De același autor
Există puține lucruri asupra cărora liderii europeni se vor putea înțelege la sfârșitul acestei săptămâni la summit-ul de reinventare a Uniunii Europene post-Brexit de la Bratislava, dar unul dintre ele pare să fie, în mod contraintuitiv, relansarea proiectului construcției unei structuri militare europene comune „autonome“ față de NATO. Spunem „contraintuitiv“ pentru că Uniunea Europeană pare să aibă probleme mai mari și mai urgente decât armata europeană, cum ar fi controlul frontierelor UE pentru a face față fluxului de migranți, combaterea terorismului, care a făcut ravagii vara aceasta în Belgia și Franța, restructurarea relațiilor dintre statele membre și structurile europene, adică mai multă sau mai puțină integrare, mai multă sau mai puțină Europă. Și, mai ales, găsirea unor soluții la ceea ce, în noul limbaj de lemn politic corect, poartă numele de „provocările globalizării“, dar, în realitate, se referă la transferul de avuție dinspre statele bogate din Vest spre statele sărace din Est și din Asia, cel mai mare izvor de nemulțumire și principala sursă a ascensiunii populiștilor din America și Marea Britanie, până în Franța și Germania.
Accentul pus brusc pe „securitatea externă“ a Uniunii Europene nu are aproape nicio legătură cu criza refugiaților, asta dacă nu cumva șefa diplomației europene, Federica Mogherini, și președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, au decis să rezolve criza siriană prin desfășurarea de trupe europene terestre pe teritoriul Siriei, în schimb, are legătură cu altceva. Realizarea acestui „nucleu de armată europeană“ este cam singurul punct relativ sigur asupra căruia se pot înțelege aproape toți cei 27 lideri ai UE și care să reprezinte, în mod simbolic, o dovadă de unitate și de dorință cvasi-unanimă de continuare a procesului de integrare. Ce altă dovadă mai bună că „visul Europei Unite“ rămâne viu chiar și după Brexit decât o mică armată sub steagul UE? Doamna Mogherini susține că proiectul domniei sale, conținut într-un document intitulat pompos Strategie Globală, nu are în vedere constituirea unei armate europene propriu-zise și că UE este la distanță de 100 de ani de așa ceva și, la prima vedere, are dreptate. Domnia sa insistă asupra a patru priorități: investiții majore în industria de apărare din resurse europene comune, activarea prevederilor din tratatele fondatoare care permit unui număr mic de țări membre să desfășoare acțiuni militare în numele întregii Uniuni, constituirea unor grupuri de luptă organizate sub forma unor forțe de reacție rapidă multinaționale și, mai ales, înființarea unui Cartier General comun la Bruxelles, care să conducă toate acțiunile militare și civile prezente și viitoare. Acest „Cartier General comun“ ar trebui să reprezinte „nucleul“ în jurul căruia să se construiască viitoarea structură a apărării europene. Cu alte cuvinte, nucleul viitoarei armate europene.
|
Şefa diplomației europene, Federica MogheriniLa Bruxelles pare să se fi înrădăcinat convingerea că, dacă nu se poate înființa un post de ministru de Finanțe european care să fie responsabil de o politică fiscală comună, pentru că nimeni nu este dispus să cedeze acest atribut al suveranității, și, dacă nu se poate realiza o politică externă comună propriu-zisă, atunci integrarea poate fi dusă mai departe pe plan militar, mai ales că Juncker a vorbit despre necesitatea armatei europene „pentru a răspunde amenințărilor Rusiei“ încă de anul trecut, iar acum doi lideri central-europeni, premierii Ungariei și Cehiei, au cerut același lucru. Timpurile par coapte pentru un asemenea pas, mai ales, susține Mogherini, că acum, după Brexit, obstacolele ridicate de Marea Britanie în calea creării apărării europene au dispărut, iar UE 27 trebuie să profite de această oportunitate istorică.
Problema este că întreaga gândire din spatele acestui proiect este greșită și se bazează pe un șir de iluzii. Opoziția Marii Britanii față de apărarea europeană se întemeia pe trei principii: politica de apărare este un atribut național, cooperarea militară se realizează în cadrul NATO, iar orice structură militară care să duplice structurile NATO este indezirabilă, mai ales în condițiile în care statele membre nici măcar nu își respectă angajamentele în privința alocărilor bugetare asumate la nivelul Alianței. Or, „oportunitatea istorică“ la care se referă Mogherini are în vedere tocmai obstacolele în calea duplicării structurilor NATO, care, după Brexit, devine posibilă. Acest demers nu are însă drept scop întărirea securității europene, ci eliminarea treptată a elementelor american și britanic din structurile de apărare europene, concomitent cu integrarea politică tot mai strânsă. Fără americani și britanici, Europa ar fi practic lipsită de apărare în cazul unei agresiuni.
