22 PLUS, nr. 337: Macovei şi lupta împotriva corupţiei, de la Bucureşti la Bruxelles

Hulită în România, dar admirată în afară

Prin încăpăţânarea cu care a luptat îm­potriva corupţiei, Monica Macovei a reuşit să impună Uniunii Europene o schimbare de atitudine în ceea ce priveşte corupţia şi adoptarea unor măsuri mai ferme. În­ce­pând cu Declaraţia anticorupţie din mai 2010, un prim pas spre un mecanism an­ticorupţie, continuând cu Proiectul pilot privind combaterea corupţiei, devenit par­te a bugetului Comisiei Europene pen­tru 2011, şi până la Rezoluţia anticorupţie, adoptată de Parlamentul European în toam­na lui 2011, drumul a fost unul al conştientizării europarlamentarilor asupra pericolului corupţiei, în special în pe­ri­oada de criză, al negocierilor complicate, dar în primul rând al convingerii ferme asupra necesităţii acţiunilor.

Rezoluţia anticorupţie, primul mecanism european

Rezoluţia Parlamentului European, ini­ţiată de europarlamentarul Monica Ma­covei, referitoare la eforturile Uniunii Eu­ropene de combatere a corupţiei a fost votată în 15 septembrie 2011 cu 553 de vo­turi pentru, 3 împotrivă şi 11 abţineri.

În textul Rezoluţiei, Parlamentul Eu­ro­pean face un apel la Comisia Europeană să stabilească lupta împotriva corupţiei drept o prioritate în contextul agendei de securitate pentru anii care urmează, in­clusiv în ceea ce priveşte resursele fi­nanciare şi umane alocate în acest sens.

Totodată, se solicită Comisiei să elaboreze rapoarte intermediare anticorupţie înainte de 2013, ţinând seama de urgenţa re­zol­vării crizei economice actuale.

„Parlamentul European face un apel la Con­siliul European să asigure anga­ja­men­tul politic necesar, care, în prezent, lip­seşte în unele state membre, pentru a combate corupţia şi pentru a aplica mă­surile adoptate de Comisie în cadrul pa­chetului anticorupţie şi al pachetului mai larg privind protejarea economiei licite“, se precizează în textul Rezoluţiei an­ti­corupţie.

Monica Macovei a declarat în plenul Par­lamentului European că mecanismul an­ticorupţie al Uniunii Europene trebuie aplicat riguros şi cu onestitate în toate statele membre şi că trebuie să facem or­dine „în casa noastră“. „Criza ecomonică şi de încredere cere urgenţă în aplicarea lui“, a adăugat Monica Macovei.

„Cetăţenii europeni, care respectă legile şi care plătesc taxe - din ţara mea, Ro­mânia, şi din toate statele membre -, tre­buie să fie siguri că banii nu se scurg în corupţie, fraudă şi abuzuri, mai ales acum, când avem şi discutăm de diverse forme de asistenţă financiară în cadrul Uniunii. Cetăţenii europeni trebuie să fie siguri că cine încalcă legea este pedepsit în oricare stat membru, banii obţinuţi ilegal sunt confiscaţi şi puşi în bugetul public, că există definiţii şi reguli egale clare şi minime pentru pedepsirea co­rupţiei şi fraudei“, a declarat Monica Macovei în deschiderea dezbaterilor din plenul Parlamentului European.

Macovei a argumentat că stabilirea unui me­canism mai eficient de luptă împotriva corupţiei este fundamentală pentru toate ţările Uniunii Europene, ţinând cont de fap­tul că „Programul de la Stockholm (Programul pe justiţie al UE) clasează co­rupţia între ameninţările transnaţionale împotriva securităţii interne a Uniunii şi, ca atare, este necesară o acţiune fer­mă, iar patru din cinci cetăţeni ai UE con­sideră corupţia o problemă gravă în sta­tul lor“.

În ce priveşte efectele financiare ale co­rupţiei, aproximativ 120 de miliarde de euro, reprezentând un procent din PIB-ul UE, se pierd anual din cauza corupţiei. În afară de aceste argumente, Monica Ma­covei a arătat că „grupurile de crimă or­ganizată folosesc corupţia pentru a co­mite alte infracţiuni grave, precum trafic de droguri şi de fiinţe umane“.

