De același autor
Acum sa va spun doua lucruri. In primul rand, afirmatia mea ca am trecut in perioada post-tranzitie nu se refera doar la o serie de considerente de ordin economic, ci si la cele de ordin politic. In al doilea rand, pe Ilie Serbanescu eu il apreciez si il respect foarte mult, il consideram un reper chiar si inainte de '89, cand scria la Lumea. In ianuarie '90, cand am avut prima intalnire cu responsabilii americani, l-am rugat pe Ilie Serbanescu sa vina sa ne dea o asistenta pe partea de subiecte economice, eu reprezentand atunci Partidul National Liberal. Ilie Serbanescu, om admirabil, este un vesnic sceptic, totusi remarcele lui contin foarte mult adevar, nu putem sa negam ceea ce spune el. Si eu nu numai ca nu contest, vreau chiar sa intaresc ceea ce spune el, ca in economie sunt o serie de elemente care pot sa ridice intrebari cu privire la tranzitie. Revin la considerentele de ordin politic mai intai: Romania a iesit din tranzitie pentru ca, iata, Iliescu, care a reprezentat Romania timp de 10 ani din cei 15 si a jucat un rol important in toata aceasta perioada, iese practic din scena, odata si cu partidul pe care el l-a creat si care, fara doar si poate, este perceput asa cum este in realitate: si anume, un demn urmas al Partidului Comunist, cu o slaba capacitate de reforma, dar cu o buna capacitate de propaganda. Aceasta a dovedit-o in perioada 2000-2004, care ne-a aratat insa cum tarele comunismului isi recapata noi forme in perioada capitalista, cum vechii comunisti devin capitalisti, dar intr-un capitalism cu totul si cu totul aparte, in care nu prevaleaza economia de piata, ci coruptia, ridicata la rang de politica de stat. In ceea ce priveste economia, in perioada 2000-2004, chiar daca s-au facut unele progrese, ele nu au fost iscate de dorinta intima si de convingerile politice ale fostilor guvernanti, ci de presiunea insistenta si constanta a Fondului Monetar International si, in plan politic si economic, de foarte mari presiuni din partea Uniunii Europene. Romania a progresat, dar, in acelasi timp, a aparut aceasta clientela politica uriasa a PSD, care a facut din banul public principala sursa de venit si de imbogatire. Nu trebuie sa uitam ca anul 2004 a fost un an nefericit, pentru ca s-au suprapus doua momente importante: momentul alegerilor si momentul incheierii negocierilor cu UE. Aceasta a determinat PSD sa faca o alegere, pentru ca cele doua nu sunt compatibile, ci putin antagonice. Daca vrei sa castigi alegerile trebuie sa nu mai faci reforma, daca vrei sa inchei negocierile cu UE, trebuie sa faci reforma si inseamna ca pierzi alegerile. PSD a ales sa castige alegerile si, de aceea, anul 2004 a insemnat o incetinire a procesului de reforma, intarzieri in incheierea capitolelor de negociere cu UE. In 17 decembrie, la Consiliul Ministrilor de la Bruxelles, decizia care s-a luat in favoarea Romaniei a fost una preponderent politica, nu una bazata pe indeplinirea angajamentelor luate. PSD spera ca acest lucru sa permita castigarea alegerilor, ceea ce uite ca n-a fost cazul. Deci toate aceste lucruri pe care le-au facut, combinate cu cadourile electorale - cadouri e un cuvant prea delicat -, cu pomenile electorale pe care le-au facut si care se rasfrang asupra bugetului si situatiei economice pe 2005 n-au ajuns ca sa convinga populatia sa-i voteze. Si astfel s-a mai spulberat un mit pe care PSD a incercat sa-l creeze, si anume ca va fi singurul partid din tarile din Europa Centrala care va reusi sa faca doua mandate succesiv. Spre deosebire de celelalte tari din Europa Centrala, unde a existat permanent o alternanta la putere. Ei bine, daca luam in considerare ceea ce spunea Ilie Serbanescu - existenta arieratelor in economie, o insuficienta restructurare - si eu am mici rezerve in a spune ca este o adevarata economie de piata. Insa, vrand-nevrand, PSD ne-a adus in situatia in care astazi noi am intrat la putere, nu mai avem mare lucru de privatizat. Au mai ramas doua societati mari, doua banci mari - BCR si CEC - de privatizat, o societate esuata la privatizare, Tractorul, in