Pe aceeași temă
RALUCA POP*
AEDI la final
Programul Anul European al Dialogului Intercultural (AEDI) se apropie de final. Precum ceilalti ani tematici, obiectivele sale generale sunt ambitioase la nivel de continut, reflectand deziderate europene ce depasesc domeniul de expertiza al unuia sau altuia directorat general din cadrul Comisiei Europene. 27 de proiecte nationale si 7 proiecte paneuropene au fost cofinantate din bugetul comunitar, a avut loc un concurs de fotografie Diversitate pe strada mea si o serie de dezbateri cu jurnalistii interesati de problematica.
Complementar, Consiliul Europei a lansat Carta alba a dialogului intercultural, document adresat decidentilor, dar si societatii civile la nivel national, regional sau local. O alta initiativa salutara vine din partea Fundatiei Culturale Europene si a Culture Action Europe. In 2006, acestia au initiat un proces de consultare a societatii civile cu privire la semnificatia si problemele cu care se confrunta in realizarea dialogului intercultural. Pe parcursul lui 2008, platforma a ajuns sa includa aproximativ 200 de organizatii si a fost recunoscuta de Comisia Europeana ca partener valid de discutie pe problematica dialogului intercultural. In prezent, organizatiile interesate pot adera la concluziile platformei, acesta fiind primul pas pentru a putea lua direct parte la dialogul structurat cu Comisia Europeana, in contextul mai larg al Agendei Europene pentru Cultura.
La nivel politic, 2008 a constituit o premiera, in sensul in care, pentru prima data la nivelul Consiliului Uniunii Europene, directiile raspunzatoare de educatie, tineret, cultura si audiovizual au emis concluzii comune cu privire la importanta competentelor interculturale (in mai 2008). In noiembrie, Consiliul si reprezentanti ai guvernelor au emis un alt set de concluzii, de aceasta data cu privire la promovarea dialogului intercultural in relatiile externe ale Uniunii Europene si ale statelor membre.
In ce priveste sprijinul financiar oferit initiativelor dedicate dialogului intercultural la nivel european, incheierea Programului nu semnifica stoparea acestor resurse. Raman, in continuare, disponibile fondurile Programului Cultura 2007-2013, ale Programului de invatare pe tot parcursul vietii, Programului Cadru 7 in domeniul cercetarii, fondurile de colaborare la nivel regional si Programul Media 2007-2013. Intelegand ca nu sunt intotdeauna usor de identificat aceste instrumente de suport, recent a fost publicata o brosura ce descrie si exemplifica prin proiecte concrete modul in care pot fi utilizate aceste fonduri.
In Romania, programul a fost administrat de Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene, care a si coordonat proiectul national PUZZLE. Alaturi de partenerii sai si alte organizatii din mediul nonguvernamental sau public, aproximativ 160 de initiative au fost dedicate acestei tematici in 2008. Tendintele de abordare a problematicii si situatiile pe care acestea le reflecta vor fi in curand vizibile. La cererea Centrului de Consultanta si cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii si Cultelor, Institutul Intercultural Timisoara a realizat un studiu privind dialogul intercultural in Romania. Speram ca rezultatele acestui studiu sa fundamenteze actiuni ale decidentilor, dar si initiative ale societatii civile.
La nivel european, exercitiul includerii pe agenda publica a unor subiecte de interes comunitar continua: 2009 a fost declarat Anul European al Creativitatii si Inovatiei.
CALIN RUS*
Dialogul intercultural in Romania
In cea de-a doua parte a anului 2008, la solicitarea si sub coordonarea Centrului de Consultanta pentru Politici Culturale Europene, Institutul Intercultural din Timisoara a realizat un studiu privind dialogul intercultural in Romania. Focalizat, desigur, in primul rand, pe activitatile derulate in Anul European al Dialogului Intercultural (AEDI), studiul are ambitia de a depasi o simpla inventariere a initiativelor asociate acestui context, propunand:
- structurarea unui cadru teoretic si a unor instrumente de analiza a dialogului intercultural, compatibil cu abordarile europene si adaptat contextului romanesc;
- evidentierea modului in care este reflectata, in prezent, problematica diversitatii culturale si a dialogului intercultural in politicile publice si in actiunile societatii civile din Romania;
- identificarea aspectelor cheie ce necesita atentie cu prioritate in promovarea pe viitor a dialogului intercultural in Romania;
- identificarea unor abordari inovative si exemple de buna practica ce merita sa fie promovate la nivel national si european.
