Pe aceeași temă
Conferința privind viitorul Europei survine într-un moment de multiple inflexiuni – intrarea în era „perma-crizei”, schimbările climatice ce nu mai pot fi evitate, ci doar gestionate, limitările ce grevează guvernanța globală, echitatea între generații și contractul social, turbulența geopolitică amplificată de pandemie, intrarea noilor tehnologii într-o eră în care generează întrebări existențiale.
Pe de altă parte, ultimul an a arătat că Uniunea Europeană este cel mai puternic instrument pentru depășirea crizei. Uniunea nu este perfectă, dar este categoric perfectibilă și în mod cert indispensabilă.
Conferința e așezată pe mai multe premise favorabile: este o platformă deschisă de democrație deliberativă, în care avem o ocazie rară de a ne asculta și încerca să ne înțelegem unii pe alții, în care putem realiza nemijlocit că Uniunea Europeană înseamnă deopotrivă instituțiile europene și naționale, cât și cetățenii.
Un alt ingredient esențial, pentru care cred că ea poate genera rezultate notabile, este că principalul palier de coerență al Europei e cel al valorilor. Pe de altă parte, ieșim din pandemie cu o altă înțelegere despre tipul de reziliență de care avem nevoie în era perpetuei recurențe a crizelor; mai mult, omenirea a izbutit să dezvolte în timp record un antidot la primul virus cu adevărat global, iar Europa a fost în avangarda acestei solidarități globale.
Foarte probabil un plan crucial al conferinței va fi cel ce ține de ordinea geopolitică post-Covid, întrucât pandemia va reforma ordinea globală în moduri pe care nu le vom discerne cu claritate decât probabil după un deceniu.
Pandemia a demonstrat încă o dată, dacă mai era necesar, că Europa poate performa geopolitic doar ca Uniune Europeană. Este vital ca Europa să iasă din această etapă de profunde reașezări ca un actor global puternic, încrezător și inspirator. Conferința reprezintă o bună oportunitate pentru a crește gradul de aliniere între aspirațiile Uniunii și mijloacele și instrumentele de care dispune în acest scop. Conferința nu are ca obiectiv imediata modificare instituțională a tratatelor, însă rămâne la fel de importantă reconectarea și rediscutarea aspirațiilor cu cetățenii, într-o perioadă în care societatea iese dintr-o perioadă intensă.
Mai strategică în cultură și abordări, mai agilă în luarea deciziilor și – dacă se poate spune așa – mai geopolitică (toate consecințe posibile ale conferinței), Uniunea Europeană are ocazia să lucreze, în primul rând transatlantic, dar și de-a lungul unei rețele extinse de parteneriate și alianțe cu geometrie variabilă, constituite în jurul unor teme, aspirații și interese comune pentru a revigora multilateralismul bazat pe valori și pentru a gestiona marile provocări securitare contemporane. Rezultatele conferinței ne vor spune totuși dacă ordinea instituțională actuală este suficient de flexibilă pentru a permite Europei să se ridice la înălțimea aspirațiilor ei.
România a organizat deja, la Sibiu, un summit european de viziune și poate contribui în mai multe feluri importante la derularea unei dezbateri la conferința care să reflecte adecvat și percepțiile din partea noastră de Europă, inclusiv înțelegerea mai acută pe care o are asupra unora dintre cele mai ridicate riscuri la adresa securității europene.
Balcanii și vecinătatea răsăriteană sunt zone de expertiză pentru România, dar și direcții în care ea poate genera un impact inspirațional. Pe de altă parte, România este unul din actorii europeni care înțeleg și practică și cel mai bine gestionarea holistică a amenințărilor de securitate la adresa spațiului UE. România poate avea un aport substanțial și veni cu soluții utile în dezbaterea despre reziliența ce va trebui cultivată în era post-Covid.
Sunt două convingeri ce ar trebui să prezideze asupra dezbaterilor din cadrul conferinței: UE poate face mult mai mult decât în prezent, iar noi toți avem nevoie de mai multă Europă în lucrurile care contează cel mai mult – coordonare, solidaritate, leadership global. Ambele convingeri, în epoca pe care o trăim, nu mai au defel substrat ideologic, ci motivații primordial practice și pragmatice. //
Mihnea Motoc, Consilier principal IDEA - Inspiraţie, Dezbatere, Eficacitate şi Angajare în Acţiune, Comisia Europeană
* Punctele de vedere exprimate în continuare sunt ale autorului și nu reflectă necesarmente pozițiile oficiale ale Comisiei Europene.
