De același autor
Consumatorii din cele 47 de piețe media investigate se confruntă cu incertitudinea privind autenticitatea știrilor, cu dificultatea de a identifica și discerne știrile false și deepfake, cu avalanșa de informații care dă buzna pe toate canalele, de la cele tradiționale – TV, radio, presă tipărită, cu observația că și acestea se regăsesc online –, până la rețele sociale diverse, unde tendința vizibilă pe toate cele șase continente este scăderea popularității Facebook și creșterea audienței video pe TikTok și YouTube.
95 de mii de cetățeni au răspuns la întrebările formulate de cercetătorii Reuters și Oxford University pentru o imagine de ansamblu a utilizării și consumului de știri online. Accesul la internet reprezintă un indicator al dezvoltării și avansului tehnologic, iar aici România ocupă un loc similar altor domenii, ca educația sau sănătatea, mai la coada listei: în timp ce țările scandinave oferă 98% acces utilizatorilor, în România, deși se laudă cu bandă largă și viteză bună la internet, doar 78% dintre cetățeni au acces. Bulgaria se situează la acest indicator cu 7 procente sub noi, iar Grecia, cu un procent deasupra. Pentru România, raportul de țară a fost redactat de Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității București, în coordonarea prof. dr. Raluca Radu.
Un fenomen relativ recent identificat de cercetători în ultimii ani este evitarea cu bună știință a știrilor. Patru din zece respondenți ai sondajului global spun că „se simt supraîncărcați de cantitatea de știri din aceste zile care a crescut substanțial (+11pp) din 2019”. Fenomenul este mai accentuat în țări ca Brazilia, Spania, Germania și Finlanda, iar conflictele din Ucraina și Israel ar putea contribui la evitarea știrilor, mai ales a celor cu impact negativ. Dar și neîncrederea în presă, și aceasta în creștere generală, adaugă la durerile de cap ale consumatorului care trebuie să aleagă, să înțeleagă, să analizeze, să se descurce cu informația împachetată în atâtea forme.
Românii, sensibilizați și de campaniile de dezinformare din pandemie, iar acum din șirul de alegeri al anului 2024, răspund în proporție de 73% că evită intenționat știrile, față de 69% anul trecut, și acuză „oboseala știrilor”, o patologie adusă odată cu beneficiile noilor tehnologii. Cât privește încrederea în presă, comparația pe ultimii patru ani, între 2020 și 2024, nu face decât să adâncească anxietatea socială: în 2020, 44% din publicul chestionat avea încredere în mass-media, în 2024 proporția este de doar 27%. Introducerea în eșantion a indicatorului nivelului de educație a nuanțat în jos nivelul de încredere, stabilizând în 2023 și 2024 la 35% cota de neîncredere, față de 24% în 2020. Ungaria și Grecia înregistrează cele mai scăzute niveluri de încredere din Europa: 23%. Orientarea spre alte surse, ca „oameni obișnuiți”, influenceri, vedete, arată că presa clasică, din care televiziunea, deși în scădere ca interes, ocupă încă un loc important nu doar în România, are de dat o luptă aprigă pentru audiență.
Încrederea în branduri rămâne o constantă, dar în scădere între 2020 și anul în curs: ProTV scade de la 76% la 65%, Digi24 de la 71% la 60%, TVR de la 64% la 59%, Adevărul de la 60% la 51%, Hotnews de la 60% la 50%. Una dintre concluziile raportului este în măsură să dea alte dureri de cap industriei de știri aflate în criză: „Nu există o singură cauză a acestei crize; se construiește de ceva timp, dar multe dintre provocările imediate sunt agravate de puterea și strategiile în schimbare ale marilor companii rivale de tehnologie, inclusiv social media, motoarele de căutare și platformele video. Unele deprioritizează acum în mod explicit știrile și conținutul politic, în timp ce altele și-au schimbat atenția de la editori la „creatori” și promovează formate mai distractive și mai captivante – inclusiv video –, pentru a menține mai multă atenție pe propriile platforme”.
Europa încearcă prin legislația UE să responsabilizeze marile platforme, care nu par deloc dispuse să piardă prin adaptarea la nevoile consumatorilor de media. Necunoscutul se deschide în față odată cu dezvoltarea vertiginoasă a Inteligenței Artificiale, îmbrățișată de proprietarii industriei mediatice pentru a-și face mai eficientă afacerea.
„Îngrijorarea cu privire la ceea ce este real și ceea ce este fals pe internet atunci când vine vorba de știri online a crescut cu 3 puncte procentuale în ultimul an, aproximativ șase din zece (59%) declarându-se îngrijorați. Cifra este considerabil mai mare în Africa de Sud (81%) și Statele Unite (72%), ambele țări care au organizat alegeri în acest an”.
Consumatorii de știri din România încă nu par la fel de preocupați de dificultatea de a deosebi știrile false de conținuturile verificate: pe TikTok, X, YouTube, doar 18% se declară în dificultate, 14% pe Facebook și Instagram, în rest gradul de dificultate recunoscut este de 9%.