Juncker a mințit în martie anul trecut. UE nu are nevoie de o armată proprie ca să apere Europa de ruși (pentru asta există NATO), UE are nevoie de o armată proprie pe care s-o folosească ideologic împotriva anglo-americanilor și pentru a face o reverență Rusiei, al cărei scop declarat este desființarea NATO și retragerea Statelor Unite din Europa. În acest sens, insistența cu care doamna Mogherini se referă la „interdependența“ dintre Europa și Rusia și nevoia de cooperare este o sugestie cât se poate de transparentă apropo de încotro înclină preferințele sale. Aceasta este încă o iluzie, pentru că Rusia nu „cooperează“, relațiile Rusiei cu lumea sunt un joc de sumă zero, altfel spus, dacă Rusia câștigă, ceilalți, adică Europa, pierd. Iar dacă ideologii Imperiului European (un superstat cu politică fiscală și bugetară comune, cu politică externă unică și armată unică) vor continua să avanseze cu acest vis absurd, atunci unitatea Occidentului va fi spartă, iar Rusia va câștiga. De aceea, președintele Iohannis ar trebui să sublinieze vineri la Bratislava că România nu va accepta niciodată vreo structură europeană de apărare care să duplice structurile NATO.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/07/Ursula von der Leyen.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/02/Trump si zelenski.jfif)
Comentarii 15
Ioan - 09-17-2016
Europa are nevoie de o armata comuna din mai multe motive. UK era cea mai mare forta militara cu proiectie la distanta in EU: submarine, portavioane , parteneriatul lor anglo-saxon cu americanii, etc. Iesirea lor lasa UE numai cu dimensiunea economica mondiala, fara forta militara . Pe de alta parte singurul domeniu in care USA este la cel mai inalt nivel este productia de armament, companii mamut: Lockheed Martin, Boeing, Genertal Dynamics, etc... inghit sume colosale de la guvern ca sa pastreze prima pozitie a SUA in topul puterilor militare. Pentru Washington e simpu, dolarul este moneda de rezerva, deci poate tipari oricati dolari, ca nu se devalorizeaza abrupt, apoi ii da marilor contractori din aparare ca sa tina economia Americii in viata. Da ce, marii contractori europeni n-ar manca ceva si gura lor? Vrem, dupa cum spunea ieri PM italian Matteo Renzi, o relaxare a politicilor fiscale de austeritate impuse de Merkel. Ce e mai usor, si cu beneficii incontestabile pentru mentinerea avansului tehnologic european: sa facem armament. Sa dam marilor concerne europene, din toate tarile: EADS, Daimler, Krauss Maffei, Dassault, Alenia, etc.. bani sa dezvolte arme. Astfel se angajeaza ingineri, se fac studii, se dezvolta tehnologii, uzine, se da de lucru la toata europa occidentala, aia care sufera de pe urma concurentei cu forta de munca ieftina din estul Europei. Si asa BCE a tot pompat euroi gramada in piata, fara prea mari efecte in cresterea economica a EU. Ne-ar trebui vreo 20-30 de ani si sume colosale ca sa avem o armata europeana la nivelul armatei SUA. Nu avem inca submarine nucleare sau portavioane europene, insa Germania Franta si Suedia fac submarine conventionale foarte avansate. Ariane este mai ieftina ca lansator de sateliti decat rachetele americane. Tehnologia europeana civila este la varf, trebuioe doar vointa politica pentru ca tot ce poate Europa sa fie transpus in armament. Sunt convins ca in 25-30 de ani calitatea armelor europene versus restul lumii va fi ca diferenta dintre BMW, Mercedes, Audi versus Chevrolet sau Lada, Geely sau Tata, Mahindra. Nu uitati bataia dinte aliati la sfarsitul WWII pentru documentatia, uzinele si inginerii nazisti. Lasa ca facem noi in Romania, Ungaria si Slovacia masinile: VW, Renault, , etc.., si faca ei portavioane. tancuri si submarine pentru armata europeana comuna. S-ar putea sa fie mai bine pentru toti.
