Energia, un plus de dezbatere publică

Începând cu acest nu­măr, revista 22 lansează o serie de suplimente de bu­si­ness care vă oferă puncte de ve­de­re ale unor ex­­perți cu privire la probleme eco­nomice serioase care sunt tra­ta­te cel mai ade­sea populist în spațiul public.

Un astfel de su­biect este Stra­tegia Ener­ge­ti­că Na­țională și regimul fiscal aplicat unor in­dus­trii stra­te­gice, precum industria de petrol și ga­ze. Stra­te­gia Energetică Na­țio­na­lă este departe de a fi în­tocmită, deși în re­pe­ta­te rânduri spațiul pu­blic a fost ocupat cu vii dis­cu­ții pe acest su­biect. Ro­mâ­nia nu și-a afir­mat în­că de­zideratul: ce vrea să fie, din punct de vedere energetic, un­de vrea să ajungă, pe ce căi și cu ce mijloace, deși auzim ade­sea discursuri populiste care ne definesc drept „pol de securitate ener­ge­tică europeană“. La fel de populistă este as­tăzi abordarea cu privire la nivelul regimului fiscal care trebuie aplicat indus­triilor strategice, cu pre­cădere industriei de pe­trol și gaze. Abordarea ce­re adesea o sporire a po­verii fiscale, pentru că in­dustria „se îmbogățește pe spatele resurselor na­turale naționale“. Dar o analiză mai atentă a in­dustriei atât la nivel glo­bal, cât și în dezvoltarea ei națională demonstrează nevoia de echilibru între contribuția industriei la bu­getul public și con­tri­buția statului la faci­li­ta­rea investițiilor din acest sector.

Prosperitatea națională nu se poate realiza în ab­sența investițiilor directe, străine sau autohtone, nu se poate obține fără sti­mu­larea directă, prin po­litici economice și fiscale, a formării brute de ca­pi­tal. Cred că trei sunt do­meniile de prioritate ab­solută într-o nouă pa­ra­digmă a creșterii eco­no­mice care nu se bizuie doar pe consum: in­ves­ti­țiile, sănătatea și edu­ca­ția. Investițiile publice și fa­vorizarea proiectelor de investiții private dau ca re­zultat di­rect spo­ri­rea l­o­cu­ri­lor de mun­că și a ve­ni­turilor pu­blice. Sta­rea de să­nă­­­tate na­țională și ni­velul de educație (im­plicit nivelul de edu­cație și de pregătire și ca­li­fi­care a forței de mun­că) au ca efect, la rândul lor, creșterea economică du­ra­bilă.

Convingerea mea este că, mai ales acum, o discuție serioasă, bine ar­gu­men­tată, pe subiectul im­po­zitării proiectelor de in­vestiții în zone strategice și de frontieră teh­no­lo­gică este mai sănătoasă pentru economie decât trâmbițarea creșterii eco­nomice pe baza facilitării doar a consumului. La începutul lunii oc­tom­brie, în cadrul even­i­men­tului România durabilă – Fiscalitate pentru ener­gie durabilă, experți re­pu­tați și cu greutate pro­fesională au prezentat puncte de vedere cu pri­vire la modul în care tre­buie să privim evoluțiile din piața globală și locală de petrol și gaze, subl­i­niind cu toții nevoia re­alizării unui echilibru în­tre presiunile bugetare ale statului și presiunile investiționale ale indus­triei. Câteva astfel de luări de poziție vă oferim astăzi, în suplimentul de față, cu convingerea că o mai bună înțelegere a con­textului și a par­ti­cu­larităților sectorului ener­getic va conduce la o mai înțeleaptă abordare a po­liticilor publice care re­gle­mentează, fiscalizează și controlează acest sector economic din care Ro­mâ­nia dorește să facă un pol de stabilitate sud-est-eu­ropeană.

22 plus va aduce un plus de cunoaștere pe o temă care, deși puțin do­cu­men­tată, este adesea aruncată în dezbaterea publică.

* Jurnalist economic