Pe aceeași temă
România poate consuma, în următorii trei ani, fonduri europene în valoare de 30 de miliarde de euro, sumă imensă, care ar putea să susţină economia şi să reducă intensitatea cu care resimţim criza financiară. Bruxellesul a alocat pentru fonduri de coeziune 17,3 miliarde de euro şi încă 12,2 miliarde de euro destinate agriculturii şi dezvoltării rurale.
Banii sunt însă importanţi, pentru că ţara şi-ar moderniza infrastructura şi agricultura, iar firmele şi-ar putea deschide porţile pieţei europene. Din jocul cifrelor aflăm că, într-un caz ideal de absorbţie integrală a fondurilor europene, România ar putea înregistra, în 2013, un ritm de creştere a produsului intern brut (PIB) cu 15% mai ridicat decât în cazul scenariului fără finanţări. Capacitatea României de a absorbi fondurile europene este monitorizată de Comisia Europeană, iar un eşec ar putea diminua viitoarele alocări din partea Uniunii Europene. Când evaluează capacitatea de absorbţie a banilor europeni, Comisia trage şi o concluzie privind şansele ţării de a atrage investiţii străine directe. Pentru unele domenii, cum ar fi infrastructura rutieră sau mediul, nu par a exista alte resurse financiare pentru modernizare. Nu în ultimul rând, trebuie notat că guvernul şi-a alcătuit bugetul de stat pentru acest an luând în calcul şi fondurile pre- şi postaderare, care, împreună, acoperă 1,8% din PIB.
Experienţa primilor ani descrie însă un eşec, deoarece sumele care au intrat în ţară sunt vag compensate de cotizaţia României către UE. Incapacitatea de a accesa banii europeni l-a determinat pe guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, să-şi pună chiar întrebarea dacă n-ar fi mai util pentru România să poată folosi o parte din sumele alocate de UE pentru a-şi compensa datoria externă nou accesată. Este limpede că banii europeni sunt o resursă pe care România nu o poate risipi, astfel încât toţi actorii implicaţi în jocul obţinerii fondurilor trebuie să facă eforturi pentru atragerea fondurilor.
Iniţiativa Grupului de Dialog Social, susţinută de CEC Bank, de a deschide un dialog pe tema fondurilor europene urmăreşte să atragă atenţia că, într-un an de criză economică profundă, a avea la dispoziţie bani şi a nu-i folosi este aproape imoral. Din dialogul, care a avut loc pe 9 septembrie, dintre actorii implicaţi şi interesaţi de banii europeni se lămuresc motivele blocajelor şi apar soluţii de rezolvare a acestora. Impasul nu se poate rezolva decât prin dialog şi colaborare între toate părţile interesate, a sugerat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank. „Cred că întrebarea privitoare la ce se poate face pentru a atrage fondurile europene trebuie formulată astfel: ce ar trebui să facem cu toţii ca să accesăm cât mai mult din fondurile europene?“, a observat Gheţea, care a adăugat că CEC Bank a susţinut prin credite atragerea unui portofoliu de finanţări europene în valoare de 150 de milioane de euro.
În esenţă, prima rundă de discuţii a pus degetul pe una dintre rănile blocajului în care se află accesarea fondurilor europene: lipsa resurselor proprii pentru completarea finanţării şi nevoia de a obţine credite bancare. Criza a redus apetitul băncilor pentru finanţarea afacerilor care vor să ceară fonduri europene şi una dintre soluţii pare a fi articularea unor sisteme de garantare a creditelor necesare pentru absorbţia banilor europeni. Băncile nu pot fi criticate pentru că cer garanţii mari, deoarece valoarea proprietăţilor imobiliare, cu care se garantează de regulă creditele, este incertă în vremuri de criză, a observat Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Bancherii atrag atenţia că există un decalaj de timp între momentul aplicării pentru o finanţare europeană şi cel al cererii pentru creditare, care poate schimba datele dosarului de împrumut. Daniel Dăianu a avansat o propunere mai radicală, de schimbare a strategiei privind utilizarea fondurilor europene prin alocarea unor sume de bani mai mari pentru proiecte importante. Dacian Cioloş, fost ministru al Agriculturii, a lansat ideea creării unei bănci agricole, iar oamenii de afaceri atrag atenţia asupra problemelor autorităţilor locale.