rest nu prea mai e mult de privatizat. Mai sunt cateva intreprinderi din domeniul energetic, si ele sunt in curs de privatizare. Trecerea economiei din proprietatea statului in proprietate privata inseamna posibilitatea eliminarii coruptiei si o eficienta economica. Ne confruntam insa cu un nivel de coruptie extraordinar de ridicat. Si ieri am fost la Parchetul National Anticoruptie, unde a avut loc o sedinta in prezenta mea si a presedintelui Traian Basescu, si nu va pot ascunde ca suntem nemultumiti, presedintele si cu mine, de rezultatele de pana acum ale PNA. Nemultumirea noastra nu este singulara; Comisia Europeana spune acelasi lucru: in Romania, cu toate ca s-au facut strategii anticoruptie, nu s-au vazut rezultatele la nivelul marii coruptii. Avem frecvente cazuri de coruptie minora rezolvate, care insa nu au reusit sa schimbe perceptia generala a opiniei publice din Romania si din strainatate asupra coruptiei din tara. Banul public a fost in ultimii patru ani o sursa fabuloasa pentru crearea unor averi ale clientilor politici ai PSD. Si, incet-incet, incep sa apara la suprafata toate aceste informatii.
Cum credeti ca se va descurca guvernul, in aceasta situatie, cu arieratele?
Arieratele reprezinta o forma de reflectare a ineficientei unor intreprinderi, care, in loc sa inregistreze pierderi sau sa intre in faliment, arunca in neplata facturilor sume importante, mai ales catre furnizorii de utilitati. Pe masura ce furnizorii de utilitati se privatizeaza - si acest lucru se va incheia probabil anul acesta - nu trebuie luata nici o masura administrativa, pentru ca nici in trecut masurile administrative, luate de guvern prin ministerele de resort, nu au avut cum sa fie eficiente in aceasta privinta. Antidotul este privatizarea.
Va trebui sa si inchideti?
Nu, n-avem ce sa inchidem. Ce se intampla? Statul este intotdeauna foarte generos, prin functionarii lui, cu rau platnicii. In momentul in care s-au privatizat intreprinderile furnizoare de utilitati, privatii n-au de unde sa-si permita sa le plateasca intreprinderilor nerentabile contravaloarea facturilor. Si atunci nu vor fi alimentati cu utilitati: cu gaze, cu electricitate... Foarte simplu. Si cred ca e foarte bine. Si atunci, intr-adevar, sigur ca mecanismele de piata rezolva aceasta problema, care, politic, nu e intotdeauna foarte agreabila, mai ales ca la nivel politic exista o anumita rezerva de a lua masuri administrative costisitoare politic.
Aveti semnale ca schimbarea in impozitare va aduce intr-adevar ceva la suprafata din...
...din economia gri? Nu. Dupa 20 de zile nu s-a facut nici o incasare la buget. Noi inca o sa incasam in ianuarie pe vechea fiscalitate din 2004. Si bilantul pe 2004 se va incheia pe 25% cota de impozit, si veniturile pe decembrie vor fi impozitate cu vechile cote. Va pot spune altceva insa: noi am urmarit doua lucruri. Am urmarit, daca vreti, categoria A de probleme: 1) sa dam posibilitatea celor care muncesc mai mult sa castige mai mult, prin cota unica de impozitare; 2) sa ajutam intreprinderile sa se capitalizeze, prin reducerea impozitului pe profit de la 25 la 16%. Bineinteles, cu consecintele, care inseamna ce? Cresterea locurilor de munca. Categoria B inseamna ca vrem sa atragem investitori. Si, la acest capitol, in 20 de zile, efectele s-au facut simtite. Sunt instiintat ca intreprinderi mari care voiau sa vina sa faca investitii in Romania au luat decizia in momentul in care aceasta hotarare a fost adoptata. Deci ceea ce scontam este, in perioada urmatoare, si in urmatorii 2 ani mai ales, o crestere a volumului investitiilor pana la aproximativ 3-4 miliarde de euro anual, ceea ce intr-adevar va reprezenta un nivel poate nu atat cat ni l-am dori - cum a fost in Ungaria, unde au avut nivele de 8 miliarde de dolari anual -, ci macar sa incepem sa ne ducem catre o zona care sa permita economiei sa functioneze intr-un ritm cu o crestere sustinuta, constanta, pe o perioada de timp mai lunga si care sa inceapa sa genereze locuri de munca mai bine platite: obiectivele pe care ni le-am asumat in domeniul economic.
