Pe aceeași temă
Deşi mult mai discretă decât presa străină, cea românească a abordat şi ea subiectul amânării descărcării de gestiune pentru cele trei agenţii acuzate de conflict de interese şi rele practici în achiziţii. L-au abordat câteva ziare, România liberă, Adevărul, revista 22, Evenimentul zilei, agenţiile de presă şi site-urile de ştiri, HotNews şi Ziare.com, dar şi televiziunile care au furnizat ştiri. Subiectul a suscitat interesul presei amintite în special din cauza similitudinilor dintre cazurile europene şi cele româneşti, asta deoarece în spatele conflictului de interese se ascund aceleaşi practici.
Acţiunea Monicăi Macovei a făcut obiectul mai multor articole de fond din cotidianul Adevărul. Sub titlul Scandalul agenţiilor europene. Demiteri în Franţa, critici în Austria: unele agenţii ale UE trebuie închise, altele înlocuite cu „nimic“, corespondentul de la Adevărul, Bianca Toma, scria că înainte cu o lună de raportul din PE încep să se facă simţite primele efecte, „se înmulţesc criticile şi apar primele demisii“. „Eric Abadie, unul dintre experţii de top ai Agenţiei europene care autorizează medicamentele, a demisionat după ce a fost concediat de Autoritatea naţională de reglementare din acelaşi domeniu din Franţa, ea însăşi implicată în scandaluri legate de substanţe considerate otrăvitoare pentru tratarea diabetului şi de implanturile mamare“. Aceeaşi Bianca Toma constata că „intransigenţa Monicăi Macovei stârneşte uimire până şi printre unii europarlamentari“. Sub titlul Monica Macovei, spaima Europei, jurnalista relatează în detaliu problemele de conflict de interese semnalate la cele trei agenţii pentru care s-a cerut amânarea descărcării de gestiune. La Agenţia de Mediu, de exemplu, notează Adevărul, Macovei „a cerut serviciului de audit intern să analizeze contractele Agenţiei pentru furnizarea de servicii de cantină, curăţenie, securitate şi pentru mobilier, exprimând îndoieli că unele achiziţii s-au făcut respectând principiile de concurenţă şi preţ“.
Editorialul din România liberă, intitulat Pentru europarlamentarii români liberali şi socialişti: Cum veţi vota pe 10 mai, semnat de Laurenţiu Mihu, arată că, în plenul Parlamentului European, „şi socialiştii români, şi liberalii autohtoni au făcut totul ca să împiedice demersul Monicăi Macovei“. „Dacă pornim de la premisa banală că eurodeputaţii se află la Bruxelles şi Strasbourg pentru a servi interesele cetăţenilor europeni, inclusiv români, culoarea politică diferită şi o altă doctrină nu sunt argumente juste pentru a descuraja demersuri care pot conduce la maximizarea gradului de transparenţă şi îmbunătăţirea standardelor de etică în instituţii vitale pentru cetăţeni“, scrie Laurenţiu Mihu. Europarlamentarii români nu sunt însă singurii „care au pus obstacole semnificative, ajungând ca, prin poziţia îmbrăţişată, să servească de minune industriilor şi deloc consumatorilor“, comentează editorialistul de la România liberă.
După succesul înregistrat în Parlamentul European de Monica Macovei, acelaşi Laurenţiu Mihu semnează editorialul Dincolo de aparenţe. Raportul lui Macovei şi conflictele din turbinca lui Ivan, remarcând faptul că, deşi legislaţia multor ţări europene penalizează conflictul de interese, printre ele numărându-se şi România, piedicile în aplicarea prevederilor sunt enorme, deşi beneficiile sunt evidente. În acest context, poziţia socialiştilor şi liberalilor români care s-au opus în Parlamentul European demersurilor iniţiate de Macovei, în special prin vocea liderului grupului PSD din Legislativul de la Bruxelles, Cătălin Ivan, este comentată acid de Laurenţiu Mihu. „A fost o interpretare curioasă şi s-ar fi putut dovedi chiar interesantă, dacă, ulterior acelui nervos comunicat de presă, domnul Ivan ne-ar fi şi lămurit pe noi, cetăţenii români, şi chiar pe ei, cetăţenii europeni, în ce rezidă lipsa temeiurilor şi cum este adusă atingere intereselor României.“
Sub semnătura Mihaelei Gherghişan, RFI România informează despre agenţiile europene „prinse în conflict de interese“, notând că „de fapt, problema se petrece în dublu sens. Persoane care au lucrat în aceste agenții au fost angajate, la scurt timp după aceea, de companii private; foşti angajați ai companiilor private ajung în cadrul agenţiilor și autorizează exact companiile la care au lucrat anterior“.
Agenţiile de ştiri au tratat şi ele pe larg subiectul. Mediafax a dedicat subiectului mai multe articole ample, arătând desfăşurarea evenimentelor şi accentuând importanţa deciziei pentru România. „Vrem să ajutăm de fapt agenţiile şi cred că această amânare vine în întâmpinarea nevoilor acestor agenţii, le sprijinim să pună în aplicare politici adecvate în ceea ce priveşte conflictele de interese şi achiziţiile publice. Amânarea descărcării de gestiune nu este un atac la adresa agenţiilor, ci o decizie care duce inclusiv la creşterea încrederii cetăţenilor în aceste instituţii“, scrie Mediafax, citând-o pe Macovei.
