Vadim Tudor resapat

Corneliu Vadim Tudor a dezbracat "camasa mortii" si incearca un costum Armani; in mahalaua din care provine s-ar spune ca-i sta ca pe gard. L-am urmarit amuzat saptamana trecuta intr-o aparitie televizata. Realizatorul a inceput prin a aduce aminte telespectatorilor cele mai racnite afirmatii ale liderului PRM de cand face umbra spectrului politic. Ce vremuri! Ce sfanta manie proletara! Ce era la gura lui! Despre monarhie: "a transformat tara in maidan", sau "regele Mihai a luat mita doua avioane de la Stalin." Despre problema nationala: "eu sunt nationalist de la mama mea" (...). "Noi vrem sa facem România Mare cu fratii nostri de peste Prut" (...). "Ceausescu a mai si gresit, dar el reprezenta natiunea". "Trebuie sa se revina la monopolul asupra bogatiilor tarii. Jos mafia, sus patria!". Si da-i si lupta, si lupta si da-i. Ei bine, cand arhiva s-a inchis, in studio a ramas un Vadim plapand, intrat la apa, cumintit in procese de calomnie pierdute. Nu-ti venea sa-l atingi nici cu o floare. N-a crezut in Ceausescu, a fost doar indus in eroare de regina Angliei, de Henri Coanda si de Octavian Paler, care cu totii l-ar fi apreciat pe dictator. Antisemitismul lui a fost o neintelegere, o transplantare a unor pamflete din plan literar in plan politic; "cand s-a ingrosat gluma, am facut si eu pasul la ofsaid", s-a pocait Vadim, si-a scos Psalmii lui David de la piept. Apoi a adaugat stins: "Dumnezeu mi-a dat sansa sa ma impac cu poporul biblic". Nu i-a trimis tocmai un inger, ci un consilier de imagine evreu, sub bagheta caruia i-a inaltat un bust lui Ytzac Rabin, sa fie iertat pentru cele inchinate lui Antonescu. Vadim a abandonat discursul extremist; din celebra mitraliera pentru care fostul sau competitor la Presedintie, Theodor Stolojan, i-a oferit un glonte, n-a mai ramas nici macar o prastie. Noul mesaj peremist e "pace tuturor". "Ungaria e o tara pozitiva, Rusia la fel, Ucraina la fel (...) Singura sansa a poporului român e in Uniunea Europeana". El, ca istoric, e chiar un fel de teoretician al procesului de integrare, "de la Napoleon la Kant, la Charles de Gaulle". România are nevoie si de SUA, singura superputere mondiala si tocmai de aceea "trebuie ajutata sa nu greseasca". "Eu sunt singurul in masura sa asigure protectia americanilor in Dobrogea", a afirmat Vadim cu seninatate.

In plan intern, liderul PRM e si mai plat. O, tempora! Sa-l auzi pe tribunul de altadata vorbind despre "arieratele care impiedica fluidizarea platilor", despre "impozitele care sperie investitorii" si despre "mentinerea relatiei bune cu FMI si Banca Mondiala". Pai atata poate si Tanasescu, ministrul Finantelor, chiar daca nu-l ajuta verbul. Am tresarit doar cand Vadim Tudor a propus revigorarea natalitatii prin instituirea titlului de mama eroina "indiferent de etnie". De la cinci la zece copii, Vadim Tudor ajuns presedinte va oferi eroinei intre 50.000 si 100.000 de Euro. Vie emotie in Ferentari. Si totusi ar fi o eroare sa radem, in politica nimeni nu se inmoaie asa, intamplator. Vadim nu e un simplu caraghios stangaci care isi tot pune cenusa-n cap spre deliciul galeriei. Ci o piesa intr-un joc mai mare. Totdeauna a fost. In anii '90, noua putere "emanata" din revolutie l-a folosit cu succes ca ciomag impotriva firavei opozitii, in gazeta lui se scurgeau zoaiele serviciilor secrete. Ulterior, PRM a participat la coalitia de guvernare condusa de PSD si cunoscuta sub numele de "patrulaterul rosu". Eticheta de partid extremist pe care si-a atras-o PRM in cancelariile occidentale a determinat PSD sa se lipseasca de aliatul mai mic si mai recalcitrant. Nici nu mai avea nevoie, CDR s-a prabusit atat de tare in 2000, incat valul provocat a urcat PSD pe culmi electorale nebanuite. Astazi insa, perspectiva tot mai alarmanta face ca PSD sa aiba iarasi nevoie de Vadim Tudor. PUR s-a descalificat in ochii electoratului, aliindu-se cu PSD, pe care l-a criticat dur la locale, iar in cazul unei victorii a Aliantei (PNL-PD) poate sa mai defecteze o data, descoperindu-si valente liberale. Cat priveste aliatul UDMR, dupa schisma radicalilor, risca sa nu treaca pragul electoral. Iata suficiente motive pentru ca PSD sa-l curteze din nou pe Vadim. Insa un Vadim - varianta 2004, fad si moale, care sa piarda voturi in favoarea PSD sau macar sa nu i le fure, sa nu alimenteze nemultumirea populara. Cand aceasta conditie a fost asigurata, au aparut semnele. Mai intai Cozmanca l-a vizitat acasa pe Vadim "ca si el e om". Apoi, Rovana Plumb s-a trezit vorbind cu voce tare despre eventualitatea unei aliante cu PRM. Iar cand ambasada SUA s-a aratat ingrijorata de recenta apropiere dintre unele sindicate si un partid extremist, Geoana insusi s-a facut scut in fata PRM-ului, care si-ar fi moderat discursul. Nu mai musca decat din opozitie. In paralel, CNSAS - aripa Onisoru - l-a scos basma curata in spinoasa problema a relatiei sale cu Securitatea. Sigur, nu trebuie sa ne gandim neaparat la o viitoare insotire PSD-PRM la vedere, cu acte in regula, pentru liderii occidentali ar fi cam mult, insa un guvern minoritar PSD cu sprijin parlamentar PRM poate fi usor imaginat. Si atunci Vadim va fi din nou ce a fost, mantaua de vreme rea a PSD-ului. Cu discursul radical a luat la alegerile precedente 25% si la ce i-a folosit? E greu in opozitie. Un profil sters si-un scor pe masura il pot readuce pe Vadim in barca puterii. Insa vremurile s-au schimbat, Romania e in NATO, maine-poimaine in UE, asa ca lui Vadim i s-a rezervat doar un post de figurant mut. Zau, monser, nu mai ai nici un haz.