Cat estimati ca ar fi piata neagra a muncii? Pentru ca, in momentul acesta, enorm de multa lume lucreaza fara carte de munca sau cu un alt salariu decat cel pus in cartea de munca s.a. Sunt intreprinderi, inclusiv de presa, care nu si-au platit obligatiile si angajatii descopera cu intarziere acest lucru, cand trebuie sa se interneze sau cand trebuie sa se pensioneze.
Sunt statistici diferite. Am vazut estimari care spun ca munca la negru sau la gri ar putea sa reprezinte 20-25%, sunt si estimari cu cifre mai mari. Depinde de cei care au facut evaluarile.
Relatiile externe intra si in atributiile primului ministru, dar mai ales intra in atributiile presedintelui Romaniei. Cum se departajeaza aceste sfere?
Nu am o problema speciala in acest sens cu Traian Basescu, din contra, colaboram foarte bine. Si presedintele, si primul ministru reprezinta in Romania etajul puterii executive. Presedintele are atributiuni explicite, de stabilire a strategiei generale de politica externa. Dar, prin forta lucrurilor, in subordinea primului ministru este ministrul de Externe, cu tot aparatul functionaresc si diplomatic, si atunci o buna parte din aceste actiuni sunt derulate de catre guvern, pentru ca el are relatia cu omologii lui din foarte multe tari europene in care sistemul semiprezidential nu exista. Spre deosebire de presedinte, care are preponderenta pe capitolul politic, la nivelul guvernului si al primului ministru relatia externa contine toate paletele, si anume: cea politica, cea economica, cea culturala, institutionala si sunt multe alte domenii. Cand vorbim de cooperare economica, putem sa discutam despre investitii, dupa cum putem sa vorbim de colaborarea in lungul Dunarii, cum a fost cazul in cadrul vizitei in Ungaria. Apoi, nu trebuie sa uitam ca este relatia, care devine din ce in ce mai intensa, cu Uniunea Europeana, din perspectiva integrarii. Aici, responsabilitatea principala cade tot pe umerii guvernului, prin ministerele de resort. Nu stiu daca e atat de important sa vedem unde este limita dintre sfera de activitate a celor doi, eu cred ca aceste sfere se intrepatrund. Pentru ca politica externa sa fie eficienta, trebuie ca intre cele doua institutii, intre presedintie si guvern, sa existe o buna colaborare. Si eu ma bucur ca am aceasta relatie exceptionala cu Traian Basescu.
Trebuie sa recunosc ca am pus intrebarea amintindu-mi de niste tensiuni intre presedintele Constantinescu si anumiti ministri din acea perioada...
Tensiunile cred ca au aparut in trecut datorita unei gelozii a institutiilor si a persoanelor, a liderilor. Pentru mine, perspectiva este urmatoarea: cred ca in interesul national este mai important a avea o politica externa coerenta decat o rivalitate contraproductiva intre doua institutii fundamentale ale statului.
Rezultatele vizitei dvs. la Budapesta au fost urmarite cu atentie. A fost o vizita simbolica, a fost gandita simbolic?
