Pe aceeași temă
A fost complicat să obţineţi majoritatea pentru votul în chestiunea agenţiilor? Aţi negociat şi cu grupuri care sunt din altă zonă politică?
O diferenţă între Parlamentul European şi parlamentele naţionale este că, de exemplu, în Parlamentul European nu există opoziţie şi putere. Există grupuri politice, aşa cum în parlamentele naţionale există partide politice. Niciunul dintre aceste grupuri nu are majoritatea. PPE este cel mai mare ca număr, dar singur nu are majoritate. Îţi găseşti oameni care cred acelaşi lucru ca şi tine în anumite privinţe. Pur şi simplu tot timpul discutăm şi încercăm să găsim aliaţi pe ceea ce vrem să facem.
Am avut sprijinul Partidului Popular European, pe care l-am obţinut, tot aşa, după discuţii, argumente, pentru că, până la urmă, este firesc să le explici oamenilor de ce trebuie să voteze într-un anumit fel. Am obţinut apoi sprijinul verzilor, pe al conservatorilor, pe al Ligii Nordului şi al celorlalte grupuri, cu excepţia liberalilor şi socialiştilor. Dar şi din aceste grupuri sunt deputaţi care, individual, au votat pentru amânarea de descărcare de gestiune. Pe mine m-au surprins liberalii, ca politică de grup, pentru că, în general, ei vor să sancţionăm conflictul de interese. Au avut o ocazie reală şi nu au decis la nivel de grup politic să o susţină. Au făcut-o câţiva europarlamentari doar.
Care este importanţa acestor agenţii şi de ce v-aţi focusat pe ele?
Am avut un mare succes şi a fost foarte greu. Am muncit un an de zile pentru asta. Am fost şi încă sunt raportor al Parlamentului European pentru 24 de agenţii europene. În acest moment, sunt 28, în 2010 erau 24. Eu sunt raportor pentru anul financiar 2010. Sunt agenţii europene care se ocupă de diverse lucruri, de exemplu, Agenţia de siguranţă a alimentelor. În industria alimentară, sau de băuturi sau de seminţe, sau de produse modificate genetic, oricine vrea să iasă pe piaţă cu un produs nou, mâncare, băutură alcoolică sau nealcoolică, trebuie să fie certificat produsul că este bun şi sănătos şi atunci se duce la această agenţie, face o aplicaţie, se fac testări pe produsul respectiv şi apoi se decide dacă primeşte sau nu autorizaţia. E o agenţie foarte importantă de care depinde sănătatea noastră. La fel pentru siguranţa traficului aerian, orice avion, la fel se duce la Agenţia pentru siguranţa traficului aerian, se testează avioanele şi se dă sau nu aviz.
Am fost propusă de grupul PPE să fiu raportor pentru descărcarea de gestiune a tututor agenţiilor europene şi a întreprinderilor comune, acele parteneriate public-privat, după ce, cu un an în urmă, am fost raportor din umbră. Şi în raportul pe anul financiar 2009 am avut observaţii privind conflictele de interese de la nivelul unor agenţii. Rapoartele nu au fost însă întocmite atunci de mine. Conflictele de interese reprezintă o chestiune foarte serioasă, trebuie tratate cu prioritate la nivelul instituţiilor europene. Ceea ce vreau eu este să impun aceste reguli, iar faptul că sunt raportor pentru descărcarea de gestiune a acestor instituţii mi-a oferit această ocazie. Este un prim pas, foarte important, căci este o premieră ca agenţiile europene să fie evaluate şi în funcţie de modul în care gestionează conflictele de interese şi descărcarea de gestiune să fie amânată pentru conflicte de interese.
De ce aţi cerut amânarea descărcării de gestiune? Este acest lucru important şi pentru România?
Eu am recomandat descărcarea de gestiune pentru multe dintre aceste agenţii, cu excepţia a 3 – Agenţia de siguranţă a alimentelor, Agenţia de medicamente şi Agenţia de mediu –, în principal pentru conflicte de interese. O să vă spun de ce am cerut amânarea de gestiune şi de ce este important pentru România, pentru că şi noi consumăm alimente, băutură sau medicamente aprobate de aceste agenţii. O să vă dau exemple. În boardul Agenţiei de siguranţă a alimentelor se află persoane care lucrează şi în industria respectivă. Sau în grupul de experţi care testează acele produse se află oameni care lucrează în companiile care au cerut aprobarea. Întrebarea este: noi cum suntem siguri că oamenii aceştia ne servesc pe noi, interesul public al consumatorului, şi nu servesc un interes de afaceri, dând o autorizaţie unui medicament sau unui produs alimentar care nu este OK? Nu vreau să spun că industriile din start vor să ne păcălească, nu spun asta. Trebuie să avem foarte mare grijă cu aceste conflicte între interese.
