Pe aceeași temă
Din punct de vedere legal, nu există nicio explicație. Sunt la dosar dovezi că m-am adresat singurei instituții care avea competența exclusivă să constate incompatibilitățile magistraților, respectiv Agenția Națională de Integritate (ANI), conform Hotărârii CSM nr. 1245 din 2014, care a decis că nu sunt în stare de incompatibilitate. Conform aceleiași hotărâri, CSM și Inspecția Judiciară nu aveau atribuții să se pronunțe pe o potențială incompatibilitate în care m-aș fi aflat, atât timp cât nu a rămas definitiv un raport de evaluare de la ANI. Exista posibilitatea legală ca să aplice sancțiunea doar după ce ANI, printr-un raport de evaluare, ar fi constatat ca sunt incompatibilă. Or, dimpotrivă, în cazul meu, ANI, printr-un raport de evaluare rămas definitiv, a decis că nu sunt incompatibilă să predau anticorupție în afara Institutului Național al Magistraturii (INM) sau învățământului univeristar.
Din punctul meu de vedere, există trei categorii de posibile explicații. În primul rând, este vorba de ceea ce numesc eu „planul C“ de scoatere din închisoare a d-lui condamnat Dan Voiculescu. Mai întâi, conform planului A, s-a încercat dezincriminarea prin lege a infracțiunii de autospălare a banilor de care dumnealui era acuzat, prevăzută în varianta cel mai des uzitată de către infractorii români, art. 29, alin. 1, lit. c din Legea 656/2002. Noi interpretăm spălarea banilor în lumina unor standarde internaționale și am fost evaluați în acea perioadă de Conferința Părților de la Varșovia, considerându-se că nu este legal ca România să dezincrimineze spălarea banilor în varianta autospălării. La dosar a existat o opinie din partea inițiatorului proiectului de dezincriminare a spălării banilor în varianta autospălării, care a fost depusă în favoarea condamnatului Dan Voiculescu, de către d-l Valerian Cioclei, de la Facultatea de Drept a Universității din București. Nu le-a reuşit cu dezincriminarea.
Planul B era grațierea, deocamdată nu le-a reușit, deoarece ar trebui să aducă la stat peste 60 de milioane de euro pentru ca dispoziția de grațiere să rămână definitivă, dar rămâne să vedem ce face parlamentul.
Și atunci au continuat cu acest plan C, miza lui fiind să se obțină o contestație în anulare, pentru ca domnul condamnat să piardă calitatea de parte la CEDO, sau să se revizuiască hotărârea, ca urmare a unei soluții favorabile adoptate de CEDO. Pentru aceasta era nevoie ca eu să fiu declarată incompatibilă și executantă și s-au lansat în spațiul public aceste speculații, că aș fi executat comenzi, că mi s-a aranjat un examen de promovare. Cu mențiunea că niciodată nu mi s-a aranjat un examen de promovare, pur și simplu am luat a patra notă la examen: fiecare dintre cei 22 de judecători înscriși la examenul de promovare în funcțiile de execuție din 1 iunie 2014 avea posibilitatea matematică să-l judece pe d-l Dan Voiculescu. S-a întâmplat ca eu să promovez examenul și să fiu repartizată la Secția a II-a. Cu executanții nu prea ține. Nici cu incompatibilitatea nu ține din punct de vedere legal, deoarece România are această instituție, Agenția Națională de Integritate, care a spus ca nu sunt incompatibilă. Dar se încearcă.
„Nu am fost exclusă pentru că aș fi luat bani de la o parte din proces sau că nu m-am abținut, ci pentru că aș fi predat în afara învățământului universitar“
Ați fost acuzată de trei abateri disciplinare, dintre care Inspecția a reținut doar una, nu cea mai gravă: predarea în afara învățământului universitar. Și atunci, de ce direct excluderea?
Eu nu trebuia să fiu exclusă automat din magistratură, dacă plenul CSM - în mod ilegal, deoarece nu avea competență - ar fi reținut o potențială stare de incompatibilitate în privința mea. Pe parcursul cercetării disciplinare am invocat nelegala sesizare și nelegala derulare a cercetărilor împotriva mea. Am fost acuzată de fapte de corupție pentru care am fost nevoită să mă apăr într-o procedură disciplinară, iar Inspecția Judiciară a dat respingerea sesizării. D-nele inspector Oana Aida Popescu şi Ecaterina Mirea au considerat că sunt nevinovată de toate cele trei abateri de care inițial eram acuzată: că aș fi luat bani de la o parte din proces și nu m-am abținut, aceasta era cea mai gravă; doi, că aș fi absentat nejustificat de la serviciu; și trei, că aș fi fost incompatibilă deoarece aș fi predat în afara învățământului universitar. Doar această abatere a fost dedusă Secției. Ca să fie clar, nu am fost exclusă pentru că aș fi luat bani de la o parte din proces sau că nu m-am abținut, ci pentru că aș fi predat în afara învățământului universitar sau a Institutului Național al Magistraturii anticorupție funcționarilor statului într-una dintre cele mai corupte țări ale Uniunii Europene, eu fiind expert anticorupție al UE din 2009.