A fost gandita simbolic, a fost o vizita politica, nu o vizita dedicata abordarii unor subiecte punctuale. Cred ca marcheaza un nou tip de relatie in viitor intre Romania si Ungaria. Daca in trecut relatia romano-maghiara a fost permanent sub spectrul unor tensiuni generate de probleme istorice, de data aceasta am convenit cu premierul maghiar, Ferenc Gyurcsany, ca ar fi util pentru ambele parti sa lasam trecutul deoparte si sa ne concentram asupra prezentului si viitorului. Disensiunile de ordin istoric le lasam in seama istoricilor, sa discute mult si bine asupra lor. Noi vrem sa dam o alta tendinta acestei relatii, pe incredere, pe colaborare politica si economica, in asa fel incat in final proiectele pe care le convenim in comun sa fie in favoarea cetatenilor ambelor tari. Pentru ca de fapt guvernam in interesul cetatenilor si nu avem interesul de a mentine in mod artificial tensiuni intre cele doua tari de vocatie europeana, care nu fac decat sa ingreuneze apropierea dintre ele. Ungaria a reusit deja sa devina membra a UE, Romania incearca sa devina membra a UE si are de invatat din experienta Ungariei. Mai mult de atat, in ultimii ani Ungaria, de cand a devenit membra a UE, a avut o atitudine pozitiva in a sprijini eforturile de integrare ale Romaniei. I-am cerut premierului maghiar ca Ungaria sa fie una din primele tari care sa ratifice tratatul de aderare a Romaniei la UE. Si cred ca in aceasta relatie conteaza foarte mult si modul in care liderii se inteleg. Gyurcsany e un om foarte deschis, care nu are o abordare politica pe problemele relatiei cu vecinii si ale relatiei cu minoritatea maghiara din tarile vecine Ungariei care sa genereze tensiuni, asa incat am fost foarte bucuros ca am sesizat in cadrul vizitei din Ungaria o atmosfera, nu doar normala, ci chiar o atmosfera placuta, agreabila, ca intre prieteni. Si nu o atmosfera formala, asa cum se intampla in general la vizitele oficiale la nivel de prim-ministri sau presedinti, cand lumea este grabita sa indeplineasca niste puncte din program si atata tot. Ne-am inteles foarte bine si acesta este, daca vreti, mesajul: lasam in spate, complet, problemele trecutului - sigur ca o parte din ele s-au si rezolvat -, ne concentram pe prezent si pe viitor, ca sa dam tarilor noastre posibilitatea sa profite de pe urma acestei relatii, care s-a imbunatatit si la nivel politic, si la nivel economic. Increderea aceasta este data, trebuie sa subliniez, si de faptul ca UDMR are o reprezentare care ii da confortul necesar sa-si imagineze ca este posibil sa treaca de la statutul de partid etnic la cel de partid politic autentic. Astazi UDMR nu mai are o simpla responsabilitate in zona minoritatilor, astazi UDMR are responsabilitati care acopera probleme de interes national. Aceasta este, daca vreti, iarasi o abordare care trebuie remarcata, pentru ca eu ii consider pe cei de la UDRM parteneri egali, cu responsabilitati egale in gestiunea problemelor tarii. Si de aici fac si o mica divagatie pe chestiunea numirii prefectului de Covasna, care stiti ca a generat anumite tensiuni in declaratii. Ceea ce am spus la discursul de investitura spun si acum: maghiarii din Romania sunt cetateni de rang egal cu cetatenii romani, nu exista doua categorii de cetateni. Toti sunt cetateni romani, chiar daca sunt de nationalitate maghiara, au drepturi egale, au responsabilitati egale, au obligatii egale. Prin urmare, nu este nici un impediment sa punem un prefect maghiar intr-un anumit judet. Cred ca sunt niste tabuuri, niste mentalitati care ar fi cazul ca, dupa 15 ani, sa fie rasturnate. Am discutat exemplul de la Covasna cu Markó Béla si i-am spus ca poate am si eu motive de nemultumire, in masura in care 25% din populatia din judet este de nationalitate romana, dar nu au reprezentare la nivelul structurilor de putere locala, cum ar fi consilii municipale, consilii judetene. Si am convenit ca este normal ca reprezentarea sa reflecte aceasta componenta in structura populatiei. In perioada imediat urmatoare, aceste lucruri vor fi rezolvate, astfel incat sa le favorizam romanilor de acolo o reprezentare in structurile de putere locale. Aceasta chestiune a fost pusa in termeni care nu-mi plac, dar care am impresia ca fac sens pentru unii: "A, ungurii au avut de castigat ca au pus prefect in Covasna". Pot sa spun, dintr-o anumita perspectiva, da, si romanii au de castigat, pentru ca in acest fel le vom permite sa aiba acces in structuri de putere unde pana acum erau total absenti.
