Pe aceeași temă
Deschisă la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în perioada 11 mai – 27 august 2017, expoziția Noul romantism negru se constituie ca o explorare de înaltă calitate estetică a zonelor misterioase, enigmatice, din poeticile vizuale contemporane, prin intermediul lucrărilor (din mai multe genuri) semnate de 34 de artiști provenind din Austria, Cehia, Danemarca, Germania, Norvegia, Olanda, România, Spania și SUA. O colaborare a MNAR cu Künstlerhaus Bethanien Berlin, făcută posibilă prin intermediul lui Goethe Institut din București, expoziția s-a deschis pentru prima dată la București, urmând să circule în mai multe orașe mari europene.
Ideea conducătoare care traversează expunerea celor peste 80 de lucrări este reluarea tematicii romantismului clasic, în versiunea sa „neagră“, retrăit și reinterpretat în manieră contemporană. Prin abordări vizuale situate între Dark-Wave-ul progresiv și Finsterstrategie (strategii de reprezentare a tenebrosului și nereprezentabilului), teritoriile obscure ale ființei și existenței umane - de obicei evitate, ascunse sau uitate - sunt aduse în prim-planul conștiinței în moduri extrem de sugestive și inventive.
Cum observă în catalogul expoziției Christopher Tannert – curatorul principal, alături de Miriam Barnitz și Robert Seidel –, picturile, fotografiile, obiectele și creațiile video expuse acum trezesc în mod deliberat senzația de mister prin felul în care combină realitatea cu suprarealitatea pentru a exprima un climat de derută emoțională, ieșire din obișnuințe, nesiguranță cognitivă. Temele abordate sunt legate inevitabil - deși nu evident - de aspectele „negre“ care iradiază din realitatea contemporană, răsturnarea valorilor, insecuritatea socială și psihică, proliferarea răului, disoluția eului sau amenințarea războiului.
În ciuda titlului și tematicii sumbre, expoziția este un regal pentru privire și cuget, prin diversitatea surprinzătoare a propunerilor vizuale, prin calitatea exigentă a selecției, prin trimiterile culturale/intertextuale rafinate. Învăluită în „hedonism tenebros“ și emanând eleganță, pusă în scenă ingenios, acompaniată de un catalog bine făcut, expoziția iradiază finalmente un sentiment tonic, de încredere în capacitatea artei de a se reinventa continuu și în putința omului de „a se salva“ mereu prin luciditate. Și faptul că este deschisă prima dată la București, urmând a fi itinerată în Europa, ne dă speranță pentru capacitatea muzeelor românești de a propune evenimente de nivel european. (Magda Cârneci)