RăspundeIoan - 09-17-2016
Europa are nevoie de o armata comuna din mai multe motive. UK era cea mai mare forta militara cu proiectie la distanta in EU: submarine, portavioane , parteneriatul lor anglo-saxon cu americanii, etc. Iesirea lor lasa UE numai cu dimensiunea economica mondiala, fara forta militara . Pe de alta parte singurul domeniu in care USA este la cel mai inalt nivel este productia de armament, companii mamut: Lockheed Martin, Boeing, Genertal Dynamics, etc... inghit sume colosale de la guvern ca sa pastreze prima pozitie a SUA in topul puterilor militare. Pentru Washington e simpu, dolarul este moneda de rezerva, deci poate tipari oricati dolari, ca nu se devalorizeaza abrupt, apoi ii da marilor contractori din aparare ca sa tina economia Americii in viata. Da ce, marii contractori europeni n-ar manca ceva si gura lor? Vrem, dupa cum spunea ieri PM italian Matteo Renzi, o relaxare a politicilor fiscale de austeritate impuse de Merkel. Ce e mai usor, si cu beneficii incontestabile pentru mentinerea avansului tehnologic european: sa facem armament. Sa dam marilor concerne europene, din toate tarile: EADS, Daimler, Krauss Maffei, Dassault, Alenia, etc.. bani sa dezvolte arme. Astfel se angajeaza ingineri, se fac studii, se dezvolta tehnologii, uzine, se da de lucru la toata europa occidentala, aia care sufera de pe urma concurentei cu forta de munca ieftina din estul Europei. Si asa BCE a tot pompat euroi gramada in piata, fara prea mari efecte in cresterea economica a EU. Ne-ar trebui vreo 20-30 de ani si sume colosale ca sa avem o armata europeana la nivelul armatei SUA. Nu avem inca submarine nucleare sau portavioane europene, insa Germania Franta si Suedia fac submarine conventionale foarte avansate. Ariane este mai ieftina ca lansator de sateliti decat rachetele americane. Tehnologia europeana civila este la varf, trebuioe doar vointa politica pentru ca tot ce poate Europa sa fie transpus in armament. Sunt convins ca in 25-30 de ani calitatea armelor europene versus restul lumii va fi ca diferenta dintre BMW, Mercedes, Audi versus Chevrolet sau Lada, Geely sau Tata, Mahindra. Nu uitati bataia dinte aliati la sfarsitul WWII pentru documentatia, uzinele si inginerii nazisti. Lasa ca facem noi in Romania, Ungaria si Slovacia masinile: VW, Renault, , etc.., si faca ei portavioane. tancuri si submarine pentru armata europeana comuna. S-ar putea sa fie mai bine pentru toti.
RăspundeAlex1 - 09-17-2016
Europa daca vrea sa existe pe harta trebuie sa aiba armata! Nato este America si punct! Numai cei naivi cred ca pot sa aiba securitate pe gratis; gratis de la NATO inseamna in realitate costuri mai mari decat o armata proprie.
RăspundeDl.Goe - 09-16-2016
Continutul articolului imi (a)pare pur ideologic si... partizan adica ca neimpartial... In mod cat se poate de logic edificarea unei enitiaiti europene consistente (un soi de tara mare, federatie, confederatie, USE) presupune o armata comuna, proprie. La fel o moneda unica. A sustine ca Europa nu are nevoie de o aramata proprie intrucat are NATO e ca si cum ai zice ca Europa nu are nevoie de moneda proprie intrucat poate adopta dolarul american (precum Equadorul; de ce nu? NU?). Sau ca si cum ai zice ca Romania nu are nevoie de armata pentru ca e in NATO. Europa, ca entitate de sine statatoare, coerenta si consecventa are nevoie de moneda proprie (comuna), de armata proprie (comuna) (integrata in NATO precum armata Frantei), de limba proprie (comuna), si mai ales de consens al actorilor care vor s-o edifice integrandu-se in aceasta constructie. Deocamdata in Europa se afla mult prea multi prea pro-Americani, si mult prea multi prea pro-rusi. Or fi ei si pro-europeni sinceri pe undeva dar nu prin Europa de sud-est.
Răspundeoranghutan - 09-15-2016
Armată comună europeană? Trebuie să fie o glumă proastă ...
Răspundeprofesoru - 09-14-2016
Simplu nu merge, deoarece ruşii nu se vor retrage din Ucraina (sunt în joc interesele lor fundamentale). Aşa că o să ne reconciliem la modul complicat, cu Crimea şi Donbasul ocupate de ruşi.
RăspundeFelix - 09-14-2016
Pai e simplu, rusii sa se retraga din ucraina si ne reconciliem imediat.
RăspundeJoaquin Murieta - 09-14-2016
Europa are nevoie de o armata pentru a se apara de Americani care au distrus deja Romania si alte tari Europene pot urma. Foarte probabil Americanii nu vor ataca Europa primii ci vor astepta linistiti ca Rusii,Turcii, Arabii, etc. inarmati si antrenati de Americani sa atace Europa si sa ucida majoritatea Europenilor si abea cand Europa va fi invinsa Americanii vor spune: Vedeti nu va puteti apara deci trebue sa deveniti colonia noastra cum e deja Hawaiul si putinii Europeni inca in viata inchisi in rezervatii.