Exista coruptie si in invatamant, si in sanatate, nu doar la nivel politic
S-a discutat si ca cetatenii romani de nationalitate maghiara sa fie prezenti si in diplomatie, servicii secrete?
Nu am discutat aceste lucruri. Am aratat, de altfel, asa cum au fost numiti in guvern, ca nu exista domenii in care sa spunem ca ungurii nu pot sa fie prezenti. De altfel, a si fost numit un secretar de stat la Ministerul de Externe din partea UDMR. Vom avea si in diplomatie. Nu-i, de altfel, o noutate, au mai fost, nu stiu daca toata lumea stie lucrul asta.
Ideea ca fiecare cetatean va trebui sa-si declare venitul a creat o stare de nedumerire.
Ma intreb si eu de ce. Eu cred ca starea de usor inconfort pot sa o aiba cei care au o musca pe caciula, dar in rest unde e problema? Daca oamenii politici trebuie sa-si faca declaratii de avere, de ce nu pot sa-si faca si alti cetateni?
Destui sunt saraci, probabil si din cauza asta.
De la muncitorul de la 23 August nu stiu daca o sa fie interesant sa avem o declaratie de avere.
Si chiar de la profesor.
Chiar si profesorul trebuie sa-si faca declaratia de avere, pentru ca si in invatamant exista coruptie. Sa nu ne facem ca nu stim de ea, sa nu ne facem ca nu o vedem. Exista coruptie in invatamant, exista coruptie in sanatate, nu exista coruptie numai la nivelul politic. Daca vorbim de eradicarea coruptiei nu putem sa spunem ca eradicam coruptia dintr-o zona si in rest inchidem ochii. Deci eu cred ca cei care realizeaza venituri fara justificare trebuie luati la intrebari. Trebuie ca in Romania sa intelegem ca tot ceea ce inseamna program social se poate face numai prin plata corecta a obligatiilor fiscale ale fiecarui cetatean. Nu putem sa facem derogari si sa inchidem ochii la unii, iar ei sa-si vada in continuare de treaba. Eu vreau sa va dau un singur exemplu: profesorii care dau meditatii. Foarte bine, n-am nimic impotriva. Si eu am copil, care o sa trebuiasca sa faca meditatii cand da examen la facultate. Dar acelea sunt venituri care trebuie impozate si care astazi nu sunt. Sunt foarte multi medici care primesc anumite sume de bani pentru serviciile prestate, cu toate ca lucreaza in sectorul public. Eu consider ca personalul medical nu e suficient de bine platit si ca, intr-un fel, poate un chirurg, care are responsabilitate foarte mare pentru bolnavii pe care-i asista, ar trebui sa aiba venituri mai mari. Dar acele venituri nu sunt in nici un fel contabilizate si fiscalizate. Trebuie sa fiscalizam toate veniturile din Romania, cum se intampla peste tot in UE. Cred ca cei care sunt corecti nu au de ce sa se teama, este o situatie de normalitate in care trebuie sa intram. Dar sigur ca sunt anumite categorii unde probabil administrarea si gestiunea declaratiilor nu va avea nici un sens -cei cu salariu minim, cu salarii foarte mici, acolo nu stiu daca va fi relevanta aceasta declaratie.
Interviu realizat de Gabriela Adamesteanu
