22 PLUS, nr. 337: Mass-media europene despre rapoartele Macovei

Fara Autor | 05.06.2012

Pe aceeași temă

OLIVER GRIMM

Nebuloasa opacăa agenţiilor europene

Exact 6.157 de euro: atâta costă o şedinţă a Consiliului AESA, Autoritatea Eu­ro­peană pentru Siguranţa Alimentelor. Pe persoană. Nu se ştie dacă cei 15 membri ai consiliului de administraţie au fost duşi la Parma (sediul AESA) cu lectica sau dacă au gustat ouă de prepeliţă în timp ce răsfoiau programul zilei. Se cunoaşte în schimb – datorită infatigabilei Monica Macovei, europarlamentarul român spe­cializat în lupta împotriva corupţiei - concepţia acestor oameni faţă de funcţia lor. Numai în 2010, AESA a cheltuit 49 de milioane de euro pentru contracte externe „de comunicare şi management“.

Şi nu este singura anomalie constatată în agenţiile europene, care sunt în prezent în număr de 24. Fiind fost şef al Agenţiei Europene pentru Medicamente de la Londra, Thomas Lönngren a intrat foarte natural, sau aproape, în industria far­maceutică la începutul acestui an. Iar Me­lla Frewen, care a fost mult timp lobbyist la Bruxelles al fabricantului american de seminţe Monsanto şi care este acum în­sărcinată cu lobbyul industriei agro­a­limentare, este pe cale să intre în consiliul AESA.

Nici chiar ONG-urile nu mai ştiu să facă diferenţa între ceea ce este acceptabil şi ceea ce nu este: patroana Agenţiei Eu­ro­pene pentru Mediu de la Copenhaga a luat drept ore de muncă o călătorie în Antile împreună cu câţiva dintre colaboratorii ei. Pentru a studia biodiversitatea. În profitul organizaţiei de protecţie a mediului Earthwatch – dar pe banii con­tri­bu­a­bi­li­lor. Earthwatch a prezentat o factură de 2.000 de euro pentru fiecare participant la călătorie. Nu doar seamănă cu o sub­venţie încrucişată. Ci chiar este.

Cum sunt posibile astfel de anomalii? Este foarte simplu: pentru că nimeni nu are simţul responsabilităţii. Atunci când Co­misia Europeană este întrebată ce in­ten­ţionează să facă pentru a remedia dis­funcţionalităţile acestor agenţii, răspunde invariabil acelaşi lucru: mâinile noastre sunt legate, regulamentul interior al agen­ţiilor nu prevede niciun drept de in­ter­venţie, şi am sugerat deja, de mulţi ani, o reformă a modului de supraveghere.

Guvernele europene sunt în mod clar pri­mele vinovate pentru această situaţie. De ani de zile, crearea agenţiilor este obiectul unei concurenţe indecente între ţările membre. Fiecare trebuie să aibă cel puţin una. Surprinzător, în caz de blocaj în tim­pul unui summit european, o propunere de deschidere a unui cutare birou poate face miracole pentru a ajunge la un con­sens.

Chiar şi politicienii austrieci, cărora le place atât de mult să-i vorbească de rău pe „funcţionarii de la Bruxelles“, se gră­besc atunci să-şi dea acordul. Când Agen­ţia pentru drepturi fundamentale a fost înfiinţată la Viena, pe 1 martie 2007, mem­brii guvernului se întreceau care mai de care în declaraţii entuziaste, care trebuiau citite de două ori pentru a fi sigur că nu era vorba despre parodii de comici. Mi­nistrul de Externe, Ursula Plassnik, şi-a în­găduit să declare că înfiinţarea Agenţiei pentru drepturi fundamentale „[va] con­solida şi mai mult poziţia Vienei ca sediu al organizaţiilor internaţionale majore“.

Cancelarul federal Alfred Gusenbauer a vorbit despre un „semnal trimis de UE băr­baţilor şi femeilor“. Dar Agenţia pen­tru Drepturile Fundamentale nu s-a aflat în vreo oarecare agitaţie decât o dată în cinci ani, atunci când Viviane Reding, co­misarul pentru drepturile fundamentale, s-a indignat de proiectul de a transpune Carta Drepturilor Fundamentale a UE în versuri. Europarlamentarul Martin Ehren­hauser are dreptate: agenţia vieneză ar trebui închisă şi înlocuită cu nimic. Mai ales că se încalecă – cu bani mulţi – cu Consiliul Europei.

