22 PLUS, nr. 353 Grupările mafiote și afaceriști inventivi atacă banii europeni

Fara Autor | 22.12.2014

Pe aceeași temă

Banii comunitari au stârnit interesul grupărilor mafiote specializate în evaziune fiscală și spălare de bani din mai multe state europene, inclusiv din România.

 

 

„Eco Mafia“

 

În Italia, banii europeni destinați me­to­delor curate de producere a energiei elec­trice au devenit în timp o țintă preferată a grupurilor de tip mafiot, întrucât oferă un dublu beneficiu: subvenții generoase pen­tru energia din surse regenerabile și po­si­bilitatea de a spăla banii obținuți din ac­tivități ilegale, precum prostituția sau tra­ficul de droguri.

 

Sicilia și Calabria au fost împânzite cu eo­liene de așa-numita „eco Mafia“, o reţea având legături strânse şi cu mediul politic, descoperită în 2010.

 

Anul trecut, autoritățile italiene au pus sub sechestru active în valoare de 1,3 mi­li­arde de euro ale omului de afaceri si­cilian Vito Nicastri, supranumit „regele eo­lie­ne­lor“. Au fost sechestrate 43 de com­panii și 98 de active imobiliare, inclusiv clă­diri, blocuri de locuințe, magazine, te­renuri și 86 de conturi bancare, cărți de credit și titluri valorice.

 

Cu un an înainte, în cadrul aceleiași ope­rațiuni au fost imobilizate active în va­loare de 350 de milioane de euro ale ma­fiei calabreze, printre care și cea mai mare centrală eoliană din Europa, din Crotona, având 48 de generatoare eoliene.

 

Fraudarea a 200 milioane de euro destinate cercetării

 

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a descoperit, în 2009, mai multe ca­zuri de deturnare a banilor destinați pro­iectelor de cercetare. Unul dintre ele vi­zea­ză Grecia, unde suma totală implicată în astfel de proiecte false de cercetare a fost calculată la peste 150 milioane de eu­ro.

 

Din rețea făceau parte mai multe com­pa­nii, dar și angajați greci din interiorul Co­misiei Europene. Dosarul a fost trimis în ju­decată în 2014, după cinci ani de in­ves­tigații.

 

În Italia, autoritățile au identificat o rețea de firme cu sediul în mai multe state (une­le dintre aceste societăți fiind fictive), ca­re au obținut fraudulos aproximativ 50 mi­lioane de euro. În urma cercetărilor efec­tuate de OLAF, au fost blocate 22 de pro­iecte în cazul cărora prețurile au fost um­flate și s-au solicitat bani pentru cer­ce­tători care fie nu existau, fie nu aveau ni­cio legătură cu programele respective.

 

„Rege al asfaltului“ arestat pentru deturnare de fonduri comunitare

 

În România, unul dintre „regii asfaltului“, Nelu Iordache, a fost arestat preventiv tot într-un caz cu fonduri europene.Dosarul DNA în care Iordache este judecat pentru deturnare de fonduri europene a por­nit de la o sesizare a OLAF, care, la rân­du-i, a fost sesizat de către Mon­te­adri­a­no - Engenharia e Construcao SA Por­tu­ga­lia. Această companie este asociată cu Rom­strade într-un contract de 115,8 milioane de euro, finanţat din bani europeni, pen­tru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1292/p8.jpg

Turbine eoliene din Sicilia, regiune în care metodele curate de producere a energiei electrice au devenit o țintă preferată a grupurilor de tip mafiot (Foto: Getty Images)
 

 

Potrivit acuzațiilor, Iordache a deturnat 6 milioane de euro din fondurile europene des­tinate construcţiei autostrăzii Nădlac-Arad, folosindu-i pentru cumpărarea unui avion Boeing 737, pentru achiziționarea unor terenuri și plata unor datorii de­ți­nute de firmele sale.

 

„Toate aceste plăţi nu au legătură cu proiectul de construcţie a autostrăzii. Pen­­tru a disimula adevărata provenienţă a banilor, şi anume avansul încasat de la CNDNR SA, şi pentru a-i folosi în in­teres propriu şi al societăţilor în care era in­teresat, inculpatul Nelu Iordache a trecut aceşti bani, pe bază de facturi ce atestau operaţiuni fictive, prin anumite firme“, scriu procurorii în rechizitoriu.

 

Banii s-au întors apoi cu explicaţia „plată ero­nată“ sau „plată nedatorată“ în con­tul SC Romstrade SRL deschis la o altă ban­că decât cea prin care se derulau ope­raţiunile de plăţi aferente contractului pen­tru construirea autostrăzii. „Suma ce a făcut obiectul operaţiunilor de spălare a banilor este de 25 milioane de lei“, ara­tă procurorii români.

