Pe aceeași temă
Săptămânal, îmi este dat să întâlnesc părinți îngrijorați de consumul de substanțe psihoactive al copiilor lor și să-mi solicite ajutorul. Săptămânal, întâlnesc tineri care nu au împlinit nici măcar 15 ani și care consumă droguri fără să considere ca fiind ceva deviant sau riscant pentru sănătatea lor. Și nu e ușor. Îmi propun ca în acest articol să semnalizez câteva comportamente noi apărute în rândul tinerilor, având la bază atât cercetări recente, cât și experiența profesională.
Dacă, în urmă cu 15-20 de ani, consumul de droguri era cunoscut prin cazurile ocazionale, poate chiar izolate, specific unor grupuri de tineri defavorizați, în unele cartiere sărăcăcioase ale orașelor mari sau în rândul unor tineri care proveneau din familii cu mulți bani (așa cum aflam din presă), în ultimii cinci ani am observat cum s-a generalizat consumul de marijuana. Într-unul dintre studiile mele prin care am chestionat peste 10.000 de tineri, am descoperit că 43% dintre ei au primit cel puțin o dată marijuana, 31% în ultimele 6 luni și 7% chiar în ultimele 7 zile.1 O cifră care este mult mai mare decât cifrele oficiale publicate de rapoartele Agenției Naționale Antidrog.
Astăzi însă, constat alt fenomen mult mai grav și amenințător. Tinerii adolescenți nu doar că sunt încântați și dornici să consume marijuana în mod ocazional, la o petrecere, la un chef (să tragă un fum, să vadă cum este, să râdă), ei au început să consume frecvent (deci s-a schimbat acest aspect al frecvenței consumului), de mai multe ori pe săptămână și fără să fie în relație cu un eveniment special. Tinerii consumă astăzi marijuana în fiecare weekend, acasă la unul dintre prieteni stând la o poveste, uneori combinat cu alcoolul, iar alteori consumă în orice zi din săptămână. Se întâlnesc și deodată apare cineva cu ideea „hai să tragem un joint”. Atât de generalizat este consumul de marijuana, încât pe loc putem suna pe cineva și în nici două ore primim marfa. Întotdeauna cineva cunoaște pe cineva care deține iarbă.
Însă se întâmplă ceva și mai grav, și anume tinerii își doresc cu un incredibil entuziasm să experimenteze noi substanțe psihoactive. De la amfetamină la ecstasy, etnobotanice, LSD, ciuperci halucinogene, mefredonă (3-MMC), 3-clorometacathinona (3-CMC), cocaină sau cocktailuri cu medicamente. Poliția ne indică și alte substanțe interzise confiscate, precum Alpha PHP (Beta-keto amfetamină). Și lista devine nelimitată.
Trebuie să reținem că în jurul substanțelor există o serie de idei false care influențează în primul rând inițierea precoce a consumului, apoi menținerea și, în final, escaladarea consumului până la dependență. Spre exemplu, cel mai des întâlnită idee eronată este „marijuana nu dă dependență”, deci putem consuma fără probleme. Marijuana, spun tinerii consumatori, nu este atât de nocivă precum alcoolul. Ea nu conduce la violențe sau accidente rutiere. O altă convingere este „mă pot opri oricând doresc, eu nu sunt dependent”. Și dacă evaluezi consumul lor în ultimele 12 luni, constați cu ușurință că nu au avut perioade lungi în care nu au consumat.
Din același studiu național, am mai aflat ceva esențial, și anume: 44% dintre tineri au primit cel puțin o dată gratuit droguri în vederea consumului, majoritatea celor chestionați (65,3%) au fost cel puțin o dată în locuri unde s-au consumat droguri și aproape jumătate (46,3%) au declarat că prietenii lor consumă droguri. De asemenea, peste 50% din acești tineri sunt de părere că marijuana ar trebui legalizată în România.2
Ce vreau să subliniez este tocmai influența puternică a grupului de prieteni în inițierea și menținerea consumului de substanțe, mult mai puternică decât sfaturile sau interdicțiile părinților și recomandările specialiștilor. În foarte rare situații, un adolescent decide să-și procure singur un drog și să-l consume tot singur, în intimitatea sa. Se poate ajunge la acest comportament după o anumită perioadă de consum, atunci când s-a instalat deja dependența.
Anturajul este un factor de influență. Tinerii care au consumat marijuana în ultimele 7 zile au în proporție de 90,7% prieteni care fac același lucru și, invers, tinerii care nu consumă marijuana au totuși în anturajul lor prieteni care consumă, însă ponderea este mult mai mică, de doar 28,1%. Le-am putea spune astfel tinerilor: spune-mi ce prieteni ai, ca să-ți spun ce consumi!
Cum afectează drogurile sănătatea mintală
Nu voi menționa aspectele medicale, părțile corpului deteriorate și modul în care drogurile dăunează organelor interne sau funcțiilor psihice.
Precizez că în toate prezentările polițiștilor, în cadrul campaniilor de prevenire din școli și licee, astfel de aspecte sunt pe larg prezentate (cât rău fac drogurile, de exemplu cocaina sau heroina), însă, statistic vorbind, aceste prezentări nu au niciun impact în reducerea consumului de substanțe. Cum, de altfel, nici celelalte tipuri de activități, precum desenele realizate de elevi cu mesaje antidrog sau realizarea unor concursuri de desene și premierea celor mai frumoase desene. Impactul este zero.
