De același autor
Dupa lungi tergiversari, Programul National de Dezvoltare Rurala, documentul programatic fundamental pentru satul romanesc pentru perioada 2007-2013, a fost, in sfarsit, aprobat la inceputul lunii martie 2008 de catre Comisia Europeana. Prevederile financiare ale acestui document sunt finantate prin Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala (80%) si Guvernul Romaniei (20%). La scurt timp, au fost elaborate primele trei ghiduri aferente primelor trei masuri din acest Plan, a caror finantare a fost deblocata. Este vorba de Masura 322, Masura 121 si Masura 123. Alocarea financiara pentru Masura 322, Renovarea si dezvoltareasatelor, este de 1.579.217.870 euro. Obiectivele masurii sunt: imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural, imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala, cresterea numarului satelor renovate, cresterea numarului de obiective de patrimoniu sprijinite. Masura 121, intitulata Modernizarea exploatarilor agricole, are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Obiectivele specifice ale Masurii se refera la introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare, cresterea veniturilor exploatatiilor agricole, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori. Contributia publica aferenta Masurii 121 este de 991.827.895 euro din costul total, alcatuit din contributia publica si contributia privata, care trebuie sa fie de 50% din costurile eligibile totale, care se ridica la 1.840.962.042 euro. Masura 123 se concentreaza in jurul cresterii valorii adaugate a produselor agricole si forestiere. Obiectivul general al Masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agroalimentare si forestiere, prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing al produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie. Se doreste introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse agricole si forestiere competitive, adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare, cat si in cea de distributie a produselor obtinute, imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor agricole, cresterea valorii adaugate a produselor forestiere precum si a eficientei economice a activitatii microintreprinderilor, prin dezvoltarea si modernizarea echipamentelor, proceselor si tehnologiilor de prelucrare. Fondurile totale alocate Masurii 123 se ridica la suma de 1.071.174.126 euro.
Problemele potentialilor beneficiari
In intreaga tara au fost declansate diverse campanii de informare a potentialilor beneficiari asupra noilor oportunitati, mult mai generoase financiar decat ceea ce au reprezentat fondurile de preaderare. In Prahova, Prefectura a coordonat impreuna cu Directia Agricola si pentru Dezvoltare Rurala Prahova, Oficiul Judetean de Consultanta Prahovasi Oficiul Judetean pentru Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuito campanie de informare a potentialilor beneficiari, autoritati publice locale, fermieri sau asociatii de producatori prin intermediul a 10 seminarii. Dupa prezentarea rezumatelor fiecarei Masuri, discutiile au fost interesante, potentialii beneficiari nefiind deloc sfiosi in a pune intrebari si mai ales a ridica probleme serioase, probleme cu care s-au confruntat. Multi si-au manifestat neincredere in legatura cu posibilitatea lor personala de a accesa un proiect, unul dintre participanti rezumand foarte bine aceasta stare de spirit: "Vor lua banii tot aia care au luat pe Sapard". O alta problema expusa de participantii practicanti ai acestei atat de putin profitabile meserii de fermier sau administrator de ferma in mediul rural romanesc a fost cea privind obligativitatea asigurarii atat a culturilor, cat si a masinilor agricole, caci asigurarile inseamna alti bani cheltuiti aiurea, dupa parerea acestora, asigurarea fiind in continuare o sperietoare.
Un primar a afirmat cu nonsalanta ca stie el ca se pot accesa pana la cinci proiecte si a fost dezamagit cand i-am comunicat ca Uniunea Europeanaare o alta viziune asupra banilor, prevazand ca un Consiliu local poate accesa in perioada 2007-2013 doar cel mult doua proiecte si aceasta doar cu conditia ca primul proiect inceput sa se fi finalizat in intregime, cu succes. Acest principiu de baza al Comisiei, de a duce la bun sfarsit un singur lucru, intra in puternica contradictie cu specificul romanesc de a incepe multe lucruri si de a nu duce la bun sfarsit niciunul. Un alt primar era foarte suparat pentru ca de-abia s-a aprobat Ghidul solicitantului pe Masura 322, cea care se adreseaza cu predilectie autoritatilor locale din mediul rural, ca la nici doua saptamani s-au si schimbat documentele care trebuie anexate Cererii de Finantare. Pe site-ul Agentiei de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuitam regasit si justificarea acestor schimbari, justificare ce nu-l incalzea deloc pe primarul nevoit sa-si revizuiasca documentatia, adica sa piarda timp si bani. Acelasi primar dorea sa stie daca proiectul sau este declarat eligibil, dar nu mai sunt fonduri alocate acelui apel de proiecte, proiectul sau va putea primi finantare la urmatoarea strigare?! Raspunsul este pozitiv, insa cu mentiunea ca proiectul sau va intra in competitie cu toate proiecte care s-au depus direct incadrul acelui apel si in nici un caz nu va sari coada, ajungand in fata. Nu exista tratament preferential, ceea ce nu l-a incantat pe acel primar, care si-a sfarsit discursul bodoganind cu multa indreptatire nisipurile miscatoare ale legislatiei romanesti, care se schimba de cel putin doua ori pe an, determinandu-l pe el, ca posibil beneficiar, sa piarda de fiecare data bani cu schimbarea Studiilor de Fezabilitate, care intotdeauna trebuie reevaluate pentru a se conforma noilor prevederi legale. Intr-o alta intalnire, un primar a declarat ca, pana la urma, trebuie sa te misti rapid, daca vrei sa obtii finantare anul acesta, pentru ca suma de 103 milioane de euro nu este atat de mare precum s-ar parea si aceasta si pentru ca proiectele pe Masura 322sunt destul de mari, ajungand de la 1 milion de euro pentru proiectele depuse individual de catre un singur Consiliu local, si 2,5 milioane de euro, pentru proiectele simpleale unei asociatii de dezvoltare intercomunitara constituita conform Legii 215/2001, si 6 milioane pentru proiectele integratedepuse de catre o asociatie de dezvoltare intercomunitara. Aproximand, in anul acesta vor primi finantare intre 50 si maximum 100 (cu conditia sa nu fie depus niciun proiect de catre o asociatie de dezvoltare intercomunitara) de proiecte, ceea ce este destul de putin pentru ansamblul mediului rural din Romania. Evident, aceasta transa de 103 milioane de euro este aferenta anului 2007, o mica incalzire pe marginea terenului, si, mai mult ca sigur, sumele aferente anilor care vor urma vor mai mari, astfel incat sa se cheltuiasca inintregime suma de un miliard si jumatate de euro care este destinata acestei masuri.