 

Schimbarea de către Romstrade a des­ti­na­ţiei fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac-Arad a dus la nerealizarea proiectului şi suspendarea plăţilor de către Comisia Europeană.

 

Rețea de 100 de firme care se pregătea să acceseze fonduri europene

 

Săptămâna trecută a fost reținută o gru­pare de evaziune fiscală și spălare de bani special organizată pentru deturnarea de fonduri europene. Printre persoanele im­pli­cate s-ar numără și mama fostului can­didat la prezidențiale William Brânză, fost deputat pe diaspora. Procurorii au efec­tuat percheziții la Ministerul Afacerilor Europene și la 37 de alte adrese din ju­dețele Ilfov și Iași, în acest dosar cu pre­judiciu de 27 milioane de euro. O parte a acestui grup se pregătea să acceseze cu documente false fonduri europene în va­loare de aproximativ 20 milioane de euro.

 

Gruparea ar fi înfiinţat peste 100 de firme „fantomă“, pe numele unor „persoane mo­deste material şi cu un nivel minim de educaţie, în special din zonele rurale din Moldova şi din Republica Moldova, manipulabile“, pentru obţinerea pe ne­drept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea.

 

Faptele cercetate de DIICOT s-au petrecut între 2010 și 2014, în zonele Bucureşti-Il­fov şi Moldova. Grupul funcționa pe pa­lie­re, cu structură piramidală, fiecare mem­bru având „atribuţii clare şi precis deter­minate“. Aceste persoane, susţin anche­ta­to­rii, erau controlate de către membrii gru­pării. Firmele „fantomă“ derulau ac­ti­vităţi subscrise în special obţinerii de re­surse financiare consistente din activităţi evazioniste, respectiv livrări fictive de bu­nuri şi servicii către societăţi comerciale con­trolate de diverse structuri infrac­ţio­nale.

 

„Numărul acestor societăţi comerciale tip «fantomă», care au fost înfiinţate nu în scopul de a desfăşura activităţi legale, potrivit obiectului de activitate, ci doar pentru a fi folosite ca simple instrumente în atingerea obiectivului major, şi anu­me obţinerea de resurse financiare ili­ci­te, este foarte mare, depăşind 100 de ast­fel de entitaţi. Motivaţia reală a în­fiin­ţării unui număr atât de mare de firme a constat atât în extinderea posibilităţilor de a desfăşura activităţi criminale în cât mai multe şi mai variate domenii, dar şi în crearea unui «hăţiş» juridic şi eco­no­mic care să fie foarte greu de desluşit de către organele judiciare şi fiscale în ca­zul deconspirării activităţilor ilegale sau în cazul controalelor efectuate de către organele fiscale“, potrivit DIICOT.

 

Anchetatorii mai susţin că activitatea mem­brilor grupării infracţionale ar fi „îm­brăcat forme transfrontaliere“. Pentru spă­larea banilor au fost înființate mai mul­te societăți off shore în Austria, de către de liderul grupării – Petronel Petrea –, ca­re a mai fost închis în anii ‘90 pentru fap­te asemănătoare.

 

Cazuri spectaculoase de fraudare a fondurilor europene

• Organizația Open Europe a realizat acum câțiva ani un sumar cu cele mai spectaculoase cazuri de fraude cu bani europeni.

• Printre acestea figurează proiectul de 54.000 de euro pentru înființarea unei școli de echitație, depus de un fost primar spaniol. După ce autoritățile i-au refuzat au­torizațiile necesare, Ramon Romera a des­chis un bordel, numit „Al șaptelea cer“.

• În Italia, un dentist a primit bani pentru o afacere cu panouri solare, dar i-a cheltuit pentru a-și cumpăra câteva zeci de mașini de lux - un Ferrari Testarossa galben (în valoare de circa 200.000 de euro), o ma­șină de Formula 1 și alte 55 de de au­to­tu­risme de lux. Proiectul depus de dentist făcea parte dintr-o schemă de fraudare am­plă, prin care patru companii au de­turnat aproximativ 80 milioane de euro, pe parcursul a patru ani.

• Un om de afaceri danez a primit 100.000 de euro pentru a construi o pârtie de schi pe o insulă ce nu conținea niciun fel de formațiune geologică înaltă, care să per­mită acest lucru, și unde nu ninge nicio­dată. Omul de afaceri declara ulterior că a fost uimit când UE a acceptat spre fi­nan­țare un proiect „atât de nebunesc“.

• Aproximativ 50 milioane de euro au fost acordați, în Italia, unor fermieri care nu existau, pentru vânzarea și cumpărarea surplusului de citrice.

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22