Vreau să spun altceva, tot din rezultatul unor cercetări. Există un procent în creștere de tineri de 12, 13 ani care consumă droguri, și aici vorbim și de băieți, și de fete. Am avut mulți ani convingerea că riscurile sunt mai mari în rândul băieților, însă cercetările recente ne indică o creștere a consumului de substanțe în rândul fetelor tinere, desigur, nu în mod egal cu băieții, dar cifrele sunt îngrijorătoare.
În ceea ce privește sănătatea mintală a tinerilor și consumul de substanțe, se constată o relație între tentativele de suicid și consumul de marijuana, astfel că în cazul tinerilor care consumă mai frecvent marijuana am constatat o pondere mai mare a celor care au avut vreodată o tentativă de suicid, comparativ cu persoanele care nu consumă marijuana. Aici este necesară o discuție, deoarece nu putem concluziona că ideația suicidară este un rezultat al consumului de marijuana. Probabil, ideația suicidară exista deja înainte de inițierea consumului, dar nu am analizat acest aspect. Cunoaștem, în cazurile altor droguri, legătura directă între consumul de substanțe și alterarea stării mintale. Cunoaștem nu doar agresivitatea crescută a consumatorilor, ci și ruptura de realitate, precum episoadele de tip psihotic, ideile paranoide și halucinațiile vizuale, auditive și kinestezice.
Tot cu privire la sănătatea mintală, am identificat faptul că există o relație semnificativă statistic între vârsta începerii vieții sexuale și consumul de marijuana. Concret, 63,8% dintre cei care și-au început viața sexuală înainte de 15 ani au consumat marijuana, ponderea consumatorilor de marijuana fiind de 21,4% în cazul celor care nu și-au început viața sexuală. Iar precocitatea vieții sexuale este asociată cu riscuri pentru sănătatea sexuală a tinerilor, ca de altfel și cu numărul de parteneri sexuali.
Am fost interesat să identific, în răspunsurile adolescenților care, ipotetic vorbind, ar avea probleme cu drogurile, ce soluții ar adopta și am descoperit că majoritatea, într-o logică oarecum intuitivă, s-ar adresa unui specialist (33%), 25,6% s-ar adresa părinților, iar pe locul al treilea s-ar adresa prietenilor (21,3%), urmat de răspunsul „nu ar spune nimănui” (12,2%). Cred totuși că faptul că doar unul din patru adolescenți s-ar adresa propriului părinte în situația în care ar avea probleme cu drogurile este un semnal de alarmă în ceea ce privește relația adolescenților români cu părinții lor. În mod practic, constat că părinții sunt ultimii care află sau în unele cazuri își dau seama că se întâmplă ceva îngrijorător cu propriul copil. De aceea, nevoia de a avea o relație puternic afectivă și calitativă, o relație bazată pe respect, pe cunoașterea propriului copil, dar și de monitorizare a comportamentului copilului, devine esențială. Pe de altă parte, majoritatea părinților pe care i-am întâlnit și-au exprimat dorința de a primi mai multe informații despre caracteristicile consumului de substanțe, despre recunoașterea semnelor fizice, psihologice și comportamentale și despre cum să relaționeze cu propriul copil și cum să-l protejeze.
Cred că ar trebui să ne îngrijoreze ponderea de 12,2% (1.222 de adolescenți) care nu ar spune nimănui, cât și cei aproape 8% care ar căuta soluții pe net. Avem această categorie de adolescenți care ar suferi în singurătate și care are nevoie de ajutor.
În final, vreau să subliniez că există din punct de vedere psihologic mai multe ipoteze. Pe de o parte, un tânăr echilibrat psiho-emoțional să fie tentat să consume droguri și treptat să dezvolte probleme de sănătate mintală, pe de altă parte, un tânăr cu nevoi psiho-emoționale care experimentează stări de tristețe, singurătate, care este anxios, cu tendințe depresive sau pur și simplu neîncrezător și timid să inițieze un consum de substanțe și astfel să dezvolte probleme de sănătate mintală.
În alte situații, consumul de droguri urmează o traiectorie simplă, și anume consum de tutun și consum de alcool, care prezintă, din păcate, o incredibilă acceptabilitate în România atât din partea părinților, cât și din partea autorităților locale sau a agenților economici, în ceea ce privește comercializarea acestor substanțe. Recomandarea mea finală este să amânăm cât de mult vârsta inițierii consumului (că e tutun ori alcool sau droguri), până după 18 sau chiar 20, 21 de ani. De ce? Pentru că ne păstrăm sănătatea mintală.
Statistic vorbind, vârsta la care s-a fumat prima țigară este asociată cu vârsta la care s-a consumat pentru prima dată alcool. Și altceva: există o frecvență mai mare a consumului de alcool în rândul celor care consumă marijuana. Cred că avem nevoie de mai multă responsabilitate și simț civic în România tocmai pentru a nu ajunge să avem o societate cu o sănătate mintală mult mai afectată, în câțiva ani. //
Mihai Copăceanu este psiholog, doctor în medicină, autor, specialist în adicții.
1. Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din România. Studiu național cu participarea a peste 10.000 de tineri și 1.200 de părinți, Ed. Universitară, București, 2020, p.180
2. Copăceanu, op cit. p.183