Sunt probabil mulți judecători sau procurori care predau în afara învățământului universitar, care sunt experți sau participă la diverse seminarii, traininguri. Mai există vreun precedent de genul acesta, ca cineva să fie exclus din magistratură pentru că a predat, așa cum ați predat dvs.?
Eu nu cunosc să existe un asemenea precedent. Este inadmisibil ca în 2017 un judecător să fie exclus din magistratură că predă elemente de anticorupție și de protecția intereselor financiare ale UE, în condițiile în care el este expert al UE, funcționarilor unui stat membru al UE. Este inadmisibil ceea ce mi s-a întâmplat prin pronunțarea acestei soluții. Eu am depus la dosar înscrisuri de unde rezulta că și alți magistrați predau în afara învățământului universitar și în afara INM. Am făcut referire punctual la seminariile finanțate de către ONG-uri, la seminariile finanțate de către SRL-uri, am depus la dosarul cauzei inclusiv că tema pe care eu am predat-o funcționarilor APIA va fi predată și de către d-l judecător Daniel Grădinaru de la Înalta Curte, în cadrul unui seminar organizat tot de un SRL în data de 2 martie 2017. Este clar doar un pretext.
„Eu am pronunțat ordine de confiscare și sentințele mele au rămas definitive“
Și atunci explicația e acel plan C, să-l scape pe Voiculescu, sau mai e și altceva în spate? De exemplu, recuperarea prejudiciului, confiscarea, dvs. dând decizii în sensul acesta în mai multe dosare.
Există mai multe explicații. Pe parcursul cercetării disciplinare am spus că se dorește revizuirea deciziei pronunțate de mine în dosarul Voiculescu, după o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar d-l profesor Mateuț, avocatul lui Dan Voiculescu, a precizat că prin pronunțarea unei decizii de incompatibilitate în ceea ce mă privește se dorește revizuirea la CEDO a dosarului.
Mai există, bineînțeles, și alte mize. Cea mai importantă este recuperarea produsului infracțiunii, obligație pe care statul român o are față de cetățenii săi. Eu am pronunțat ordine de confiscare și sentințele mele au rămas definitive. Am militat în aceste cauze, în aceste dosare istorice pe care eu le-am judecat și care mi-au trecut prin mână - dosarul FNI, dosarul ICA, RAFO 1 și RAFO 2 - asupra necesității aducerii a ceea ce s-a sifonat din bugetul statului poporului român.
Am sesizat Direcția Națională Anticorupție în 2015 deoarece s-a început o cercetare disciplinară împotriva mea pentru că aș fi intervenit în activitatea de executare. „Intervenţia“ consta în faptul că am trimis o adresă pe cale admnistrativă Tribunalului București, solicitând să se emită o comisie rogatorie pentru indisponibilizarea sumelor din Crescent și pentru stabilirea destinației acestora. E vorba de banii rămași în conturile fostei Securități și care se cuvin poporului român.
Prin Decizia nr. 888/8 august 2014, prin care l-am condamnat pe domnul Dan Voiculescu la pedeapsa de 10 ani închisoare, am cerut să se identifice toate mișcările din Crescent și să se indisponibilizeze produsele indirecte ale banilor sifonați și aflați în conturile acestei societăți, în vederea aducerii acestora la bugetul de stat. Că d-l Dan Voiculescu se află în spatele Crescent rezultă și din faptul că a fost schimbat acționariatul acestei societăți imediat după pronunțarea deciziei de confiscare de către mine, fiind interpus în acționariat d-l Mihai Lazăr, directorul general al Grivco. Pentru a se stabili această legătură între Grivco și Crescent, eu am sesizat DNA în data de 13 iulie 2016. Probabil nu se dorește să se afle ceea ce s-a întâmplat cu banii din Crescent. Pe vremuri, a fost deschis un dosar penal, iar procurorul care-l instrumenta, d-l Ovidiu Budușan, la fel, a fost exclus din magistratură. Probabil acest lucru se încearcă și cu mine. Nu vor reuși.
