Noile evoluții din SUA ar putea determina Europa să-și întărească relațiile cu partenerii săi

2. Ce legătură există între viziunea noului președinte în do­meniul politicii externe și tra­dițiile republicane din Ame­ri­ca?

3. Cum va influența Administrația Trump re­lațiile Europei cu partenerii săi?

4. Ce se va schimba în NATO sub noua ad­mi­nistrație de la Washington?

5. Cum vedeți relațiile dintre PPE și Ame­rica lui Donald Trump?

6. Cum analizați raidurile SUA în Siria, îm­potriva regimului Assad?

1. Campania prezidențială americană din 2016 a fost, cu siguranță, una dintre cele mai controversate din istoria Statelor Uni­te. Am încercat să am un fa­vorit în timpul campaniei. Da­că Hillary Clinton era în­tru­chi­parea păstrării statu-quo-ului, Trump, desigur, articula sen­ti­mente anti-establishment și, deși mulți au exprimat o opinie negativă cu privire la ac­ti­vi­ta­tea sa – în mai mare măsură de­cât în cazul ultimilor președinți –, entuziasmul pentru Trump persistă.

2. În ciuda lipsei de experiență politică a lui Trump, pare să existe un fel de gu­vern de coaliție între el și republicani, adi­că republicanii populiști și tra­di­țio­nali. Există întrebări importante cu pri­vire la direcția în care se îndreaptă SUA. Unele dintre opiniile lui Trump par con­tra­dictorii. Câteva posturi-cheie din no­ua administrație nu au fost încă ocupate. Este clar că Trump va avea nevoie de Con­­gres și de consimțământul re­pu­bli­ca­nilor pentru ca agenda lui să reușească. Înlocuirea Legii Obamacare a fost una dintre principalele sale propuneri elec­to­rale, dar în această privință a suferit o înfrângere majoră, după ce propunerea sa legislativă în domeniul sănătății a fost retrasă înainte de a fi votată în Congres.

3. Agenda noii administrații pare să fie destul de clară: înlocuirea Legii Oba­ma­care, reforme fiscale, infrastructură, de­re­glementări. În ceea ce privește Europa, abordarea americană pare mai blândă și mai politică. Noile evoluții din SUA ar pu­tea determina Europa să-și întărească re­lațiile cu partenerii săi. S-ar putea spune că președintele Trump duce o politică protecționistă și izolaționistă. Mai precis, a hotărât să retragă Statele Unite din Par­teneriatul Trans-Pacific (TPP), insistă pentru o renegociere a NAFTA și este în­că neclar ce se întâmplă cu acordul TTIP, deoarece noua administrație îl revi­zu­ieș­te. Rămâne de văzut dacă și cum va con­ti­nua Uniunea Europeană să se integreze și să devină mai sigură de sine. A existat întotdeauna o polemică dacă o Europă mai coezivă este de fapt în interesul Ame­ricii și se pare că SUA au acceptat din ce în ce mai mult ideea de-a lungul tim­pului. Aceasta a fost primită ca o asi­gu­ra­re în Europa, dar, pe de altă parte, se aș­teaptă ca și Europa să ofere o asigurare SUA, prin mărirea bugetului apărării.

4. Apărarea constituie o prioritate im­por­tantă pentru Administrația Trump. SUA și Europa au fost aliați foarte apropiați în domeniul apărării în ultimii 70 de ani. Cu toate acestea, ținând cont că numai câteva țări cheltuiesc, de fapt, 2% din PIB pentru apărare, ce­rerea ca Europa să-și îm­bu­nă­tățească cheltuielile cu apă­ra­rea este legitimă. Oficialii SUA au afi­r­mat în mod repetat că an­gajamentul față de NATO es­te de durată și structural. Par­te­neriatul transatlantic pare să se bucure de un sprijin bi­par­ti­zan. Trupele conduse de NATO s-au po­ziționat, într-adevăr, în zona baltică, dar con­so­li­da­rea NATO este esențială. NATO de­ja intenționează să chel­tu­ias­că 3 mi­liar­de de euro pentru a-și moderniza teh­no­logia sa­te­li­ților și tehnologia informatică în următorii trei ani, pentru a se adapta noilor amenințări.

5. Membrii Parlamentului European, in­clusiv membrii PPE, s-au întâlnit cu re­prezentanți al noii Administrații Trump la Washington D.C., în noiembrie anul tre­cut și în februarie anul acesta. În tim­pul acestor întâlniri, relația transatlantică a fost confirmată. Așa cum a afirmat pre­ședintele nostru, grupul PPE va rămâne, desigur, deschis față de noul președinte american. Grupul PPE dorește să con­ti­nue cooperarea cu SUA în domeniul co­merțului și al luptei împotriva tero­ris­mului. Alegătorii europeni și americani cer mai multă securitate. Alegerile din Eu­ropa vor avea și ele un impact asupra viitoarelor relații, ca și alegerile din ca­drul Congresului din 2018.

6. Condamn cu vehemență utilizarea ar­melor chimice împotriva civililor și a copiilor nevinovați din Siria și cred că această crimă împotriva umanității nu trebuie să rămână fără repercusiuni asu­pra autorilor ei. Uniunea Europeană și co­munitatea in­ternațională trebuie să tri­mită un mesaj clar că nu vor mai tolera crimele odioase ale lui Assad împotriva pro­priului popor. UE rămâne ferm ho­tă­râtă să sprijine efor­turile Trimisului spe­cial al ONU în Siria în vederea unei tran­ziții politice reale, în con­formitate cu Rezoluția 2.254 a Con­si­liului de Secu­ri­tate al ONU. Pentru a evita ca acest con­flict să devină unul ar­mat de mari di­mensiuni, comunitatea in­ternațională tre­buie să găsească o soluție pașnică pe ter­men lung care să pună ca­păt celor șa­se ani de conflict care au dus la moartea a peste 400.000 de sirieni și la crearea ce­lei mai mari crize a re­fu­gia­ților din epoca noastră.