În mod ironic, europenii pot, din 1 aprilie, dacă sunt peste un milion, transpune în le­ge o iniţiativă cetăţenească. Mai multă de­mocraţie, mai multă participare, mai mul­tă transparenţă (toate astea tot pe 1 apri­lie?), după formula momentului. Şi, între timp, autorizaţiile pentru medicamentele noastre şi evaluarea riscurilor alimentelor pe care le consumăm se fac în umbră şi în incertitudine juridică.

Această situaţie este insuportabilă. Gu­vernele ar trebui să profite de negocierile asupra cadrului financiar al UE pentru perioada 2014-2020 pentru a închide agen­ţiile inutile şi a întări supravegherea celorlalte. Altfel, aceste agenţii ar putea în curând deveni independente.

(Die Presse, 30 martie 2012)

 

VALENTINA POP

Agenţie europeană cercetată pentru călătorii în Caraibe

Şefa Agenţiei Europene de Mediu a de­ve­nit ţinta a numeroase atacuri, ca urmare a folosirii fondurilor publice pentru trai­ning-uri în Caraibe şi Mediterana şi pen­tru cheltuirea a aproximativ 300.000 de euro pentru decorarea cu plante a sediului agenţiei din Copenhaga.

Jacqueline McGlade – omul de ştiinţă bri­tanic care a condus agenţia încă din 2003 – a ridicat din sprâncene în Parlamentul European, când i s-a cerut să justifice cei peste 30.000 de euro din fondurile UE chel­tuiţi pentru „sesiuni de training ale staff-ului“, în cadrul unor proiecte de biodiversitate desfăşurate în Caraibe şi Me­diterana şi manageriate de un ONG, Earthwatch, din al cărui consiliu con­sul­tativ făcea parte, la vremea respectivă.

Europarlamentarii care s-au ocupat de ve­rificarea cheltuielilor din bugetul UE au decis marţi, 27 martie, să propună ca des­cărcările de gestiune ale agenţiei, pe 2010, să nu fie aprobate, deocamdată, din cauza presupusului conflict de interese.

Anul trecut, McGlade a demisionat din con­siliul consultativ al Earthwatch, după ce a fost avertizată de Curtea Europeană de Conturi că exista „un potenţial risc pentru un conflict de interese“, a declarat Katja Rosenbohm, şefa departamentului co­municare din cadrul agenţiei, pentru acest website. Ea a negat că ONG-ul ar fi avut vreun beneficiu direct de pe urma funcţiei sale de conducere.

Cu toate acestea, într-un document oficial al Parlamentului European, agenţia re­cu­noaşte că a plătit Earthwatchun total de 33.791,28 de euro pentru 29 de sesiuni separate de training, în diverse locaţii“.

Se arată că „pregătirile pentru par­ti­ciparea staff-ului la sesiunile de training au fost demarate înainte ca directorul executiv al agenţiei să devină membru al consiliului consultativ al ONG-ului“.

De asemenea, adaugă că proiectele din Caraibe şi Mediterana erau „în con­cor­danţă cu una dintre priorităţile pro­gra­mului agenţiei, aceea de a atrage atenţia asupra problemelor de mediu şi de a crea o expertiză în domeniul cercetării, ca parte a planului pentru Anul In­ter­naţional al Biodiversităţii“.

O explicaţie similară a fost dată şi ca răs­puns la întrebarea despre proiectul „fa­ţadei verzi“ din 2010, în valoare de apro­ximativ 300.000 de euro.

Proiectul a fost semnalat într-un e-mail trimis de persoane anonime din agenţie, în scopul de a selecta europarlamentari.