„La nivelul UE, se pune foarte mult accentul pe prevenția spălării banilor“
Dosarul în care este implicat acel notar Jean Andrei, dosar în care ați dispus confiscarea de la terți, ar putea fi o altă miză? Decizia dvs. a creat un precedent periculos pentru mulți. Lucrurile sunt complicate în această privință, a confiscării de la terţi, a ordonanțelor de plată - vreți să le explicați, pentru ca opinia publică să înțeleagă mai bine miza?
Cauza la care va referiți e Ultra Pro Computers, care este în curs de soluționare la Înalta Curte, în apelul exercitat împotriva hotărârii pronunțate de mine în primă instanță. DIICOT, atenție, a apelat această sentință și a pretins că în sistemul nostru de drept nu avem instituția confiscării de la terți și că este nelegală opțiunea mea de a aduce la cunoștință tuturor judecătorilor care au pronunțat ordonanțe de plată că, dacă pronunță astfel de ordonanțe și nu cer lămuriri părților, în situații bine determinate, și acceptă să nu se aplece asupra soluționării acestor cauze, sunt pasibili de săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.
Să explic mai întâi ce e o ordonanța de plată, ca să înțeleagă cititorii cum poate avea loc spălarea de bani parafată de judecător (tipologia falsului proces). Există o procedură simplificată a ordonanței de plată: îți înființezi o firmă offshore, pretinzi că ai un contract cu acea firmă fictivă, emiți facturi false, se constată de către acea firmă că tu nu ți-ai îndeplinit obligațiile și ea te dă în judecată. Atenție, cele două firme sunt tot ale tale. Judecătorul consideră că sunt îndeplinite condițiile de legalitate și îți permite, prin hotărârea pe care o pronunță în materia ordonaței de plată, ca tu să-ți transferi banii ție însuți. În materia ordonanței de plată, titlurile astfel pronunțate sunt executorii, nici măcar nu se mai verifică ulterior în procedura falimentului legalitatea lor. Așa se sifonează cel mai des fondurile din România.
Or, prin motivele de apel alcătuite de către d-l Marius Voineag împotriva Sentinței Penale 90/11 mai 2016 s-a mai inserat și teza că ar fi de bună-credință notarul care acordă consultanță în scopuri infracționale, respectiv notarul Jean Andrei. Acesta este notarul care și în cauza Ultra Pro Computers, și, atenție, în cauza ICA - Dan Voiculescu a legalizat contracte de superficie prin care inculpaţilor li s-a facilitat rămânerea în posesie a bunurilor furate. Spre exemplu, în dosarul ICA, redevențele cuvenite fostului Institut de Chimie Alimentară pentru folosirea terenurilor acestuia de către Grivco au fost plătite în contul unei societăți, Bioprod, al cărei beneficiar real era d-l Dan Voiculescu. În cazul Ultra Pro Computers, același notar a considerat legale contracte de dare în plată în condițiile în care pretinsele cesiuni de creanță pentru care această dare în plată a fost legalizată de către domnul notar Jean Andrei aveau la bază facturi ce nu purtau nici măcar semnătura persoanei care ar fi trebuit să le accepte, pentru a putea fi în mod legal considerate ca fiind acceptate la plată. Și s-a considerat de către domnii procurori că acești domni notari care dau consultanță în scheme infracționale sunt de bună-credință și urmează să rămână cu onorariile încasate în scopul acordării de consultanță în vederea săvârșirii de infracțiuni. Asta deși, la nivelul UE, se pune foarte mult accentul pe prevenția spălării banilor, pe necesitatea ca notarii, în calitate de entități raportoare, să întrerupă de îndată orice legătură cu un infractor și să raporteze tranzacția suspectă fie organului de urmărire penală, fie unității de informații financiare, adică FIU-ului, în cazul nostru, Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Cazul BCR, în care ați confiscat de la Ioana Băsescu, dacă nu greșesc, niște sume destul de mari este pe o schemă asemănătoare?