Astfel, analizand, pe de o parte, documentele de politica publica in domeniile culturii, educatiei, tineretului, drepturilor minoritatilor si combaterii discriminarii si, pe de alta parte, proiectele si activitatile realizate sau sustinute financiar de principalele institutii publice nationale cu atributii in acest domeniu, dar si de autoritati locale sau judetene, de institutii culturale sau din sistemul educativ, de organizatii ale minoritatilor sau de organizatii nonguvernamentale preocupate de aceasta problematica, echipa Institutului Intercultural din Timisoara a putut formula o serie de concluzii asupra carora credem ca este oportun sa reflectam pentru ca AEDI sa aiba un impact real, dincolo de anul 2008. Prezentam aici succint trei dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
O prima concluzie este legata de nevoia unor clarificari conceptuale si de situarea la baza politicilor publice privitoare la diversitatea culturala a unei viziuni asupra societatii asumate explicit. Daca unele tari au inca la baza politicilor lor o viziune monoculturala, asimilationista sau sustin modele de societate in care diversitatea culturala este exclusa din sfera publica, altele au adoptat explicit politici multiculturaliste, centrate pe pastrarea unui echilibru intre diferitele grupuri etnoculturale si pe garantarea drepturilor fiecarui grup de a-si afirma si dezvolta propria identitate. In cazul Romaniei, sistemul privind drepturile minoritatilor si relatiile interetnice s-a structurat treptat, ca rezultat al unei dinamici intre revendicari minoritare si rezistente majoritare si sub impulsul institutiilor europene, fara a avea insa la baza un cadru conceptual clar si o viziune asupra societatii.
Din fericire, in starea sa actuala, sistemul de politici publice referitoare la minoritati din Romania este cel mai aproape de optiunea tot mai larg acceptata, atat in mediile academice, cat si in cele politice europene: cea a unei societati interculturale, in care se acorda importanta egala recunoasterii si respectarii drepturilor minoritatilor de a-si afirma si dezvolta identitatea culturala si asigurarii unei comunicari si cooperari reciproce, de pe pozitii de egalitate si respect, intre majoritate si minoritati. Daca o astfel de viziune ar fi asumata explicit ca baza a politicilor publice referitoare la minoritati si relatia acestora cu majoritatea, o importanta sursa de tensiune din societatea noastra ar putea fi dezamorsata.
A doua concluzie priveste continutul si structura activitatilor ce includ explicit in obiectivele lor promovarea dialogului intercultural. Dialogul intercultural este definit la nivel european ca fiind un "proces ce cuprinde un schimb de vederi deschis si respectuos intre indivizi si grupuri cu apartenenta si mostenire etnica, religioasa, culturala sau lingvistica diferita". Analiza realizata arata, insa, ca, in timp ce unele activitati corespund foarte bine acestei definitii, altele, desi revendica promovarea dialogului intercultural, nu sunt decat monologuri, e drept, uneori despre o cultura, despre diferite culturi sau despre cultura in general sau includ dialogul, insa, fara ca acesta sa aiba o dimensiune interculturala. Tipologia elaborata include, de asemenea, proiecte ce promoveaza dialogul intercultural, punand accentul pe latura culturala, si proiecte ce accentueaza dimensiunea de convietuire democratica asociata dialogului intercultural.
