Pe aceeași temă
Grupul nostru de lucru este o platformă prin intermediul căreia membrii PPE discută dezvoltările politice şi economice recente din Europa Centrală şi de Est, Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud şi se pun de acord asupra acţiunilor comune. În acest context, am redactat Planul strategic al PPE asupra Politicii de Extindere şi de Vecinătate 2009-2014. Dorim să consolidăm relaţiile noastre politice cu vecinii de la Est. De aceea, acordăm o atenţie specială Adunării Parlamentare EURONEST, care îi reuneşte pe membrii Parlamentului European şi ai parlamentelor Ucrainei, Moldovei, Azerbaidjanului, Armeniei şi Georgiei, ca şi reprezentanţi ai opoziţiei democratice şi ai societăţii civile din Belarus cu statutul de observator. În ceea ce priveşte Balcanii de Vest, eforturile noastre sunt concentrate pe acompanierea acestor ţări în procesul de aderare la UE.
Care este viziunea PPE asupra politicii UE faţă de vecinii de la Est şi asupra Parteneriatului Estic?
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) datează din 2003. Comisia Europeană a fixat, prin Comunicarea sa Europa mai largă, obiectivul întăririi relaţiilor dintre Uniune şi vecinii săi apropiaţi. Prin Declaraţia de la Praga asupra Parteneriatului Estic, adoptată pe 7 mai 2009, componenta estică a PEV a fost substanţial dezvoltată. Însă cu mult înainte, PPE a cerut relaţii mai apropiate şi un parteneriat mai ambiţios cu vecinii estici. Am propus, încă din 2007, introducerea unei dimensiuni parlamentare a cooperării cu partenerii estici, iniţiativă transpusă astăzi în Adunarea Parlamentară EURONEST.
Credeţi că Politica Europeană de Vecinătate, mai ales componenta sa estică, trebuie reformată pentru a se realiza împlinirea obiectivelor de sporire a prosperităţii, stabilităţii şi securităţii partenerilor UE din regiune?
Pentru a ne realiza obiectivele şi pentru a-i ajuta pe vecinii noştri estici să îşi îmbunătăţească situaţia economică, să adopte reformele necesare, ca şi pentru a garanta stabilitatea şi securitatea Europei, trebuie mai ales să mărim ajutorul financiar dedicat Parteneriatului Estic în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat.
Abordând acum cazul Moldovei, această ţară a realizat recent o schimbare proeuropeană. Care a fost implicarea PE în această perioadă de transformări pentru Moldova?
PE a fost foarte activ în această perioadă şi a trimis semnale clare de susţinere şi încurajare autorităţilor Moldovei şi cetăţenilor acesteia. Nu cu mult înainte să se producă schimbarea proeuropeană, o delegaţie ad hoc a PE a fost prezentă în Moldova pentru a analiza situaţia pe teren. Grupul PPE, reprezentat de vicepreşedintele său Marian-Jean Marinescu, s-a arătat profund preocupat de încălcările drepturilor omului. PE a adresat apoi un mesaj puternic prin Rezoluţia sa din 7 mai 2009 asupra situaţiei din RM. Delegaţia la Comitetul parlamentar de cooperare UE-RM prezidată de Monica Macovei este extrem de importantă pentru cooperarea la nivel interparlamentar. După schimbarea de regim de la Chişinău, delegaţia a avut o serie de întâlniri foarte constructive cu noii lideri moldoveni. Cea de-a XII-a întâlnire a Comitetului parlamentar de cooperare UE-RM, care a avut loc la Chişinău la începutul anului, a reprezentat un pas important pentru aprofundarea relaţiilor cu RM şi o ocazie de a reafirma sprijinul PE pentru această ţară. În plus, pachetul de asistenţă macro-financiară pentru RM va fi adoptat prin procedura de codecizie, în cadrul căreia Parlamentul şi Consiliul sunt plasaţi pe picior de egalitate. Grupul PPE urmăreşte îndeaproape şi derularea negocierilor asupra Acordului de Asociere între UE şi RM.
Ce face PPE pentru a încuraja democratizarea RM şi progresul acesteia pe calea integrării europene? Cum se implică PPE în relaţia cu forţele politice moldovene?
PPE, cel mai mare partid transnaţional din Europa, s-a arătat foarte angajat din punct de vedere politic cu partidele „surori“ şi este interesat să dezvolte relaţii solide şi fiabile cu forţele politice ce împărtăşesc aceleaşi valori. PPE a efectuat deja - şi va continua să o facă - un anumit număr de vizite la nivel înalt în RM pentru a-şi reafirma sprijinul în favoarea democraţiei, statului de drept şi a respectării drepturilor omului.
Există temeri că absenţa unei perspective clare de aderare la UE pentru RM ar putea submina progresele în adoptarea reformelor cheie. Cum ar trebui să răspundă UE aspiraţiilor europene ale Moldovei, pentru care, conform recent adoptatului program guvernamental, „prioritatea absolută“ este integrarea europeană?
Schimbarea radicală de la Chişinău este binevenită pentru avansarea relaţiilor UE-RM. În cadrul PEV, UE a manifestat o deschidere evidentă faţă de RM. Mai mult, prin lansarea negocierilor pentru Acordul de Asociere pe 12 ianuarie 2010, UE şi RM au un nou obiectiv comun: asocierea politică şi integrarea economică. Negocierile s-au derulat fără probleme până acum. Principalul element novator este armonizarea legislaţiei cu regulile şi standardele europene. Eu susţin eforturile guvernului proeuropean în vederea procesului de reformă şi apreciez metoda aleasă, cea a consultărilor permanente.
În RM există sentimental că menţinerea vizelor pentru cetăţenii săi contribuie la crearea unor noi linii de diviziune în Europa. Care este poziţia PPE pe acest subiect?
În ultimii ani, UE a întreprins un anumit număr de paşi pentru a facilita mobilitatea şi a ameliora gestiunea fluxurilor migratorii: un centru pilot pentru acordarea vizelor (deschis la Chişinău în aprilie 2007), acordul de facilitare a vizelor şi readmisie (intrat în vigoare în 2008), parteneriatul pentru mobilitate (lansat în 2008). Acordul de Asociere va aprofunda această cooperare pe o arie vastă de subiecte, inclusiv noi capitole pe tema justiţiei şi a afacerilor interne. Dialogul asupra vizelor este un element crucial al relaţiei UE-RM. PPE susţine Moldova în perspectiva liberalizării vizelor atâta timp cât condiţiile necesare sunt respectate.
Ce poate face UE pentru a contribui la soluţionarea durabilă a conflictului „îngheţat“ din Transnistria?
Recent, şeful Delegaţiei UE în RM, Dirk Schuebel, a adoptat cel de-al doilea pachet de măsuri de sporire a încrederii pentru Transnistria în valoare de 1,3 milioane de euro. Până la sfârşitul lui septembrie 2010, Consiliul va reexamina suspendarea măsurilor restrictive şi lista liderilor transnistreni sub interdicţie de viză, ceea ce ar putea avea efecte pozitive pentru soluţionarea conflictului. O implicare continuă a Uniunii în negocierile 5+2 rămâne crucială. Uniunea va sprijini autorităţile moldovene pentru reluarea negocierilor în acest format.
GUNNAR HÖKMARK, deputat în Parlamentul European, Delegaţia Suediei şi vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European
A consemnat RODICA PALADE