În 2010, McGlade a cerut echipei de management să o sprijine în construirea unei «faţade verzi» pentru sediul Agen­ţiei Europene de Mediu (EEA) din Kongens Nytorv, Copenhaga. Având în vedere că bugetul pe 2010 fusese deja aprobat de către consiliul director al EEA, singura modalitate legală de a construi o ase­menea faţadă era aceea de a aloca fon­duri destinate altor proiecte ştiinţifice“, se arată în e-mail, adăugând că directorul administrativ al agenţiei s-a opus acestei operaţiuni şi, ca urmare, a fost trimis în concediu medical.

Rosenbohm afirmă că e-mail-ul sursă „nu este asociat cu staff-ul EEA şi, ca atare, este fictiv şi menit să inducă în eroare“.

Ea a admis, totuşi, că fondurile pentru „faţada vie“ au fost relocate, parţial, din­tr-o altă categorie de buget.

Faţada vie a fost acoperită din bugetul comunicaţiilor şi din cel destinat ma­na­gementului clădirii. Aceasta a fost creată pentru că, la vremea respectivă, des­fă­şuram o activitate cu un impact major asu­pra publicului, pe perioada anului bio­diversităţii“, a mai spus aceasta.

Instalaţia faţadei vii, alcătuită din plante şi flori, simboliza varietatea eu­ropeană (...) şi era menită, pe de-o par­te, să atragă atenţia publicului – şi chiar am avut 18.000 de accesări pe website-ul nostru. Pe de altă parte, prin abor­darea managerială legată de mediu, du­pă care ne ghidăm în propriile politici de management al clădirilor, doream să de­monstrăm ce poate aduce nou o astfel de faţadă vie în spaţiul nostru de locuit“, a adăugat ea.

Întrebată dacă a existat o suplimentare a bugetului, după cum se pretinde în e-mail, Rosenbohm a declarat: „Da, dar nu de 350.000 de euro, ci în jurul a 300.000. A fost un proiect cu grad ridicat de cre­a­tivitate şi a trebuit să-l facem într-un interval de timp foarte scurt, astfel că bugetul a crescut“.

A adăugat că proiectul reprezenta „o par­te destul de rezonabilă“ din activitatea agenţiei, utilizând doar o treime din bu­getul comunicării pentru o instalaţie cu o durată de un an.

(www.euobserver.com, 27 martie 2012)

 

TOBY VOGEL

Trei agenţii europene avertizate din cauza unor nereguli

Parlamentul European a votat amânarea aprobării bugetelor pe 2010 a trei dintre agenţiile europene, ca urmare a unor pre­supuse conflicte de interese şi a altor ne­reguli. În urma unui vot strâns, astăzi, 10 mai, europarlamentarii aflaţi în plen au respins aşa-numita „descărcare de ges­tiune“ a cheltuielilor aferente anului 2010 pentru Agenţia Europeană pentru Si­gu­ranţa Alimentelor (EFSA), Agenţia Eu­ro­peană pentru Medicamente (EMA) şi Agen­ţia Europeană de Mediu (EEA).

Amânarea descărcării de gestiune pentru cele trei agenţii a venit la recomandarea Comisiei pentru control bugetar a par­la­mentului.

Monica Macovei, europarlamentarul ro­mân de centru-dreapta care a schiţat poziţia comisiei în privinţa celor trei agen­ţii, precum şi pe cea a celorlalte 21 de agenţii ale căror bugete au fost aprobate, a cerut tuturor organismelor europene
să-şi revizuiască regulile privind con­flic­tele de interese. (...)

De asemenea, europarlamentarii aşteaptă un răspuns în legătură cu costul în­tru­nirilor celor 15 membri ai board-ului EFSA, care se ridică, în medie, la 92.630 de euro per întrunire, potrivit raportului lui Macovei.

Grupul parlamentar al Partidului Popular European (EPP) de centru-dreapta a fost divizat în privinţa aprobării cheltuielilor ce­lor trei agenţii, în vreme ce grupul so­cialist-democraţilor (S&D) a votat în fa­voarea acesteia. Grupul liberal (ALDE) a urmat recomandarea comisiei în privinţa EFSA şi a EMA, dar nu şi în cea a EEA, agenţia de mediu cu sediul la Londra. Gerben-Jan Gerbrandy, europarlamentar olandez, purtătorul de cuvânt al grupului ALDE în cazul descărcării de gestiune pe 2010, a spus că EEA a fost un exemplu de bun management şi că presupusele con­flicte de interese fuseseră respinse, în to­talitate. „Se pare că există o agendă po­litică secretă îndreptată împotriva di­rectorului EEA“, a declarat Gerbrandy, făcând referire la Jacqueline McGlade. (...)

