EAST STRATCOM TASK FORCE : Pentru propaganda rusă orice lucru care dezbină e bun

Interviu Realizat De,octavian Manea | 20.02.2018

Există o mulţime de ambiguităţi cu privire la modul în care ar trebui să înţelegem amestecul rusesc de astăzi în UE. În primele zile ale Războiului Rece, George Kennan vorbea despre războiul politic ca „angajarea tuturor mijloacelor aflate la dispoziţia unei naţiuni, mai puțin conflictul armat, pentru a-şi extinde influenţa“. Este ceea ce face Rusia astăzi în Occident un „război politic“, în condiţiile erei informaţionale?

Pe aceeași temă

În opinia dvs., care sunt caracteristicile vizibile şi obiectivele „playbook“-ului rusesc?

East StratCom Task Force a fost creat special pentru a contracara „campaniile de dezinformare în desfăşurare ale Rusiei“, aceasta fiind singura parte a „playbook“-ului de care ne ocupăm. Putem vedea mai multe scopuri diferite în spatele unor astfel de campanii de dezinformare, dar obiectivele principale sunt, în repetate rânduri, dezbinarea şi confuzia, răspândirea îndoielii sau a neîncrederii şi, în cele din urmă, influenţarea. Uniunea Europeană, statele membre, politicile, oamenii şi valorile sale sunt vizate în mod repetat. În plus, au fost vizate Occidentul, NATO, Statele Unite şi alte ţări, în special Ucraina. Modul în care această dezinformare este iniţiată sau răspândită variază.

 

Am identificat dezinformarea într-o arie largă a mass-media, incluzând aici publicaţii regionale, naţionale şi internaţionale, site-uri, bloguri şi social media, precum şi prin intermediul ONG-urilor private şi de stat şi a persoanelor fizice.

 

Măsurile informaţionale fac parte din documentele strategice ale Rusiei. Miniştri ruşi au declarat deschis că informaţia este o altă componentă a forţelor armate, iar unii jurnalişti ruşi se percep ca atare, primind medalii pentru participarea la operaţii militare. Prin urmare, este esenţial să ridicăm nivelul de conștientizare că dezinformarea există şi este răspândită şi să contribuim la dezvoltarea unei mentalităţi conform căreia informaţiile cu care ne confruntăm zilnic pot să nu fie atât de adevărate pe cât am fi crezut. Trebuie să fim şi mai circumspecţi.

 

Cum evaluaţi succesul strategic şi tactic de până acum al campaniilor ruseşti de măsuri active la nivelul UE?

Decât să ne uităm la succesul perceput al campaniilor de dezinformare rusească, mai important este să vedem cât de eficientă este UE - şi prin aceasta înţelegem statele membre, ONG-uri, universităţi, think-tank-uri, instituţii ale Uniunii ş.a. - în combaterea acestor campanii. Acest lucru este, desigur, destul de greu de măsurat, mai ales având în vedere numărul de actori implicaţi în acest moment. Cu toate acestea, noi am descoperit peste 3.500 de exemple de dezinformări de când am început, în septembrie 2015, le-am demontat şi am mărit gradul de conştientizare în rândul abonaţilor, al celor care ne urmăresc, al cititorilor noştri şi chiar al publicului mai larg. Politicieni din întreaga Europă şi din afara acesteia, nu doar din unele state membre, aşa cum era înainte, precum şi alţi decidenţi citesc şi folosesc produsele noastre, ceea ce sporeşte acoperirea mediatică, discursul public şi gradul de conştientizare a ameninţării pe care o reprezintă dezinformarea.

 

Eforturile East StratCom Task Force de a informa în mod proactiv cu privire la relaţia pozitivă pe care UE o are cu vecinii estici - Ucraina, Georgia, Armenia, Moldova, Azerbaidjan şi Belarus - sunt, de asemenea, foarte importante în discuţia despre dezinformarea rusească şi poveştile false. Am făcut eforturi pentru a ne asigura că populaţiile acestor ţări îşi dau seama de avantajele unui parteneriat puternic cu Uniunea Europeană, ceea ce face ca oamenii să devină mai imuni la dezinformări şi să ridice semne de întrebare legate de sursele de informaţie care spun contrariul - un mesaj repetat în dezinformarea pro-Kremlin. În fine, susţinem câteva iniţiative importante de dezvoltare a diversităţii şi a profesionalismului mass-media în Vecinătatea Estică. Am îmbunătăţit capacitatea UE de a comunica în limba rusă şi de a se angaja din ce în ce mai mult în discuţii cu mass-media de limbă rusă, ceea ce înseamnă că oferim ştiri credibile şi actualizate despre politicile, iniţiativele şi evenimentele noastre. Este important să furnizăm aceste informaţii în timp util, astfel încât oamenii să nu se mai informeze despre UE din surse care dezinformează. Bineînţeles, contracararea dezinformării rămâne o provocare şi, prin urmare, eforturile noastre şi ale altora sunt vitale, dar e clar că am înregistrat succese şi ne propunem să continuăm pe acest drum.

 

Produsul emblematic al East StratCom Task Force este săptămânala Revistă a dezinformării. Dintre exemplele pe care le-aţi colectat în cartografierea acestei iniţiative de a influenţa „inimile şi minţile“ europenilor, care sunt principalele segmente de public şi subiecte pe care Rusia le urmăreşte?