Eu am pledat pentru necesitatea recuperării produsului infracțiunii și în cauza BCR. Există suspiciunea rezonabilă că s-a lucrat clasic, ca la carte, în sensul că BCR a pretins că dă un împrumut unei societăți care era controlată din offshore-uri de către o persoană, în schimb banii nu proveneau de la BCR, ci tot de la împrumutat. La faliment, BCR s-a înscris cu întreaga creanță, pretinzând că ea a dat banii și i se cuvine investiția. Eu am cerut recuperarea banilor care au fost integrați în mod injust în circuitul financiar, inclusiv de la firmele al căror beneficiar este d-l Ghiță, de exemplu, de la Assesoft, dar și de la notarul care a legalizat contractele de adjudecare în favoarea BCR, respectiv de la d-na Ioana Băsescu. ( Vezi jos Dreptul la replică al BCR)
Și acum ajungem și la o altă categorie de explicații asupra cărora eu, ca judecător, am zis că nu vreau să mă aplec, obligația revenind CSM, ANI sau organelor de urmărire penală. Respectiv, în cadrul procedurii mele disciplinare, un al treilea motiv de nelegalitate l-a constituit apartenența la francmasonerie a d-lui inspector șef Netejoru. Am verificat din două surse această informație. M-am adresat Marii Loji Naționale pentru a se preciza dacă este sau nu francmason „în adormire“, cum se zice, sau în acțiune. Mi s-a spus că informația nu poate fi verificată, dar că-mi pot pune la dispoziție toate organizațiile care aparțin francmasoneriei aflate pe teritoriul României. În mod normal, judecătorii care sunt masoni trebuie să declare în declarația de interese această apartenență, în caz contrar săvârșind infracțiunea de fals în declarații. Există trimiteri în judecată de către DNA a unui judecător, în prezent judecător la Curtea de Apel Oradea, pentru că nu și-a declarat apartenența la francmasonerie și, totodată, în cadrul activităților judiciare, a primit ordine de la frații din Lojă. În cercetarea mea disciplinară m-am adresat CSM și am cerut să-mi precizeze dacă deține un registru cu toți judecătorii români masoni. Mi s-a comunicat că în România nu avem o evidență a judecătorilor masoni, iar eu nu am identificat să existe vreun judecător care să-și fi declarant apartenența la masonerie.
Ce alte dosare ar putea fi afectate de o eventuală decizie definitivă de excludere din magistratură pe caz de incompatibilitate? Este de presupus că și alţi inculpați vor merge pe calea indicată de profesorul Mateuț în dosarul Voiculescu.
Am mai pronunțat ordine de confiscare după ce am predat funcționarilor APIA, respectiv în dosarele RAFO 1, RAFO 2, unde am căutat inclusiv și găsisem produsul infracţiunii în Africa, dar și în alte dosare. M-am mai pronunțat în 2016 asupra necesității aducerii unor sume de peste 250 de milioane de euro la bugetul de stat în dosarul Ultra Pro Computers și în dosarul BCR. Dar eu, chiar dacă sunt declarată incompatibilă, în mod nelegal, consider că nu este posibilă revizuirea acestor dosare, deoarece ar fi trebuit să se rețină că aș fi avut interes în cauză. Incompatibilitatea privește starea de imparțialitate raportată la părțile din cauză. Eu consider că nici măcar la CEDO nu va avea câștig de cauză această apărare, deoarece se știe în toată Europa că un judecător poate presta activități didactice și poate disemina informațiile statului în materie de anticorupție unor funcționari ai statului. În realitate, se dorește și se încearcă prin utilizarea relațiilor din sistemul judiciar să se obțină revizuirea unei decizii definitive. Dar nu există posibilitatea legală, chiar dacă sunt exclusă din magistratură, să-mi fie revizuite sau anulate deciziile pronunțate.
„Se urmărește revizuirea unei decizii definitive a CEDO“
Ați declarat că veți contesta decizia CSM la Înalta Curte. Când depuneți această contestație? După decizia CSM ați primit vreo motivare?
Eu aștept să-mi parvină această motivare în cel mai scurt timp, care să nu se depășească cele 20 de zile. Voi cere și eu urgentarea și voi depune la ÎCCJ contestația, deoarece este clar că se urmărește revizuirea unei decizii definitive a CEDO și nu trebuie să lăsăm să planeze nici această suspiciune asupra judecătorilor care diseminează informații la standarde academice recunoscute internațional că pot fi considerați incompatibili sau executanți pentru că predau în afara sistemului judiciar elemente de anticoruptie și antispălare a banilor, justificând necesitatea recuperării produsului infracțiunii la bugetul de stat.
Totuși, în momentul în care ați primit oferta de a fi lector în cadrul acelui proiect cu APIA, nu ați luat deloc în considerare că ar putea fi o problemă, că e vorba de Ministerul Agriculturii, care este parte într-un proces în care dvs. erați judecător?