Ingeborg Grässle, purtătorul de cuvânt al EPP privind controlul bugetar, a declarat: „O descărcare de gestiune în cazul Agen­ţiei de mediu ar fi însemnat un cec în alb pentru folosirea neglijentă a banilor con­tribuabililor“. Grässle a salutat decizia respingerii bu­getului celor trei agenţii. „Acum avem timp să investigăm sus­piciunile legate de cheltuieli şi conflictele de interese“, a adă­ugat ea.

Până în septembrie, cele trei agenţii tre­buie să ofere explicaţii suplimentare pri­vind cheltuielile pe 2010, urmând ca Par­lamentul să voteze, spre sfârşitul toam­nei, aprobarea sau respingerea bugetelor.

De asemenea, europarlamentarii au amâ­nat aprobarea cheltuielilor pe 2010 ale Con­siliului de Miniştri din cadrul UE, ca parte a unei decizii privind o mai mare supraveghere a bugetului Consiliului. (...)

(www.europeanvoice.com, 10 mai 2012)

 

LAURENCE PETER

Europarlamentarii îi critică pe managerii agenţiilor europene

Parlamentul European a amânat apro­ba­rea bugetelor a trei mari agenţii europene, din cauza îngrijorărilor legate de con­du­cerea acestora.

Europarlamentarii au criticat una dintre agenţii – Agenţia Europeană pentru Si­guranţa Alimentelor (EFSA) – din cauza unor legături cu industria alimentelor, ca­re se consideră că ar putea reprezenta un risc pentru independenţa agenţiei.

Preşedintele board-ului EFSA, Diána Bá­náti, a demisionat din funcţie miercurea aceasta. Ea se va alătura unui puternic lobby din do­meniul industriei, cu sediul în Wa­shington D.C.

EFSA îşi are sediul într-un vechi palat din Parma, Italia, iar bugetul său total, pe 2010, a fost de 74,7 milioane de euro (60 de milioane de lire sterline, 97 de milioane de dolari).

Celelalte agenţii criticate de eu­ro­par­la­mentari sunt Agenţia Europeană pentru Medicamente, cu sediul la Londra, şi Agen­ţia Europeană de Mediu, cu sediul în Copenhaga.

Comisia pentru control bugetar din ca­drul Parlamentului s-a declarat „profund îngrijorată“ de faptul că, în 2010, în timp ce directorul executiv al Agenţiei de Mediu, Jacqueline McGlade, era „direct implicată“ în Earthwatch, un ONG de me­diu, aceasta, împreună cu alţi 28 de mem­bri ai staff-ului agenţiei, a plecat în stagii de cercetare, în cadrul proiectelor Earth­watch, iar agenţia a plătit ONG-ului 33.791 de euro. (...)

Un purtător de cuvânt din cadrul Parlamentului a declarat pentru BBC că amânarea bugetului – refuzul de „a apro­ba descărcarea de gestiune“, în jargonul UE – ar putea avea un impact negativ asupra bugetului agenţiei pe 2013.

Comisia pentru control bugetar ar fi putut decide să restricţioneze o parte din bugetul agenţiei şi să blocheze angajarea de personal nou, a spus acesta.

O astfel de măsură presupune că „pres­tigiul agenţiei nu este unul pozitiv“, a mai adăugat el. (...)

O declaraţie EFSA precizează că d-na Bánáti a demisionat la cererea agenţiei, în conformitate cu codul etic al acesteia, ca­re atrage atenţia asupra „activităţilor ce ar putea pune la îndoială in­de­pendenţa sa, făcând referire chiar şi la potenţiale conflicte de interese“.

Ea va pleca la Institutul Internaţional pentru Ştiinţele Vieţii (ILSI), un organism care funcţionează în numele a numeroase multinaţionale din domeniul alimentar şi din cel al biotehnologiei, precum Danone, Kraft Foods, Monsanto, Nestle sau Proc­ter & Gamble. (...)

