitalele transformate în adevărate focare nu fac față acestor apucături- generalul Ionel Oprea, adus la Suceava, spune cum nici măcar dispozițiile scrise nu sunt respectate: ”disciplina de serviciu nu face parte din educația profesională a tuturor de acolo”. Nici n-are cum să facă din moment ce așa merg lucrurile de ani de zile fără ca nimeni să fie tras la răspundere.

Nu este vina exclusivă a PSD, desigur, dar revoltător este faptul că, iarăși, partidul nu va plăti partea lui ( consistentă) de vină, că are șanse mari să scape cu fața curată și toate oalele sparte, să le plătească PNL. Repet, guvernul condus de Ludovic Orban, a făcut destule greșeli, începând cu primele faze ale carantinării și izolării, pe care nu le-a controlat așa cum trebuie, continuând cu testarea insuficientă în spitale și lipsa echipamentului o perioadă destul de lungă, cu bâlbâielile impardonabile ale ”așa-zisului” acord cu Biserica Ortodoxă, care relaxa măsurile fix de sărbătorile pascale și, nu în ultimul rând, cu planul lui Streinu Cercel de carantinare și scoatere din familii a persoanelor de peste 65 de ani. Bonus, comunicarea de lemn marca Marcel Vela cu ale lui Ordonanțe Militare la miez de noapte. Nici consecvență nu a prea fost, pe de o parte s-au făcut excese cu amenzile și cu agresivitatea în cazul unor comunități de romi, pe de altă parte, muncitorii români plecați la cules de sparanghel au fost lăsați să străbată țara ( și aeroporturile) în condiții care numai cu distanțarea socială nu aveau de-a face. Una peste alta, guvernul liberal și experții din Grupul de comunicare strategică nu au fost chiar la înălțime, era loc de mai bine, dar nici nu se poate spune că nu s-au descurcat, așa cum trâmbițează pesediștii și ai lor.

Dar asta aproape că nu contează în logica electorală, vedem deja din ultimul sondaj IMAS că PNL a pierdut 14 procente din ianuarie și până acum, de la 47 % la 33%. Și probabil va mai pierde când criza economică își va ascuți dinții. Deja oamenii și-au pierdut răbdarea, frica cea mare a trecut, moartea s-a banalizat, lista deceselor și a noilor cazuri nu mai produce emoția de la început, nemulțumirea se accentuează cu fiecare zi și este direcționată spre PNL. Era previzibil. Așa cum previzibilă era și mutarea accentului de la criza de sănătate la ciondăneala politică la care asistăm în ultimele două săptămâni. Campion e președintele, pentru că PNL nu-și permite deocamdată să intre în această logică și să schimbe retorica.

Klaus Iohannis s-a poziționat clar ca lider de forță în cel puțin două momente cruciale: 1. acordul dintre ministerul de Interne ( Marcel Vela) și BOR, care se bătea cap în cap cu toate măsurile luate până atunci prin Ordonanțele Militare, dar și cu toate mesaje transmise de autorități ”stați în case de Paște, ca să nu asistăm la o explozie a cazurilor de COVID” și 2. planul ”Vacanța Mare” a lui Cercel. În ambele situații, Iohannis a fost de o fermitate suprinzătoare, a cerut imperativ anularea acordului ( ”altfel, după sărbători vom avea înmormântări”) și a catalogat inițiativa lui Cercel drept ”aberantă” și ”inacceptabilă”, dând asigurări că ”așa ceva nu se va întâmpla”. Iohannis a fost cel care a anunțat relaxarea de după 15 mai, faptul că școlile vor rămâne închise până la toamnă și face declarații aproape zilnic, ba chiar a găsit și un ton ceva mai uman încercând să-i convingă pe oameni să stea acasă de Paște ( ”eu și Carmen stăm acasă”). Una peste alta a preluat frâiele crizei și ale guvernului cu mână forte, asta și pentru că, personal, nu mai are nimic de pierdut, dar și pentru a pune lucrurile la punct atunci când Orban părea incapabil să o facă. A procedat corect până la derapajul cu luatul/datul Ardealului.

De ce a făcut aceste declarații și, mai ales, într-o retorică stridentă care nu-i este caracteristică? Din calcul electoral, fără discuție. Chiar dinainte de Paște, președintele a început să atace tot mai des și mai virulent PSD, care își condiționa votul pentru prelungirea stării de urgență, acuzându-l, pe bună dreptate, că a ”guvernat toxic”, a ”distrus bugetul” și că ”o majoritate parlamentară lipsită de orice legitimitate votează măsuri abernate promovate de niște iresponsabili”. ”E inacceptabil și revoltător să-i vedem dând lecții azi pe cei care au lăsat spitalele fără resurse”, spunea președintele. În 28 aprilie, într-o conferință de presă, Iohannis acuza că în parlament, majoritatea oferă un ”festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni care și înainte de criză au avut un comportament nociv și demagogic, oameni care au lăsat România fără bani”. După numai o zi, prin Camera Deputaților trecuse tacit proiectul care prevedea autonomia Ținutului Secuiesc, a venit declarația referitoare la Ardeal ( ”PSD se luptă în birourile secrete din Parlament, ca să dea Ardealul ungurilor”), atacul la Ciolacu și la ”înțelegerea” cu Viktor Orban (”Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri?”). Nu mai are rost să vorbim de populismul unei astfel de declarații, dar motivul ei este unul singur: PNL cade în sondaje.

Pe de altă parte, circul pe care îl face acum PSD- care, de facto, a subscris la proiectul UDMR, de care are nevoie în continuare ca să-și mențină majoritatea parlamentară, așa cum a făcut în ultimii trei ani de zile- este neobrăzat. Să ne amintim că Dragnea și Dăncilă l-au acuzat nu o dată pe Iohannis că vrea ”să dea Ardealul ungurilor”, ba chiar să vândă toată România pentru că este ”străin” de neam și țară. Desigur, asta nu-i o scuză pentru Iohannis care a cazut în același tip de retorică. La rândul său, UDMR, care ani la rând a negat că vrea autonomia Ținutului Secuiesc, îmbrăcând-o în diverse formule, și-a dat, cum se zice, arama pe față. Măcar de acum înainte un lucru va fi sigur: orice partid se aliază cu UDMR subscrie acestui proiect.

Scandalul se va stinge la fel de repede cum s-a declanșat, nu sunt convinsă că va fi folosit ca armă în viitoarea campanie exact din motivul de mai sus, dar întrebarea care rămâne este cum de președintele impinge lucrurile atât de departe și pe un teren atât de alunecos. Cred că fie și-a făcut niște socoteli greșite, fie a fost luat de valul autoritarismului, care a cam început să-i placă. Mai important decât toate este însă în ce măsură cresc cu adevărat șansele PSD după criza coronavirusului și cea economică, una care de abia urmează? Dacă ne uităm la același sondaj IMAS, vestea proastă pentru social-democrați este că nu profită de criză, ba din contra, sunt sub 24%, semn că, totuși, printre efectele coronavirusului nu se numără amnezia.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22