RăspundeFelix - 09-13-2016
Si mie imi pare cam tampita ideea armatei europene. Problema e ca ideea e pe ambele maluri ale Atlanticului, Trump et co sunt gata sa paraseasca ei NATO, ceea ce de fapt ar transforma NATO in armata EU.
Răspundeprofesoru - 09-13-2016
"dacă Rusia câștigă, ceilalți, adică Europa, pierd" -asta e antologică, şi arată gradul de isterie rusofobă la care au ajuns jurnaliştii noştri. N-are domnule Rusia nici o treabă cu ţările UE/NATO (dar, bineînţeles, se opune extinderii acestor organizaţii). Ţările europene vor o armată comună pentru a ajunge astfel la un grad mai mare de integrare. Afacere asta nu e nici pro-Rusia, nici anti-America. Chiar dacă britanicii şi americanii nu fac parte din structurile de apărare europene, NATO rămâne. Nu vrea nimeni să renunţe la Alianţă. Nu rămâne Europa fără apărare, staţi liniştit. "Interdependenţa" UE-Rusia de care vorbeşte Mogherini înseamnă că securitatea în Europa poate fi asigurată doar prin reconcilierea cu Rusia, nu prin confruntare. Ceea ce e evident.
Răspundemunteanu mircea "mongolul" - 09-13-2016
Aveti dreptate! Totusi, nu cred ca trebuie sa fim atit de inflexibili si sa respingem aprioric orice. Ideea este buna, tinid cont ca e vorba doar de premisele unei structuri ce va deveni operationala in viitor. Un viitor mult indepartat. Presedintele nostru, poate sa afirme clar sprijinul Romaniei pentru aceasta structura, in masura in care industria naostra de armament -cata a mai ramas- va fi activata prin fonduri europene si tehnologie europeana in domeniu, avand asigurata piata de desfacere in UE. Daca si numai daca UE vor lua masura mentinerii si dezvoltarii capacitatilor noastre in domeniu, vom putea sa sprijinim proiectul comun. Daca nu, SUA si UK sunt un aliat mai sigur si puternic decat UE. Trebuie sa rupem pisica in doua si sa cerem avantaje pentru sprijinul politic. Daca nu vor... treaba lor, noi avem treburi la Deveselu etc.!
RăspundeMarin - 09-13-2016
De fapt este vorba despre bani. Cei din Europa de Est trebuie determinati cumva sa cumpere armament din tarile vest europene. Si au gasit forma de constrangere, insa nu cred ca o sa mearga. Tarile de pe flancul estic isi dau seama ca echipamentele americane sunt vitale in fata Rusiei.
RăspundeEuropean - 09-13-2016
Din pacate o analiza intoarsa pe dos. Opozitia permanenta a Marii Britanii impotriva unei coordonari la nivel european s-a realizat in virtutea viziunii lor imperiale si post-imperiale, cu care s-au obisnuit greu. Partenerii americani au subliniat in repetate randuri si la toate nivelurile necesitatea coordonarii mai apropiate a europenilor, IN CADRUL NATO. De aceea la summitul de la Varsovia s-a semnat acordul de cooperare UE/NATO, care sa creasca, IN INTERIORUL ALIANTEI, capacitatea de coordonare in caz de conflict. De aici accentul pe batalioanele multi-nationale etc. Ati uitat slaba coordonare in interiorul NATO in conflictul din Serbia? Structurile nationale paralele nu au functionat. UE e cel mai bine plasata sa intreprinda actiuni care sa creasca coeziunea militara a tarilor membre, fara sa iasa in afara angajamenteleor NATO. Recitit acordul si analizati Strategia de Aparare cand va fi publicata de Mogherini in toamna asta. Veti vedea importanta coordonarii intra-Alianta.
RăspundeMaximus - 09-13-2016
Ciolanis n-o sa spuna niciodata asa ceva. El spune "ce trebuie". Ce ii cere inepta de Merkel. Viziunea de politica externa a lui Werner este 0. Tot "cabinetul" sau e 0 la politica externa. In rest, complet de acord cu dvs. domnule Campeanu. Sper sa se sature americanii sa mai care in spate UE asta inepta. Sa-i lase sa le-o traga rusii asa, vreo 30 de ani si sa-si vada de treaba lor. Nu de altceva, dar lor le-ar merge mult mai bine si le-ar fi mult mai usor fara aceasta piatra de moara care este UE pt America.
Răspundeliv stomer - 09-13-2016
Dementa europeana.
Răspunde