Mai sunt şi alte chestiuni în afara conflictului de interese, legate de gestionarea banilor, de achiziţiile publice, de politica de personal. Vreau să fie foarte clar un lucru: nu am propus amânarea descărcării de gestiune doar ca să atrag atenţia asupra conflictului de interese, ci pentru că asemenea situaţii influenţează managmementul banilor, modul în care angajezi oamenii, inclusiv calitatea serviciilor şi a produselor. Când am solicitat amânarea, le-am dat de fapt o şansă, aceea de a schimba anumite lucruri, cu termen până la 30 iunie, urmând ca în toamnă să fie un nou vot. Nu este o decizie împotriva agenţiilor, ci, din contră, vrem să le ajutăm să se bucure de încredere din partea cetăţenilor europeni.
Cum funcţionează concret aceste conflicte de interese?
La Agenţia de siguranţă alimentelor se prevede că sunt 2 reprezentanţi ai industriilor, fiindcă noi lucrăm cu industriile, şi 2 reprezentanţi ai consumatorilor. Problema este ca aceste persoane, care iau decizii, să nu lucreze în acelaşi timp în mod activ pentru companiile respective. Am avut câteva cazuri şi am să vă dau un caz în care s-au întâmplat schimbări cu 2 zile înainte de vot. Preşedinta boardului Agenţiei pentru siguranţa alimentelor, doamna Diána Bánáti – e plină presa internaţională de aceste informaţii, la noi, din păcate, nu s-a prea scris –, a lucrat şi a ocupat o funcţie de conducere într-o mare organizaţie, ISLI, finanţată de industria alimentară şi agricolă.
Acest lucru s-a descoperit acum 2 ani. Şi-a dat demisia din industrie şi a rămas la Agenţie. Pe 8 mai, cu două zile înainte de vot, a apărut ştirea în presă că ea a intrat în această companie de lobby alimentar. Era şefa boardului de directori de agenţie şi atunci a fost o lovitură pentru agenţie, cu 2 zile înainte de vot, această decizie a d-nei Bánáti. Eu propuneam oricum amânarea pentru gestiune, dar deja nu mai aveau nicio şansă să mai atragă de partea lor pe cineva. Atunci, Agenţia i-a cerut să îşi dea demisia din Agenţie şi să rămână numai în industrie, ceea ce a făcut pe 9 mai, cu o zi înainte de vot.
Deci se întâmplă astfel de lucruri, dar iată că faptul că Agenţia i-a cerut demisia e deja un lucru câştigat. Sigur că am amânat descărcarea de gestiune. Important este să se aplice, că pe hârtie avem politici, pe hârtie facem multe, aplicarea e problema, să se aplice reguli, să se prevină şi să se gestioneze conflictele de interese la nivel de conducere şi la nivel de experţi.
Presupun că a fost un lobby extrem de puternic din partea acestor agenţii. Aceasta să fie explicaţia că grupul socialiştilor a votat împotrivă?
Lobby a fost foarte puternic, pentru că vorbim despre industria alimentară, industria farmaceutică din toată Europa, industrii foarte puternice. Oricum, la mine, direct de la industrie, acest lobby a venit mai puţin, căci deja am o reputaţie în sensul ăsta, nu îndrăznesc să vină. Dar l-am simţit indirect, prin colegii europarlamentari.
De asta sunt fericită, pentru că am reuşit să obţin o majoritate, adunând din fiecare grup câţiva. Am fost întristată că grupul social democrat a anunţat cu 2 zile înainte de vot că va vota împotriva rapoartelor mele, o parte dintre ei, vreo 10 au votat împreună cu mine pe anumite agenţii, în rest, după cum am spus, am făcut lobby şi am negociat cu persoane şi cu delegaţii din mai multe ţări.
Interviu cu MONICA MACOVEI