Această întrebare nu are un singur răspuns. Mesajele, instrumentele, tehnicile şi canalele utilizate variază de la un public la altul. Să luăm, de exemplu, obiectivul denigrării UE. Publicul mai conservator a fost ţinta dezinformării conform căreia UE ar impune căsătoriile între persoane de acelaşi sex sau ar permite sexul cu minorii şi cu animalele. Un alt mesaj popular de dezinformare este că UE ar fi o organizaţie nedemocratică şi fascistă care ignoră voinţa statelor membre şi a cetăţenilor lor. Campaniile de dezinformare vizează toate categoriile de public: persoane cu studii puţine, dar şi absolvenţi de învăţământ superior; pe cei cu venituri mai mici, dar şi pe cei bogaţi.

 

Este folosită adesea metoda „pe încercate“: se utilizează mesaje şi canale diferite, cele care par ineficiente sunt abandonate, celelalte sunt amplificate. Pentru anumite segmente de public, campania de dezinformare antirefugiaţi poate fi cea care divizează cel mai mult societatea, deci aceea este utilizată; în alte ţări se livrează mesaje antiliberale, anti-UE sau antiamericane. Ideea lor este că orice lucru care dezbină e bun.

 

Care sunt recomandările dvs. în ceea ce priveşte combaterea propagandei ruseşti? Efortul ar trebui să fie naţional sau european?

Activitatea pe care o întreprindem noi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii UE de a prognoza şi a aborda dezinformarea pro-Kremlin şi de a sensibiliza publicul cu privire la aceasta nu poate fi decât o parte a efortului global. De fapt, în cei aproape doi ani şi jumătate în care am funcţionat, am văzut un număr din ce în ce mai mare de state membre care se angajează în activităţi antidezinformare, precum şi iniţiative similare ale instituţiilor UE. Activitatea noastră, prin urmare, completează ceea ce se întâmplă la nivel naţional în statele membre ale UE, cu care lucrăm îndeaproape, precum şi activitatea unor grupuri de lucru similare cu al nostru, de exemplu, în cadrul NATO. Răspunsul nu poate fi pur guvernamental, indiferent dacă acesta este la nivelul UE sau la nivel naţional; sectorul privat, precum platformele social media, mass-media tradiţionale şi societatea civilă au, de asemenea, interesul şi responsabilitatea de a aborda această problemă. Suntem în permanenţă în contact cu ONG-uri, think-tank-uri şi jurnalişti pentru a face schimb de experienţă şi a găsi modalităţi în care munca noastră să fie complementară. În ultimii ani, am văzut o creştere a gradului de conştientizare legat de ameninţarea foarte reală pe care o reprezintă dezinformarea pentru societăţile noastre, ceea ce a dus la o serie de iniţiative importante şi de mare amploare în diferite sectoare. Acest lucru trebuie să continue şi cu siguranţă vom contribui la ceea ce trebuie să fie un răspuns pe mai multe niveluri.

 

Ce proiecte noi şi nişe va aborda East StratCom Task Force, odată cu această explozie a surselor de finanţare?

Până în acest an, East StratCom Task Force nu avea un buget dedicat. În bugetul Uniunii Europene din 2018 există 800.000 de euro pentru comunicarea strategică, care vor fi utilizaţi pentru priorităţile geografice şi tematice din domeniu, cu accent clar pe ariile prioritare din estul, sudul şi vestul Balcanilor. Această activitate este continuată, în special, prin trei Grupuri de Lucru regionale, care operează în cadrul diviziei de comunicare strategică a Serviciului European de Acţiune Externă. În ceea ce priveşte activitatea noastră, vom continua să avem o abordare tridimensională: să proiectăm şi să explicăm în mod corespunzător ce reprezintă Uniunea Europeană şi care sunt politicile noastre; să consolidăm mass-media independente, în special în limba rusă; să abordăm şi să sensibilizăm publicul cu privire la dezinformarea care se răspândeşte în regiunea estică. Bugetul din 2018 alocă, de asemenea, 1,1 milioane de euro pentru a vedea care este modul de combatere a dezinformării - indiferent de provenienţa acesteia – cel mai sistematic, aplicat şi eficient. Aceasta va include noi instrumente de monitorizare şi analiză bazată pe date.

 

Ce ar trebui să facă UE (şi nu face) pentru a opri subversiunea soft a Rusiei în Europa?

În cadrul East StratCom Task Force ne ocupăm doar de campaniile de dezinformare, şi nu de alte instrumente, conform mandatului acordat de către liderii statelor membre ale UE. Acest lucru trebuie să fie un efort comun între diferite sectoare şi la niveluri diferite: local, naţional şi regional. Lucrăm pentru a asigura o cooperare mai bună, mai strânsă şi mai concentrată cu statele membre; abordarea colectivă este cu siguranţă necesară pentru a avea succes în munca pe care o facem. De asemenea, Comisia Europeană a luat iniţiativa de a înfiinţa un grup de experţi privind ştirile false, care se referă la subiect în sens mai larg. Este posibil să nu se atingă în mod specific problema rusă, dar unele recomandări, în special cele care vizează platformele social media, ar putea fi, de asemenea, utile pentru munca noastră. Un lucru este clar pentru noi: ştirile false şi dezinformarea reprezintă o problemă tot mai mare - şi foarte reală - în Europa şi la nivel global. Trebuie să le luăm foarte în serios în continuare şi să ne creştem simţul responsabilităţii colective şi răspunsul concret la aceste provocări.

 

Interviu realizat de OCTAVIAN MANEA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22