Pana in 2008 actiunile legate de promovarea dialogului intercultural fie se derulau in contextul unor programe europene, fie aveau cu preponderenta la origine programele specializate ale Departamentului pentru Relatii Interetnice al Guvernului Romaniei, implicand indeosebi organizatiile minoritatilor nationale, respectiv un numar redus de organizatii nonguvernamentale cu activitate constanta in acest domeniu. Este evident ca AEDI a determinat in 2008 si alti actori importanti, indeosebi din domeniul cultural, sa initieze activitati cu aceasta tematica, insa calitatea si impactul acestora variaza substantial. In unele cazuri legatura cu dialogul intercultural este mai degraba fortata si, in orice caz, conjuncturala. Astfel, un numar de festivaluri artistice si-au dedicat editia din 2008 dialogului intercultural. Aceasta a contribuit, fara indoiala, la promovarea in randul publicului a AEDI, dar este departe de a fi generat un dialog intercultural real.
Studiul confirma, insa, de asemenea, existenta unor proiecte ce nu se refera explicit la dialogul intercultural (unele au referinte multiculturaliste, altele nu se asociaza explicit niciunui cadru ideologic sau conceptual), dar care, in practica, sustin procese de dialog intercultural deosebit de pertinente, eficiente si de impact.
In fine, cea de-a treia concluzie se refera la pertinenta, pornind de la corelarea continutului actiunilor si proiectelor analizate cu informatiile statistice si cu cele oferite de diverse studii sociologice recente privind relatiile interetnice si interculturale in Romania. Avem, astazi, date suficiente pentru a putea identifica relatiile interculturale problematice, in cazul carora este, intr-adevar, nevoie de actiuni care sa promoveze dialogul intercultural. Este, in primul rand, cazul relatiilor dintre romi si restul populatiei, dar si al relatiilor dintre minoritatea maghiara si majoritate, al relatiilor dintre unele culte religioase, precum si ale celor dintre localnici si noile comunitati ce s-au conturat recent ca urmare a migratiei si a caror cultura este uneori foarte diferita de cea locala. O alta problema de acuta actualitate priveste imaginea profund negativa asociata in ultimii ani cetatenilor romani in mai multe tari europene, in contextul fenomenelor de migratie recente. Constatam, insa, ca acestor relatii dificile si complexe le este dedicata doar o mica parte a actiunilor ce pretind a promova dialogul intercultural. Aceasta nu inseamna, spre exemplu, ca nu sunt numeroase proiecte dedicate imbunatatirii situatiei romilor sub diferite aspecte, ci ca, in contextul promovarii dialogului intercultural, problematica relatiilor dintre romi si restul populatiei este relativ rar abordata, in timp ce studii sociologice recente confirma persistenta unor atitudini puternic negative la adresa romilor la un procent deosebit de ridicat al populatiei si considerarea ca imposibila sau indezirabila a convietuirii cu acestia.
Se impune, asadar, o atentie mai mare pentru adecvarea la nevoile reale ale societatii a actiunilor de promovare a dialogului intercultural si depasirea abordarilor superficiale ale acestuia. A fost, de asemenea, identificata tendinta de confirmare facila prin astfel de activitati a autostereotipului "romanii sunt un popor tolerant" si de afirmare a bunelor relatii cu popoare si tari cu care Romania are de multa vreme relatii stranse si pozitive. Regretabil de putine sunt, insa, initiativele ce genereaza un dialog real cu persoane din spatii culturale unde stereotipurile negative ale romanilor au o larga raspandire si incep sa prinda radacini.
Unul dintre obiectivele esentiale ale AEDI, la nivel european, a fost, de asemenea, stimularea reflectiei privind locul Uniunii Europene in lume si promovarea dialogului intercultural in context global. Din pacate, insa, contributia Romaniei la aceasta dimensiune a dialogului intercultural a fost practic inexistenta. Aceasta poate fi un indiciu al faptului ca avem inca reflexe conformiste, adoptand rapid, dar uneori superficial, concepte si mesaje provenind de la structurile Uniunii Europene si nu avem pe deplin constiinta apartenentei si pe cea a impartasirii unei responsabilitati globale.