În primul rând, eu nu am primit propunerea de la Ministerul Agriculturii, ci de la societatea care avea în codul CAEN activități de prestare de activități didactice. Propunerea de a-mi depune CV-ul pentru ca firma să câștige proiectul mi-a fost adusă la cunoștință de o persoană foarte apropriată, d-na Paula Lavric, fost procuror DIICOT, care activa în acea perioadă la Deloitte și care mi-a transmis că în piață se caută un CV competent pentru a fi depus în cadrul unei proceduri de selecție într-un proiect antifraudă, urmând să îmi dau acordul să fiu pusă în contact cu firma ce urma să concureze pentru atragerea banilor de la Banca Mondială. Precizez că în Uniunea Europeană este uzitată procedura cooptării unor specialiști în domeniul lor de activitate de către firme private, eu fiind cooptată în cadrul proiectului Twinning Project between Austria, Germany and Albania „Support to the formulation, coordination and implementation of anti-corruption policies“, implementat cu sprijinul Uniunii Europene în perioada septembrie 2016-iunie 2018, în calitate de coordonator al componentei nr. 5 , intitulate Combaterea finanțării ilegale a campaniilor electorale și a partidelor politice, de către o firmă privată din Austria, managerul de proiect fiind un judecător.
Adevărat, dar să nu-mi spuneți că nu știați că e vorba totuși de Ministerul Agriculturii.
APIA funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii, avea persoanlitate juridică, putea să mă plătească direct, și nu prin intemediul Ministerului Agriculturii... dar eu predau și funcționarilor ANAF elemente antifraudă și îmi iau salariu de la stat. Eu judec cauze cu statul din anul 2005, din prima mea ședință de judecată. Niciodată nu m-am abținut într-o cauză în care statul este parte și nu poți fi pasibil de conflict de interese dacă urmărești satisfacerea unui interes general. Or, în cazul meu, eu nu am predat funcționarilor APIA pentru ca Ministerul Agriculturii să câștige procesul, am predat ca să-i familiarizez cu elemente importante în materia prevenirii și combaterii faptelor de corupție și a protejării intereselor financiare ale UE, fiind remunerată din fonduri externe. Nu putea în mod logic fi dedusă această legătură de cauzalitate.
Credeți că este un semnal și un precedent periculos totodată, pe mai multe planuri? Pentru judecători, să nu mai predea în afara sistemului universitar, pe de o parte, iar pe de alta, s-o lase mai încet cu confiscările?
Am fost chemată la Comisia Europeană, în calitate de expert, în data de 17 noiembrie 2016, ca să prezint experiența României în materia confiscării fără condamnare, urmărindu-se ca experiența noastră să fie valorificată la nivelul UE. Dar la noi se dorește marginalizarea acestor idei, se dorește ca infractorii să rămână cu banii neatinși. Se caută tot felul de pretexte. Mesajul este clar de intimidare. Dacă eu sunt sancționată direct cu excluderea din magistratură, în condițiile în care o altă instituție, singura care avea competențe, a decis că nu sunt incompatibilă, se creează premizele ca și în celelalte dosare în care am pronunțat ordine de confiscare să mi se aplice aceeași sancțiune, iar alți judecători să fie descurajați să pronunțe ordine de confiscare. Singura posibilitate pe care o întrevăd este să se verifice dacă nu cumva în sistemul judiciar există o caracatiță care împietează aducerea la bugetul de stat a banilor obținuti prin săvârșirea de infracțiuni. Voi sesiza în acest sens organele de urmărire penală.
Interviu realizat de ANDREEA PORA
Am primit la redacție din partea Băncii Comerciale Române următorul Drept la replică:
”Ipoteza spalarii de bani este cu totul falsa, dar mai mult decat atat, este complet inexplicabila – mai direct spus: este o inventie nejustificata pentru oricine este familiarizat cu procedurile legale si financiare de acordare a unui credit. Acordarea unui astfel de credit este supusa unor reguli si proceduri specifice, care presupun analiza riscului financiar si documentarea legala in multiple instante interne ale bancii (la nivel local si international), o perioada indelungata de analiza si structurare tranzactiei si implicarea a zeci de specialisti. Orice alta ipoteza este incorecta.
Suntem neplacut surprinsi de faptul ca decizia pronuntata intr-o speta conectata marginal cu dezvoltarea imobiliara Silver Mountain a dat nastere unor ipoteze false cu privire la BCR. Finantarea proiectului Silver Mountain a fost o tranzactie similara altor proiecte finantate in perioada respectiva de catre banci. Esecul proiectului a dus la asumarea de catre banca a unei pierderi din fondurile sale proprii, fiind nevoita sa inceapa procesul de recuperare. Gasim inacceptabila vehicularea fara diligenta a unor acuze false, care ignora in mod inexplicabil realitatile procedurale, legale si financiare referitoare la un astfel de credit. Subliniem ferm ca ipotezele si interpretarile vehiculate sunt eronate, iar banca isi va proteja reputatia de acuze false si orice alte acte de natura a-i aduce prejudicii patrimoniale."
