O galerie a patrimoniului Bauhaus din București

EMA OMA Bauhaus 100 este un nume de cod care desemnează aici întreaga serie de inițiative, lucrări și contribuții realizate în 2019, cu ocazia centenarului înființării școlii Bauhaus, la inițiativa Ambasadei Republicii Federale Germania, partener cu Reprezentanța Comisiei Europene ﹘ carte, pliant, hartă, aplicație și expoziție în cadrul ARCUB.

Inițiativa Ambasadei Germaniei a pornit în 2019, odată cu Centenarul Bauhaus 100. Pandemia ne-a dejucat planurile de lansare, dar anul acesta, când totul intra încet în normalitate, Reprezentanța Comisiei Europene în România avea să ne dea din nou aripi. Finanțarea acordată de Reprezentanță a făcut ca toate piedicile tehnice să fie rezolvate.

Proiectul se definește drept o galerie a patrimoniului Bauhaus din București, printr-o adaptare de storytelling digital. Cartea Ema Oma, cu ilustrații și text, autor arh. Ioana Trușcă, aplicația de RA (realitate augmentată) și flyerul-hartă sunt adresate unui cerc larg de multiplicatori ﹘ de la școli, asociații din domeniul educației, muzee, până la publicul larg. Aplicația de RA este amuzantă, percutantă și educativă. Prin ea sunt parcurse momentele-cheie din istoria Bauhaus cu note despre reprezentanții marcanți. Totul se înscrie într-un minimalism care nu uită nimic important: imobile-simbol ale orașului, influențele, specificitatea...

Ema Oma te îndeamnă să descoperi Bauhausul în București, să afli principiile originare, să afli despre locuire, despre design industrial, tehnologii moderne etc. Timpul a trecut, iar acum ne putem gândi la noi tehnologii ale viitorului integrate în noul concept New European Bauhaus.

Puncte de vedere:

Irina TULBURE, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“

„Frumos“, „durabil“ și „împreună”: sunt cuvintele-cheie pe care Noul Bauhaus European le propune pentru a construi un viitor sănătos și care, de altfel, par să se suprapună perfect unor deziderate direct referitoare la viitorul patrimoniului bucureștean construit modern, cu alte cuvinte, „vechiul Bauhaus” local.

Modernismul românesc s-a consolidat încă de la început drept o demonstrație de rafinament arhitectural și a reprezentat pentru decenii de-a rândul un ideal estetic pentru breaslă. Însă arareori deciziile politice și condițiile economice au fost în măsură să susțină cu adevărat (în mod durabil) perspectiva arhitecților asupra acestui fond construit, devenit acum moștenire culturală. Nici înainte de 1989, nici în anii ce au urmat.

Identificarea și oficializarea fondului construit interbelic valoros drept patrimoniu arhitectural prin instrumentele pe care specialiștii (arhitecți, istorici de arhitectură, istorici de artă etc.) le au la îndemână sunt insuficiente dacă acestea nu au nicio însemnătate pentru realii utilizatori, pentru publicul larg, pentru generațiile noi. Dialogul care se poate crea între aceștia din urmă – în fapt, moștenitorii „vechiului Bauhaus” bucureștean – și profesioniști nu este altceva decât o componentă firească a unui viitor durabil, căci acest dialog este în măsură să transforme un patrimoniu valoros pentru profesie într-unul valoros pentru societate. Cartea Ema Oma a venit, așadar, din necesitatea de a pune împreună specialiștii și publicul larg.

Radu PONTA, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“

Ema Oma a vrut să povestească Bauhausul unui public nou, iar pentru aceasta a trebuit să învețe să vorbească cu altă voce. Chiar dacă această voce s-a lăsat modulată după mai multe instrumente, acordate cu categoriile de public cărora i se adresează, a vorbi despre Bauhaus în sine nu este cel mai simplu lucru: o școală cu o pedagogie revoluționară? O sumă de oameni generoși și visători? Un alt mod de a gândi, desena și face? Un alt mod de a vedea lumea? O propunere de reconstrucție a lumii pe de-a întregul? Toate acestea și altele la un loc? Ema Oma încearcă să stârnească curiozitatea mai degrabă, decât să ofere răspunsuri simple.

Însă ni s-a părut important de transmis convingerea noastră că povestea Bauhaus merită spusă (și) aici și acum. Iar aceasta a condus ca, în al doilea timp, proiectul să problematizeze legăturile pe care modernismul românesc/bucureștean le întreține cu acest important centru de iradiere a ideilor avangardei arhitecturale și artistice ale momentului. Aceste legături nu sunt directe (studenți români la școala Bauhaus, spre exemplu), ci fine efecte ale circulației ideilor, modelelor și oamenilor, încrucișări de destine, afinități, înrudiri spirituale, coincidențe etc.

De aceea, pentru a înțelege de ce ar trebui să ne preocupe subiectul la o sută de ani de la înființare, în București a părut important să rețesem firele dintre Bauhaus și construcția vieții moderne, ilustrată de clădirile din patrimoniul interbelic bucureștean, așa cum au supraviețuit ele timpului. În acest sens, proiectul Ema Oma țintește să instrumentalizeze cunoașterea ideilor dintr-un trecut comun, european, pentru a conduce la reaprecierea patrimoniului modernist local. Și invers, să arate cum construcțiile locale participă la un curent comun care a inspirat și continuă să ne inspire.

Ioana TRUȘCĂ, arhitect și artist

Ema, desenată cu unghiuri ascuțite și linii drepte, simte că nu aparține orașului agitat și strâmb, cu fațade mâzgălite. Orașul o apasă și n-a găsit până acum niciun loc făcut „după modelul ei”.

După ce o întâlnește pe Oma, începe să cunoască istoria din spatele fațadelor și să vadă mai clar toate straturile orașului, unghiurile drepte dintre strâmbături.

În carte, necunoscutul este desenat în linii tremurate, forme neclare, mâzgăleli. Pe măsură ce Ema înțelege orașul în care locuiește, formele se limpezesc și totul devine mai ușor de parcurs, ba chiar capătă farmec. Cu Oma drept ghid în Bucureștiul lui 2019, învață că a fi modern este „un lucru vechi” de 100 de ani (în curând, pentru noi, 104).

Expoziția va fi deschisă între 13 și 20 decembrie 2022, între orele 12.00 și 19.00.

Lansarea va avea loc luni, 12 decembrie, ora 16.00, la ARCUB (Sala Coloanelor), str. Lipscani 84-90.

Parteneri: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“, OneNight Gallery și Vână Animation Studio pe partea de animație, sound design și integrare în AR, ARCUB. //