Martin Pigeon, cercetător în cadrul unei organizaţii în domeniul transparenţei, cu sediul la Bruxelles, Corporate Europe Ob­servatory, a calificat mutarea d-nei Bá­náti la ILSI drept „scandaloasă“. „Se mu­tă fără o perioadă de repaos – va face lobby chiar pentru administraţia pe care, până mai ieri, a prezidat-o“, a declarat acesta pentru BBC. El a mai spus că, în urma cercetărilor întreprinse de or­ga­ni­za­ţia din care face parte, au fost găsite do­vezi privind influenţa ILSI în cadrul EFSA.

Majoritatea documentelor folosite de EFSA pentru evaluarea riscului sunt, de fapt, studii industriale“, a afirmat el, adă­ugând că, de cele mai multe ori, studiile respective făceau obiectul secretului co­mercial. (...)

Bugetul Parlamentului a primit aprecieri din partea Comisiei pentru control bu­getar, cu toate că unele dintre cheltuieli au fost criticate.

În cele din urmă, în octombrie 2011, noul centru pentru vizitatori al Parlamentului – Parlamentarium din Bruxelles – şi-a deschis porţile, cu doi ani întârziere. Co­misia a declarat că costul total estimat pentru construcţia acestuia se ridică la 20,5 milioane de euro – cu mult peste suma planificată iniţial. Europarlamentarii au cerut „garanţii pentru ca alte proiecte de mai multe milioane de euro să nu înregistreze creşteri similare ale bu­ge­tului“. (...)

(BBC News, 10 mai 2012)

 

JOHN WORTH

Monica Macovei împotriva agenţiilor europene

Cu Monica Macovei nu te pui. Am cu­noscut-o şi mi se pare a fi unul dintre cei mai vocali şi sinceri politicieni din Parlamentul European, a cărui carieră s-a construit pornind de la mandatul de doi ani, în funcţia de ministru al Jus­ti­ţiei, în perioada anterioară integrării Ro­mâniei în UE.

Aşa că, atunci când Macovei spune că nu trebuie aprobată descărcarea de ges­tiune pentru trei dintre agenţiile eu­ro­pene – Agenţia Europeană de Mediu, Agenţia Europeană pentru Me­di­ca­mente şi Agenţia Europeană pentru Si­guranţa Alimentelor – pe bună drep­tate, oamenii stau şi ascultă. Întreaga poveste este explicată, în detaliu, pe site-ul EUObserver. Principalul ar­gu­ment al Monicăi Macovei îl reprezintă conflictul de interese din cele trei agenţii, referitor la modalităţile de an­gajare a personalului şi la activităţile ul­terioare ale acestuia.

Nu reuşesc, sub nicio formă, să înţeleg poziţia grupului parlamentar social-de­mocrat, în acest caz. Europarlamentarul social-democrat de origine germană Jutta Haug a criticat-o în termeni foarte duri pe Macovei, iar eu am avut un schimb de mesaje, pe Twitter, cu coor­donatorul Comisiei pentru control bu­getar al social-democraţilor, Jens Geier. Mai multe detalii despre declaraţiile sale se găsesc în comunicatul de presă al gru­pului parlamentar al social-de­mo­cra­ţilor. Pentru a tulbura şi mai mult apele, Comisia Europeană a anunţat, astăzi, că vrea să rezolve problema mişcărilor de personal din cadrul EFSA, între func­ţiile de decizie din sectorul de stat şi cele din sectorul privat, în scopul ob­ţi­nerii de privilegii.

Şi aici, ca, de-altfel, şi în majoritatea modurilor de lucru ale UE, este cumplit de greu să-ţi dai seama ce se-ntâmplă cu adevărat. Nimeni nu neagă faptul că există o problemă cu aceste agenţii, însă atunci de ce oare este Macovei criticată atât de vehement? Mi se pare că aici există implicaţii mult mai adânci decât ceea ce putem vedea noi, din afară.

(www.johnworth.eu, 10 mai 2012)

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22