„Corupţia a contribuit la actuala criză economică şi financiară şi trebuie abor­date împreună. Creşterea economică pe termen lung necesită o guvernare curată, necoruptă şi eficientă. Rezoluţia anti­co­rupţie pune presiune pe statele membre şi cere Comisiei Europene monitorizarea strictă a măsurilor anticorupţie adoptate. Este primul mecanism anticorupţie la nivelul Uniunii Europene. În raportările Comisiei, ţările care nu dovedesc voinţă şi capacitate judiciară să combată co­rupţia trebuie indicate clar şi sanc­ţio­nate. Marile scandaluri de corupţie din ultimii ani şi criza datoriilor suverane care a afectat statele membre UE au am­plificat sentimentele de neîncredere şi nemulţumire ale cetăţenilor europeni. Plă­titorul de taxe european trebuie asi­gurat că nu vor exista în viitor corupţie, fraudă şi abuzuri în folosirea banilor săi“, a declarat Monica Macovei în plenul Parlamentului European.

Primul pas, Declaraţia anticorupţie

Primul pas spre Rezoluţia anticorupţie a fost însă adoptarea, în 6 mai 2010, a De­claraţiei scrise cu privire la măsurile Uni­unii Europene pentru combaterea co­rupţiei, iniţiată tot de Monica Macovei. Declaraţia a obţinut peste jumătate din sem­năturile eurodeputaţilor şi a devenit astfel poziţia oficială a PE, exprimând vo­inţa sa politică pentru combaterea co­rup­ţiei în Uniunea Europeană.

Declaraţia a constituit un instrument al Parlamentului Euopean pentru punerea în aplicare a prevederilor anticorupţie şi antifraudă din Programul de la Stock­holm, care a stabilit priorităţile UE în do­meniul libertate, securitate şi justiţie pen­tru următorii cinci ani.

„Parlamentul European trebuie să adopte o poziţie fermă împotriva corupţiei, pen­tru că aceasta priveşte utilizarea banilor cetăţenilor plătitori de taxe din Uniunea Europeană, o problemă de care sunt în­grijoraţi 78% dintre cetăţenii UE. Co­rup­ţia aduce sărăcie pentru că banii oa­menilor merg în mod ilegal în buzunarele private ale beneficiarilor corupţiei din sectorul de stat sau privat. Corupţia adu­ce o proastă guvernare, dis­tor­sio­nea­ză piaţa şi subminează statul de drept. Co­rupţia subminează principiile pe baza că­rora s-a format şi funcţionează Uni­u­nea Europenă“, declara la vremea aceea Mo­nica Macovei, referindu-se la Euro­ba­ro­metrul cu privire la corupţie din 2009.

Iniţiată de Monica Macovei (Grupul Po­pular European/PPE, România), Declaraţia a mai avut ca autori patru eurodeputaţi din grupuri politice diferite din Par­la­men­tul European: Simon Busuttil (PPE, Mal­ta), Luigi de Magistris (Grupul Liberal/ALDE, Italia), Ana Gomes (Grupul So­ci­a­list/S-D, Portugalia) şi Bart Staes (Gru­pul Verzilor, Belgia). Transparency In­ter­na­tional şi FLARE (Freedom, Legality and Rights in Europe) au contribuit la strân­gerea semnăturilor prin campanii pro­prii.

Steguleţ roşu în buget

Proiectul pilot privind combaterea co­rupţiei a fost adoptat de Parlamentul Eu­ropean în 20 octombrie 2010, el devenind astfel parte a bugetului Comisiei Europene pentru 2011.

Proiectul urmăreşte identificarea şi re­du­cerea costurilor corupţiei în achiziţii pu­blice cu fonduri europene.

„Corupţia costă multe milioane de euro din banii cetăţenilor europeni. Trebuie să punem cifrele pe masă şi să schimbăm procedurile care favorizează corupţia şi frauda cu banii europenilor“, a afirmat Macovei.

Amendamentul bugetar cu proiectul pilot a fost iniţiat de europarlamentarii Monica Macovei (PPE, România), Simon Busuttil (PPE, Malta) şi Mariya Nedelcheva (PPE, Bulgaria), în cadrul Comisiei LIBE (Co­misia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) şi a fost adoptat în cadrul Comisiilor LIBE şi Buget/Control Buget.