22 PLUS, nr. 334: O abordare echilibrată a descurajării unor posibile atacuri

Teodor Baconschi | 14.02.2012

Pe aceeași temă

Acum zece ani, atacurile de la 11 septembrie au demonstrat unei lumi profund şocate cât de vulnerabilă poate fi civilizaţia noastră. America şi întreaga lume liberă au deplâns împreună victimele inocente ale acelui atac fără precedent – un atac determinat de ură, terorism şi fanatism împotriva valorilor pe care le împărtăşim. Respectul pentru viaţa şi demnitatea umană reprezintă principalul pilon al sistemului nostru de valori. Nicio ideologie şi nicio credinţă nu pot justifica crimele în masă şi distrugerile lipsite de scrupule.

Imediat după eliberarea României de sub regimul comunist – datorată inclusiv angajamentului american faţă de valorile democratice în întreaga lume -, ţara mea este un aliat constant, de încredere şi devotat al Statelor Unite, la nivel bilateral şi în cadrul NATO.

Prin semnarea, la exact zece ani de la atacurile din 11 septembrie, a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, ţările noastre au consolidat parteneriatul strategic de lungă durată şi l au actualizat într-un mod vizionar. Aşa cum i am spus doamnei secretar de stat Clinton la semnarea Acordului, administraţiile noastre au scris o nouă pagină a istoriei relaţiilor transatlantice.

Aşadar, recunoştinţa mea se îndreaptă spre prof. Stoica, dr. Zulean, dr. Dix şi prietenii noştri de la Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer“, care au organizat acest eveniment foarte oportun. Sunt sigur că marele public este dornic să afle mai multe despre sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, direct de la sursă, ca să spun aşa.

Prezenţa, astăzi, aici, a doamnei subsecretar de stat Tauscher, şefa delegaţiei SUA care a negociat Acordul, transmite un mesaj clar privind sprijinul şi hotărârea ambelor părţi de a proceda rapid, în continuare, la ratificarea şi implementarea Acordului (acesta a intrat în vigoare la data de 23 decembrie 2011= nota redacţiei). Doamna subsecretar Tauscher şi colegul dumneaei, domnul. Frank Rose, au făcut dovada unui devotament admirabil faţă de acest proiect, de care s au preocupat permanent. Vă mulţumesc amândurora!

De la început, aş vrea să subliniez câteva elemente care sunt fundamentale, cred, pentru această discuţie, iar după celelalte intervenţii am putea avea o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

În primul rând, permiteţi-mi să afirm din nou că ne confruntăm cu noi ameninţări şi riscuri la adresa securităţii comunităţii euroatlantice. Este evident că evoluăm într un mediu politic şi economic sensibil, care devine din ce în ce mai complex. Evoluţiile din lumea arabă - deşi până acum s au dovedit pline de speranţă în majoritatea ţărilor în care bate vântul schimbării - pot aduce cu sine şi ameninţări la adresa securităţii NATO. Ca stat aflat la graniţa comunităţii euroatlantice, România este direct interesată să sprijine eforturile aliate privind combaterea acestor ameninţări. Este interesul nostru şi, deopotrivă, datoria noastră să facem acest lucru.

În al doilea rând, România a promovat întotdeauna o abordare echilibrată a politicii de descurajare a unor posibile atacuri. Pentru a preveni şi contracara ameninţările legate de rachete balistice, Alianţa are nevoie de un sistem de apărare antirachetă cu un puternic rol de descurajare, capabil să răspundă eficient la riscurile generate de proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor acestora.

După cum bine ştiţi, ţările membre NATO au hotărât la Lisabona să consolideze rolul apărării antirachetă ca important factor de descurajare, prin extinderea rolului sistemului de apărare activă stratificată împotriva rachetelor balistice în teatru (ALTBMD) la apărarea teritorială.

Au convenit, de asemenea, ca noua abordare graduală, în etape, a sistemului de apărare antirachetă din Europa (EPAA) să devină parte integrantă a viitorului sistem NATO de apărare antirachetă. Acesta se va dezvolta şi va aborda toate preocupările legate de acoperirea teritoriilor aliate în cazul unui atac cu rachete balistice.

Pentru noi, aceasta a reprezentat o confirmare a faptului că hotărârea de a ne alătura proiectului american a fost vizionară, în deplin acord cu obiectivele NATO. Din acest motiv, baza aeriană românească de la Deveselu va reprezenta o contribuţie de valoare la apărarea antirachetă a NATO, cel mai important pilon al securităţii noastre.

În al treilea rând, consider că Acordul cu SUA relevă relaţia strategică deosebit de apropiată dintre ţările noastre şi contribuie la optimizarea acesteia. România şi SUA împărtăşesc principii şi valori comune. Am colaborat pentru promovarea lor şi colaborăm şi mai strâns pentru apărarea lor.

Semnarea acordului la Washington a coincis cu adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, un rezultat concret, remarcabil, al întâlnirii pe care cei doi preşedinţi au avut o la 13 septembrie.

Mai mult, Acordul reprezintă expresia noii relaţii transatlantice, care este în continuare solidă, contribuind la menţinerea unei Alianţe robuste şi relevante.

În acest context, aş dori să mă refer în mod special la una dintre caracteristicile importante ale sistemului: acesta nu este îndreptat împotriva niciunui stat, iar însuşi prin modul în care este proiectat are un caracter pur defensiv. Am spus acest lucru în repetate rânduri şi am încredere că prietenii noştri din afara NATO pot înţelege beneficiile aduse securităţii colective europene şi caracterul paşnic, defensiv al abordării noastre.

Din punct de vedere tehnic, sistemul de apărare antirachetă nu poate fi ofensiv. Mai mult, din punct de vedere juridic, Acordul prevede clar că sistemul poate fi folosit numai în scopuri de autoapărare, în conformitate cu dispoziţiile Cartei ONU.

Acest mesaj a fost transmis clar tuturor vecinilor şi partenerilor noştri, atât de către SUA, cât şi de către România, într-un spirit de deschidere şi transparenţă. Scopul nostru comun este ca zona euro-atlantică să devină mai sigură.

România nu este singură în cadrul acestui efort. Salutăm recenta decizie a Turciei de a găzdui un radar de avertizare timpurie pe teritoriul său, la fel cum apreciem intrarea în vigoare a Acordului de apărare împotriva rachetelor balistice dintre Polonia şi Statele Unite, la 15 septembrie.

Privind spre viitor, sper şi mă aştept ca Parlamentul României să ratifice Acordul cu o largă majoritate şi în timp util. Până acum, am înregistrat reacţii pozitive din partea factorilor politici şi a opiniei publice din România.

Consider că există un consens între partidele politice din România în ceea ce priveşte securitatea ţării, consolidarea parteneriatului cu SUA şi contribuţia la misiunea Alianţei.

În sfârşit, aş dori să mă refer la apărarea antirachetă în contextul Summitului NATO din 2012. Suntem gata să ne coordonăm cu SUA şi alţi aliaţi pentru a realiza capacitatea operaţională interimară a sistemului NATO de apărare antirachetă, ceea ce ar reprezenta unul dintre principalele rezultate ale acestui summit.

Permiteţi-mi să închei, spunând că securitatea este doar un aspect al Parteneriatului pentru secolul XXI dintre România şi Statele Unite. Securitatea este un scut în spatele căruia viaţa civilă poate prospera, economia poate creşte şi cultura poate înflori. Acesta este ţelul şi datoria noastră şi, deopotrivă, angajamentul nostru.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22