22 PLUS, nr. 353 Grupările mafiote și afaceriști inventivi atacă banii europeni

Banii comunitari au stârnit interesul grupărilor mafiote specializate în evaziune fiscală și spălare de bani din mai multe state europene, inclusiv din România.

„Eco Mafia“

În Italia, banii europeni destinați me­to­delor curate de producere a energiei elec­trice au devenit în timp o țintă preferată a grupurilor de tip mafiot, întrucât oferă un dublu beneficiu: subvenții generoase pen­tru energia din surse regenerabile și po­si­bilitatea de a spăla banii obținuți din ac­tivități ilegale, precum prostituția sau tra­ficul de droguri.

Sicilia și Calabria au fost împânzite cu eo­liene de așa-numita „eco Mafia“, o reţea având legături strânse şi cu mediul politic, descoperită în 2010.

Anul trecut, autoritățile italiene au pus sub sechestru active în valoare de 1,3 mi­li­arde de euro ale omului de afaceri si­cilian Vito Nicastri, supranumit „regele eo­lie­ne­lor“. Au fost sechestrate 43 de com­panii și 98 de active imobiliare, inclusiv clă­diri, blocuri de locuințe, magazine, te­renuri și 86 de conturi bancare, cărți de credit și titluri valorice.

Cu un an înainte, în cadrul aceleiași ope­rațiuni au fost imobilizate active în va­loare de 350 de milioane de euro ale ma­fiei calabreze, printre care și cea mai mare centrală eoliană din Europa, din Crotona, având 48 de generatoare eoliene.

Fraudarea a 200 milioane de euro destinate cercetării

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a descoperit, în 2009, mai multe ca­zuri de deturnare a banilor destinați pro­iectelor de cercetare. Unul dintre ele vi­zea­ză Grecia, unde suma totală implicată în astfel de proiecte false de cercetare a fost calculată la peste 150 milioane de eu­ro.

Din rețea făceau parte mai multe com­pa­nii, dar și angajați greci din interiorul Co­misiei Europene. Dosarul a fost trimis în ju­decată în 2014, după cinci ani de in­ves­tigații.

În Italia, autoritățile au identificat o rețea de firme cu sediul în mai multe state (une­le dintre aceste societăți fiind fictive), ca­re au obținut fraudulos aproximativ 50 mi­lioane de euro. În urma cercetărilor efec­tuate de OLAF, au fost blocate 22 de pro­iecte în cazul cărora prețurile au fost um­flate și s-au solicitat bani pentru cer­ce­tători care fie nu existau, fie nu aveau ni­cio legătură cu programele respective.

„Rege al asfaltului“ arestat pentru deturnare de fonduri comunitare

În România, unul dintre „regii asfaltului“, Nelu Iordache, a fost arestat preventiv tot într-un caz cu fonduri europene.Dosarul DNA în care Iordache este judecat pentru deturnare de fonduri europene a por­nit de la o sesizare a OLAF, care, la rân­du-i, a fost sesizat de către Mon­te­adri­a­no - Engenharia e Construcao SA Por­tu­ga­lia. Această companie este asociată cu Rom­strade într-un contract de 115,8 milioane de euro, finanţat din bani europeni, pen­tru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad.

Turbine eoliene din Sicilia, regiune în care metodele curate de producere a energiei electrice au devenit o țintă preferată a grupurilor de tip mafiot (Foto: Getty Images)
 

Potrivit acuzațiilor, Iordache a deturnat 6 milioane de euro din fondurile europene des­tinate construcţiei autostrăzii Nădlac-Arad, folosindu-i pentru cumpărarea unui avion Boeing 737, pentru achiziționarea unor terenuri și plata unor datorii de­ți­nute de firmele sale.

„Toate aceste plăţi nu au legătură cu proiectul de construcţie a autostrăzii. Pen­^­tru a disimula adevărata provenienţă a banilor, şi anume avansul încasat de la CNDNR SA, şi pentru a-i folosi în in­teres propriu şi al societăţilor în care era in­teresat, inculpatul Nelu Iordache a trecut aceşti bani, pe bază de facturi ce atestau operaţiuni fictive, prin anumite firme“, scriu procurorii în rechizitoriu.

Banii s-au întors apoi cu explicaţia „plată ero­nată“ sau „plată nedatorată“ în con­tul SC Romstrade SRL deschis la o altă ban­că decât cea prin care se derulau ope­raţiunile de plăţi aferente contractului pen­tru construirea autostrăzii. „Suma ce a făcut obiectul operaţiunilor de spălare a banilor este de 25 milioane de lei“, ara­tă procurorii români.

Schimbarea de către Romstrade a des­ti­na­ţiei fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac-Arad a dus la nerealizarea proiectului şi suspendarea plăţilor de către Comisia Europeană.

Rețea de 100 de firme care se pregătea să acceseze fonduri europene

Săptămâna trecută a fost reținută o gru­pare de evaziune fiscală și spălare de bani special organizată pentru deturnarea de fonduri europene. Printre persoanele im­pli­cate s-ar numără și mama fostului can­didat la prezidențiale William Brânză, fost deputat pe diaspora. Procurorii au efec­tuat percheziții la Ministerul Afacerilor Europene și la 37 de alte adrese din ju­dețele Ilfov și Iași, în acest dosar cu pre­judiciu de 27 milioane de euro. O parte a acestui grup se pregătea să acceseze cu documente false fonduri europene în va­loare de aproximativ 20 milioane de euro.

Gruparea ar fi înfiinţat peste 100 de firme „fantomă“, pe numele unor „persoane mo­deste material şi cu un nivel minim de educaţie, în special din zonele rurale din Moldova şi din Republica Moldova, manipulabile“, pentru obţinerea pe ne­drept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea.

Faptele cercetate de DIICOT s-au petrecut între 2010 și 2014, în zonele Bucureşti-Il­fov şi Moldova. Grupul funcționa pe pa­lie­re, cu structură piramidală, fiecare mem­bru având „atribuţii clare şi precis deter­minate“. Aceste persoane, susţin anche­ta­to­rii, erau controlate de către membrii gru­pării. Firmele „fantomă“ derulau ac­ti­vităţi subscrise în special obţinerii de re­surse financiare consistente din activităţi evazioniste, respectiv livrări fictive de bu­nuri şi servicii către societăţi comerciale con­trolate de diverse structuri infrac­ţio­nale.

„Numărul acestor societăţi comerciale tip «fantomă», care au fost înfiinţate nu în scopul de a desfăşura activităţi legale, potrivit obiectului de activitate, ci doar pentru a fi folosite ca simple instrumente în atingerea obiectivului major, şi anu­me obţinerea de resurse financiare ili­ci­te, este foarte mare, depăşind 100 de ast­fel de entitaţi. Motivaţia reală a în­fiin­ţării unui număr atât de mare de firme a constat atât în extinderea posibilităţilor de a desfăşura activităţi criminale în cât mai multe şi mai variate domenii, dar şi în crearea unui «hăţiş» juridic şi eco­no­mic care să fie foarte greu de desluşit de către organele judiciare şi fiscale în ca­zul deconspirării activităţilor ilegale sau în cazul controalelor efectuate de către organele fiscale“, potrivit DIICOT.

Anchetatorii mai susţin că activitatea mem­brilor grupării infracţionale ar fi „îm­brăcat forme transfrontaliere“. Pentru spă­larea banilor au fost înființate mai mul­te societăți off shore în Austria, de către de liderul grupării – Petronel Petrea –, ca­re a mai fost închis în anii ‘90 pentru fap­te asemănătoare.