Opinii

În ultima perioadă preşedintele Traian Băsescu pare că a şters din agenda sa de lucru problema corupţiei.

În Bucuresști însă, marele eveniment a fost mitingul USL „pentru libertate” - deși libertate e din belșug. N-are libertate doar cine nu vrea.

Exista o baza reala de nemultumire in crestere dar ca multi dintre cei care ar iesi, poate, in strada nu accepta sa joace in rolurile distribuite in filmul tot mai prost transmis live din Piata Universitatii

Minimalizarea şi discreditarea nemulţumirilor este o modalitate de a absolvi actuala putere de responsabilitatea proastei guvernări. În paralel cu criza pieţelor de capital, ne-a lovit criza pieţelor urbane. În vreme ce primele se golesc de bani, celelalte se umplu de protestatari. Chiar dacă stă în calea girofarurilor de pe maşinile lor, demnitarii au ales să ignore Piaţa Universităţii.

Fâsâila, numele tău e mitingul USL. Când în loc de 10.000 de oameni reuşeşti să aduci cu autobuzul doar 7.000, când protestatarii cu carnet sunt şi ei plictisiţi de icantaţia “jos guvernul”, “jos Băsescu” pe care o aud de doi ani încoace, când încrâncenarea e la fel de căznită ca şi ironia (chestia cu purcelul drapat în portocaliu) şi când până şi mitingiştii au dubii că liderii lor, ajunşi la putere, le vor putea da salariile şi ajutoarele înapoi se cheama fâsâială.

Curtea Constituțională a amânat a doua oară un verdict în privința comasării alegerilor, dar indiferent de decizia acestui for, Guvernul mai are timp şi motive să îşi schimbe planurile.

Într-o tentativă fără precedent de delegitimare a actualei puteri, Victor Ponta şi Crin Antonescu au încercat să determine Parlamentul European să adopte o rezoluţie care să condamne „regimul‘‘ de la Bucureşti şi care să ducă în cele din urmă la adoptarea de sancţiuni împotriva României, scrie Romania libera. În acest scop, Ponta a prezentat informaţii false socialiştilor şi liberalilor europeni care ar demonstra că România alunecă spre dictatură la fel ca Ungaria lui Viktor Orban. Intr-un material semnat de Ponta si Antonescu se spune ca la Bucuresti protesteaza in strada "zeci de mii de oameni".

Manifestațiile din aceste zile, dominate în mod difuz de problematica economică, sunt o amenințare mai mare pentru Opoziție decât pentru Guvern.

Probabil ca protestele de azi ar fi ramas in mare parte fara obiect si fara tinta politica daca astazi aveam un alt premier, de preferinta economist cu ceva reputatie, si o garnitura de ministri mai credibila decat echipa slaba de astazi in care exceptiile pot fi numarate pe degetele de la o mana.

Revenirea dr. Arafat pe locul pe care l-a consacrat (subsecretar de stat pentru sistemul de urgență) este o victorie a protestelor din Piața Universității (și din țară) - chiar dacă între timp acestea au trecut mai departe de acest caz. Dr. Arafat a explicat că a revenit întrucât motivul demisiei sale, adică legea sănătății.

Președintele se aude doar pe el și nu mai pare în stare să asculte, chiar și atunci când cei care-i vorbesc sunt oameni animați de intenții bune.

În a patra zi de proteste PDL a încercat să iasă din muțenie și să inițieze o formă de dialog cu societatea. Ministrul de externe Teodor Baconschi, de exemplu, a primit însărcinarea de a dialoga cu ”societatea civilă”. Dar dacă prin anii ‘90 și mai târziu, prin ”societatea civilă” se înțelegea o rețea de ONG-uri finanțate toate din Occident și specializate îndeosebi în problematica juridică a drepturilor și libertăților, astăzi ”societatea civilă” pare destul de haotică și riscă să se confundă cu ceea ce ministrul de externe a numit ”mahalaua ineptă”.

Recenta clasificare a editurilor, colecţiilor şi revistelor care publică lucrări ştiinţifice de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice nu a trecut neobservată. Exerciţiu aşteptat de câtăva vreme, el are o miză importantă pentru cadrele didactice universitare şi cercetătorii români care îşi pregătesc dosarele de avansare în...

De ce crede USL ca mai devreme sau mai tarziu lumea nu-i va intelege jocul riscant practicat azi, ca nu-l va sanctiona, ca nu va deconta, mai spre toamna, nota de plata a unei distractii cam prea scumpe pentru o tara atat de saraca?

Şansele ca o ameliorare să se producă din lăuntrul sistemului sunt aproape de zero. Din ce în ce mai mult devine aparent că partidele politice în ansamblul lor nu sunt decât grupări de interese pentru care noţiunea de bine public este pură demagogie.

Înfrânt de un om a cărui simbolistică nu a apreciat-o corect, Traian Băsescu se confruntă cu prima şi cea mai spectaculoasă înfrângere din cariera sa. Pentru că, aşa cum am mai scris (Băsescu înfrânt de Arafat.

În tumultul, focul, fumul şi ţipetele (îndreptăţite, chiar dacă forma lor de expresie a fost deja pervertită) României din ultimele zile, preşedintele Traian Băsescu a ales să tacă. A ales să se retragă şi să lase liber teatrul străzii, deşi spiritul de jucător l-a împins înainte să facă mai multe gesturi şi declaraţii necugetate.

Popoarele şi societăţile nu se conduc după raţiune şi analize economice şi sociale. Ele se conduc după mituri. Miturile sunt poveşti eterne, simple şi radicale, care introduc o ordine factice într-o realitate confuză, prea complexă pentru a putea fi înţeleasă şi suportată ca atare.

Nimic nu poate fi mai grav, în acele zile tensionate şi confuze, decât un limbaj nepotrivit din partea reprezentanţilor puterii. Şi mai ales atunci când vorbele respective vin nu de la orice mărunt pedelilst, ci de la un ministru de Externe şi vicepreşedinte al PDL. L-am numit pe domnul Teodor Baconschi. Nesocotind flagrant chiar politica guvernului şi a partidului domniei sale, care a cerut să se acorde atenţie şi respect demonstranţilor paşnici, d-l Baconschi, într-o postare pe blogul propriu din 16 ianuarie, face o confuzie voită între demonstranţii paşnici şi cei violenţi, aşezându-i pe toţi la grămadă la remorca opoziţiei.