Aceste concluzii, desi pun accentul pe aspecte problematice, nu contesta realitatea a numeroase actiuni si proiecte realizate atat de societatea civila, cat si de institutii publice si care au un efect pozitiv incontestabil. Speram ca ele vor facilita gasirea unor solutii consensuale in abordarea problematicii diversitatii culturale in politicile publice si vor stimula in viitor realizarea de actiuni care sa promoveze un dialog intercultural real, eficient si focalizat pe aspectele unde acesta este cu adevarat necesar. In acest sens, cadrului teoretic propus i-a fost adaugat si un glosar al conceptelor cheie pentru evitarea confuziilor atat de numeroase in prezent, iar ca sursa de inspiratie pentru viitoare actiuni care sa contribuie cu adevarat la dezvoltarea de relatii pozitive intre diferitele grupuri etnoculturale a fost propus un set de exemple de buna practica reprezentative pentru diferite tipuri de abordari si pentru cele mai frecvente contexte culturale si institutionale.
Tendintele, tipologiile si aprecierile formulate au la baza informatiile, in unele cazuri limitate, care au parvenit Institutului Intercultural Timisoara in urma unui apel public lansat in iunie 2008 si reinnoit ulterior, precum si cele obtinute prin Internet sau contacte directe cu institutii si organizatii active in acest domeniu. Institutul Intercultural Timisoara multumeste pe aceasta cale tuturor celor ce au raspuns apelului de a contribui cu informatii la realizarea studiului descris mai sus. Textul complet al studiului, inclusiv glosarul de concepte cheie si colectia de exemple de buna practica in domeniu, poate fi accesat la www.intercultural.ro si www.dialog2008.ro.
Programul Anul European al Dialogului Intercultural in Romania
Organismul national de coordonare
Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene (CCPCE)
Str. Barbu Delavrancea nr. 57
Bucuresti, Sector 1, 011353
+40 21 3166060
www.dialog2008.ro
Coordonatorul campaniei:
Raluca Pop
Strategia nationala
Strategia realizata de Ministerul Culturii si Cultelor cu sprijinul CCPCE a stabilit urmatoarele prioritati ale Anului la nivel national:
- intensificarea dialogului dintre diferite grupuri din societate si intre generatii;
- implicarea persoanelor de alta nationalitate care traiesc in Romania in proiecte si punerea in contact a persoanelor sau grupurilor cu identitati nationale diferite, cu scopul de a consolida identitatea europeana, prin activitati pe teme de interes european;
- initierea de discutii asupra sensului si importantei dialogului intercultural intre autoritatile guvernamentale (la nivel national si regional) si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale;
- incurajarea participarii operatorilor culturali, a tinerilor si organizatiilor educationale in cadrul programelor, retelelor si actiunilor europene;
- cresterea nivelului de constientizare, in special a tinerilor, asupra necesitatii cooperarii interculturale si dialogului in viata de zi cu zi.
Centrul de Consultanta coordoneaza Grupul de lucru pentru AEDI in Romania, structura interdisciplinara, cu atributii in promovarea si selectarea initiativelor ce pot utiliza logo-ul si materialele informative si de promovare ale AEDI, realizarea de activitati care sa tinteasca obiectivele AEDI si comunicarea mesajelor cheie ale Programului. Grupul de lucru, prin activitatile propuse, a desfasurat programul campaniei nationale pentru Anul European al Dialogului Intercultural.
Programul campaniei nationale pentru Anul European al Dialogului Intercultural
5 martie - lansarea oficiala a AEDI 2008 in Romania la Ministerul Culturii si Cultelor, Muzeul Taranului Roman (Bucuresti), Facultatea de Geologie si Geofizica (Universitatea din Bucuresti), Muzeul National de Arta (Cluj-Napoca) si Casa Tranzit (Cluj-Napoca)
19 decembrie - eveniment de inchidere a programului campaniei AEDI 2008 in Romania, in cadrul evenimentului Culturi in dialog (Muzeul de Geologie - Sos. Kiseleff nr. 2, Bucuresti)
Principalele initiative ale partenerilor din Grupul de lucru
- Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene: seria de Dezbateri pe teme relevante pentru dialogul intercultural in Romania. Dezbaterile au fost moderate de Sandra Pralong, ambasador national pentru AEDI 2008, si a fost dedicata in primul rand tinerilor, pe care i-am ascultat discutand probleme ale comunitatii vazute din perspectiva europeana, provocandu-i sa sustina argumentativ propriile pozitii fata de presupusa responsabilitate a artistilor de a crea punti de comunicare intre culturi (6 noiembrie), rolul si semnificatia dezbaterilor publice pe tema dialogului intercultural (13 noiembrie) si statutul imigrantului in Romania (27 noiembrie).