Alte intrebari s-au axat pe masura care ar putea interesa multe persoane care traiesc la tara, Masura 312, care va fi lansata in mod oficial in iunie, cand va putea fi consultat si Ghidul. Scopul acestei masuri este de a oferi sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi in mediul rural. financiara a Masurii pentru perioada 2007-2013 este destul de generoasa, suma fiind de .891.817 euro, iar cea suportata de cpublica (Comisia Europeana Guvernul Romaniei) este de 383.429.681 euro, pentru ca, din cheltuielile eligibile, pana la 70% pot fi achitate de catre aceasta Masura, care este axata in jurul dezvoltarii sectorului micilor servicii din mediul rural, cum ar fi: servicii de croitorie, frizerie, cizmarie; servicii de conectare si difuzare Internet; servicii de mecanizare, transport, protectie fitosanitara, insamantare artificiala a animalelor; servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice. pot fi finantate si investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati).
Amorteala satului romanesc
Un administrator de asociatie agricola cu o suprafata de 80 de hectare ne-a subliniat o situatie ciudata: stiind ca are nevoie de mai mult teren pentru ca dorea sa achizitioneze, printr-un proiect, un tractor performant, a dorit sa-l ia in arenda pe cel aflat in vecinatatea proprietatilor asociatiei, insa, surpriza, acele hectare fusesera cumparate recent de catre un bucurestean care le-a lasat in parloaga. Bucuresteanul a fost sunat si intrebat daca nu ar dori sa le concesioneze, insa acesta a ras la telefon de aceasta oferta si a declinat propunerea, spunand ca nu are el ce face cu cele 3 milioane de lei vechi pe care asociatia i le-ar fi platit pe an pentru dreptul de exploatare si ca prefera sa nu se complice. Motivul: prin zona va trece candva autostrada Brasov-Bucuresti, iar pretul terenului va creste exponential. Alta problema spinoasa ridicata de catre fermieri a constituit-o obtinerea imprumuturilor bancare in conditii avantajoase. Asigurarea ca Ministerul Agriculturiia discutat cu bancile si le-a convins sa ofere conditii financiare avantajoase nu a convins multa lume, bancile avand o imagine foarte proasta in mediul rural. Au fost si esecuri, evident. Imi e greu sa spun daca au fost datorate organizarii sau doar dezinteresului celor din mediul rural si mai ales a primarilor, mai degraba interesati sa se faca realesi. Seminarii la care nu au catadicsit sa vina decat trei-patru oameni, reprezentanti ai unor primarii din apropiere. Comparand mediul rural din anul 2006, cand am coordonat in Prahova caravana organizata de catre fostul Minister al Integrarii Europene, "Fermier in Europa", si cea de acum, la aproape doi ani de atunci nu am descoperit nicio evolutie semnificativa. E drept, ce inseamna doi ani pentru eternitatea satului romanesc?! Seminariile si-au atins partial scopul, primele trei proiecte incepand a fi depuse la Oficiul Judetean pentru Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit, chiar daca la nivelul de jos exista mari nemultumiri in legatura cu pregatirea accesarii acestor bani. Pe de alta parte, exista aceasta facila tendinta de a da vina pe tot ce nu merge, pe institutii. Un proiect poate fi depus si banii UEaccesati doar de cei care stiu de ce au nevoie, au curaj si sunt capabili sa riste. Poate ca intervalul mare de timp ramas pana in anul 2013 va reusi sa deblocheze din lunga-i amorteala satul romanesc si sa-l aduca macar cu o lungime de unda la inceputul mileniului trei, caci, din pacate, in prea multe privinte el pare a fi uitat pe la inceputul mileniului doi.
(Subtitlurile apartin redactiei)
