Pe aceeași temă
În scurta perioadă de când se află la putere, Guvernul Tsipras a produs mult circ, puține idei și și mai puține realizări.
Confruntat cu o provocări enorme în plan economic, în fața cărora nu are niciun fel de soluții viabile, actualul guvern de extremă stânga de la Atena, ajuns la putere pe un val de populism deșănțat, face ceea ce te aștepți să facă în astfel de situații acest tip de formațiune politică: apasă cu putere pe claxon. De exemplu, ne spune tuturor cum luptă el vitejește pentru cauza întregii Europe, ajunsă sub jugul unei austerității perfide și mioape impuse de germani întregului continent. Inventează dușmani externi, plângându-se de cabala orchestrată la Berlin, care dorește să calce în picioare demnitatea grecilor și să le distrugă „țărișoara“, și amenință. Cotidianul Avgi, oficiosul Syriza, partidul aflat acum la putere, a publicat recent o caricatură în care Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanțe (care într-o altă caricatură apare îmbrăcat în uniformă nazistă) vorbește despre îngrășămintele pe care nemții le vor face din cenușa grecilor, o trimitere transparentă la Holocaust. Între timp, ministrul de Externe, Nikos Kotzias, aduce în discuție compensațiile, în valoare de peste 160 de miliarde de euro, pe care Germania le-ar datora Greciei ca despăgubiri de război și amenință chiar să confiște bunuri germane, cum ar fi, de pildă, Institutul Goethe de la Atena, iar Panos Kammenos, ministrul Apărării, transmite o amenințare mai generală întregii Europe, spunând că, dacă Grecia va fi lăsată să falimenteze, autoritățile de la Atena vor închide ochii în fața unui val de imigranți, între care s-ar putea afla jihadiști, inclusiv membri ISIS, către restul țărilor din UE.
Acest gen de comportament, greu de imaginat la nivel diplomatic în interiorul UE, exprimă de fapt disperarea Guvernului Tsipras, pentru care ceasul ticăie amenințător. A ajuns la fundul sacului. Încasările la buget au fost, din cauza incertitudinii politice, cu peste un miliard de euro mai mici față de țintele propuse, și în decembrie 2014, și în ianuarie 2015, în timp ce retragerile din bănci au depășit 20 de miliarde de euro de la începutul anului. Așteptat de membrii Eurogroup, care reunește miniștrii de Finanțe din zona euro, să prezinte un plan de reforme cât de cât coerent, Cabinetul de la Atena a trimis un document care a stârnit mai degrabă ilaritate în rândul echipei tehnice implicate în negocieri. În care, între altele, vorbea despre o inițiativă de utilizare a turiștilor pentru a-i spiona pe comercianții care nu plătesc TVA.
În esență, în scurta perioadă de când se află la putere, Guvernul Tsipras a produs mult circ, puține idei și și mai puține realizări. Seamănă cu o echipă de amatori care s-a trezit peste noapte că trebuie să conducă un avion, fără să aibă habar cum să piloteze. Între puținele lucruri concrete pe care le-a bifat a fost acela de a transforma televiziunea publică într-o adevărată trompetă Syriza, după ce promisese în campania electorală, cum altfel, că o va transforma într-o adevărată tribună publică deschisă tuturor. A făcut o adevărată marotă din înlocuirea unor termeni utilizați până atunci în acordurile anterioare de finanțare. Wall Street Journal publică un fel de glosar din care aflăm că Troika va fi redenumită Grupul de la Bruxelles, Memorandumul va fi rebotezat Contract de redresare și creștere a economiei Greciei, iar vizitele de evaluare și monitorizare ale experților instituțiilor europene la Atena vor fi descrise de acum înainte drept schimburi de informații la fața locului. Între timp, Yanis Varoufakis, ministrul de Finanțe de la Atena, care tocmai a apărut împreună cu soția într-un grupaj foto în Paris Match care se potrivește destul de puțin, ca stil de viață, cu ceea ce te puteai aștepta din partea unui marxist autodeclarat, călătorește intens prin Europa și acordă interviuri pe bandă rulantă. Ceea ce l-a făcut pe ministrul de Finanțe al Finlandei, expriminând frustrarea generală existentă la nivelul întregului Eurogroup, să-i recomande public „să înceteze să mai dea interviuri și să se apuce de treabă“.
O ieșire a Greciei din zona euro nu mai e privită de restul Europei drept un cataclism, așa cum susțin cu patos politicienii greci. Din contra, piețele financiare par mai degrabă îngrijorate de o posibilă cedare în fața pretențiilor grecești, care ar putea ajuta electoral partide de aceeași factură ca Syriza, precum Podemos în Spania, decât de un eventual Grexit. Pentru care s-au făcut deja planuri de acțiune în interiorul Băncii Centrale Europene și pe care presa internațională o vede probabilă în proporție de peste 50 de procente. După cum notează Wall Street Journal, ca Grecia să rămână până la urmă în zona euro, ar trebui să se întâmple două lucruri: „premierul Tsipras să-și repudieze aproape toate promisiunile electorale sau grecii să-l repudieze pe Alexis Tsipras, ambele scenarii fiind foarte puțin probabile în acest moment“.
* Alexandru Lăzescu este redactor-şef al revistei 22.