- Ministerul Culturii si Cultelor: finantarea a 99 de proiecte care sprijina dialogul intercultural si promoveaza diversitatea culturala in Romania (1 milion de euro);
- Biroul de Informare al PE in Romania: Forum cetatenesc pe tema dialogului intercultural, in colaborare cu Institutul Intercultural din Timisoara;
- Reprezentanta CE in Romania: colaborare pentru realizarea Festivalului Filmului European (realizat de Institutul Cultural Roman);
- Departamentul pentru Relatii Interetnice, Guvernul Romaniei: Cunoaste-i pe romi inainte sa ii judeci! - campanie TV realizata in colaborare cu Agentia Nationala pentru Romi; Caravana dialogului intercultural - program itinerant dedicat liceenilor din institutiile de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale;
- Oficiul Roman pentru Imigrari: conferinta Protectia refugiatilor in context national, european si international, in colaborare cu Biroul de Informare al PE in Romania; cercetare sociologica referitoare la perceptia populatiei asupra refugiatilor din Romania, in colaborare cu compania Totem Communication;
- Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala: Cresterea participarii si consultarii cetatenesti pentru dezvoltarea politicilor locale in comunitati multiculturale, proiect realizat in colaborare cu Centrul pentru Politici Publice;
- Institutul Intercultural din Timisoara: studiu privind dialogul intercultural in Romania;
- Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale: conferinta dedicata dialogului intercultural - valorizarea rezultatelor proiectelor de buna practica din domeniul invatarii pe tot parcursul vietii.
- British Council: Talk Down the Walls, din cadrul proiectului Living together, realizat in colaborare cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
Ambasadori nationali pentru sprijinirea dialogului intercultural in Romania
Sandra Pralong, presedintele Fundatiei SynergEtica, politolog si expert in comunicare.
Damian Draghici, maestru al naiului si compozitor, partener al unor artisti renumiti ca James Brown, Joe Cocker, Shaggy, Cyndi Lauper, Zucherro, Gypsy Kings, Roger Hodgson (Supertramp) si The Pointer Sisters. In 2006 a infiintat grupul Damian & Brothers, Filarmonika Rromanes. In 2007 a fost desemnat ambasador national pentru Anul European al Egalitatii de Sanse pentru Toti.
Ovidiu Pecican, doctor in istorie, prozator si eseist, istoric, publicist si traducator, profesor la Facultatea de Studii Europene a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Este membru al Team Europe - Romania (din 2004).
Horvath Andor, doctor in filozofie, autor de studii si eseuri, conferentiar universitar la Universitatea "Babes-Bolyai", Facultatea de Litere, Catedra de Literatura Maghiara, redactor-sef adjunct al revistei Korunk, fost secretar de stat in Ministerul Culturii (1990-1992).
Maia Morgenstern, actrita de film si de teatru apreciata in toata lumea pentru rolurile sale exceptionale din productii romanesti sau internationale. Nascuta intr-o familie evreiasca, Maia Morgenstern joaca adesea in piese ale Teatrului Evreiesc de Stat, iar in 2008 participa la numeroase activitati din campania AEDI 2008 in Romania, oferind cu generozitate mesajul pozitiv al invatarii a ceea ce inseamna sa acceptam si sa ne bucuram de diversitatea din jurul nostru, dar si de pluralitatea influentelor diferite care ne fac ceea ce suntem.
