Cred românii în Scripturi?

Andrei Cornea | 18.08.2015

Pe aceeași temă

N-are rost să glosăm asupra valorii culturale și formative a lecturii Bibliei. Ne mărturisim însă surprinderea că o societate, care se prezintă pe sine drept creștină, se poate considera pe sine în ordine fără acest fundament.

 

Un recent sondaj IRES despre atitudinea românilor față de religie ne arată o mare majoritate care, cel puțin, afirmă despre sine că este foarte credincioasă. Sub ra­portul credințelor, son­da­jul arată, de exemplu, că 77% dintre respondenți consideră că religia în­seamnă adevăr, 96% cred în Dumnezeu, 85% cred în îngeri, 75% în Rai, 66% în Iad și, în chip curios, nu­mai 64% în viața de după moarte. Sub raportul ac­telor religioase, tabloul es­te al unei majorități pentru care religia are un caracter precumpănitor social și practic: 69% dintre respondenți afirmă că se roagă cel puțin o dată pe zi, 27% de mai multe ori pe zi. Peste ju­mătate dintre respondenții creștini merg la spovedanie, 45% participă cel puțin o dată pe lună la slujbe, iar 26% afirmă că au fost cel puțin o dată într-un pelerinaj. Românii par să nu vadă cu ochi buni un conducător politic necredincios sau ateu, de vreme ce 63% dintre ei au această opi­nie.

 

Repet, sondajul ne indică mai mult ce cred românii despre credința lor, decât în ce constă realitatea sufletească a acestei credințe. Că cele două nu coincid neapărat se vede și din mica ciudățenie relevată mai sus – mai mulți cred în Rai și Iad de­cât cei care cred în viața de după moarte. Discrepanța cred că se explică prin aceea că la întrebarea despre existența Raiului și a Iadului se răspunde mai ales în funcție de ceea ce spune Biserica despre ele, în vreme ce la întrebarea despre viața de du­pă moarte intervine, mai mare măsură, o notă personală, care se exprimă printr-o anumită îngrijorare: unii oameni „știu“ că există Rai și Iad, fiindcă așa le-a spus Biserica, dar în fața pro­blemei morții (care e de re­gulă foarte personalizată) redevin ceva mai in­de­pendenți și „știu“ ceva mai puțin.

 

Sondajul are însă o mare lipsă, aș zice un veritabil lapsus. Nu pune niciun fel de întrebări privitoare la lectura Bibliei sau a altor cărți sfinte. Nu aflăm câți dintre cei care declară că merg la biserică, la spovedanie sau la pelerinaje religioase au citit vreodată Biblia ori, din ea, măcar Noul Testament și de câte ori într-o uni­tate de timp. Nu aflăm câți dintre res­pondenții care au citit părți din Scripturi le-au înțeles fundamentalist și literal și, bineînțeles, nu știm câți dintre cei care cred în Dumnezeu sau spun că merg la ceremonii religioase acordă acelor cărți o valoare revelată, considerându-le „cu­vân­tul lui Dumnezeu“.

 

N-am cum ști ce ar fi răspuns cei ches­tionați la asemenea întrebări. Dar ex­pe­riența mea de profesor la Facultatea de Litere, unde un anume background cul­tural general este recomandabil, când nu necesar, mi-a arătat o ignoranță masivă a datelor „scripturale“ ale creștinismului, religie căreia marea majoritatea a stu­denților îi aparține nominal. Foarte mulți au o cunoaștere confuză și adesea eronată asupra unei mari părți din întâmplările povestite în Evanghelii și a personajelor de acolo; cât despre Vechiul Testament, ig­norarea sa este aproape completă la foarte mulți studenți. Să nu uităm că avem de-a face cu tineri care au făcut opt sau chiar mai mulți ani de religie la școală. Când mi se întâmplă să-i întreb dacă la orele res­pective li s-au cerut astfel de lecturi, mi se răspunde de regulă prin „nu“.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1326/desen_cornea.jpg

N-are rost să glosăm asupra valorii cul­turale și formative a lecturii Bibliei. Ne măr­turisim însă surprinderea că o so­cie­tate, care se prezintă pe sine drept creș­tină, se poate considera pe sine în ordine fără acest fundament. În această pers­pec­tivă, absența din sondaj a întrebărilor res­pective devine semnificativă: ori ele nu au fost puse, fiindcă nici măcar comanditarii sondajului (care nu sunt dezvăluiți, dar pot fi bănuiți) nu asociază imediat creș­ti­nismul în variantă ortodoxă de lectura Scripturilor; fie rezultatele au fost atât de dezastruoase, încât s-au ferit să ni le îm­părtășească, temându-se de anumite re­marci acide la adresa felului în care BOR își păstorește enoriașii. Concluzia mea – a unui necredincios, extrem de minoritar, de altfel, după datele sondajului – ar fi că deși BOR oferă probabil majorității ro­mâ­nilor confort spiritual, o anumită in­te­grare socială și o rațiune identitară, ea sti­mulează prea puțin, la nivel de masă, va­lorile intelectuale și culturale.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22